HOTĂRÂREA nr. 3 din 5 octombrie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea contestației formulate de doamna Șerban Sanda Puica împotriva înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024. … 2.Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 4 octombrie 2024 și formează obiectul Dosarului nr. 3.044F/2024, la care au fost atașate propunerea de candidatură a domnului Nicolae-Ionel Ciucă împreună cu Decizia nr. 15D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 105C/BEC/P.R./2024 din 4 octombrie 2024, înregistrate la Curtea Constituțională cu nr. 9.221 din 4 octombrie 2024. … 3.În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. … 4.În motivarea contestației, doamna Șerban Sanda Puica invocă dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. a), ale art. 28 alin. (1), ale art. 29 alin. (1) lit. a) și g), ale art. 85 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, precum și dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (3), ale art. 37 alin. (1) și ale art. 40 alin. (3) cu referire expresă la sintagma „membrii activi ai armatei (…) și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică“, pentru a susține că, în opinia domniei sale, domnul Nicolae-Ionel Ciucă a fost trecut în rezervă, în anul 2019, din funcția de șef al Statului Major al Apărării pentru a ocupa funcțiile publice de ministru al apărării naționale, în perioada 4 noiembrie 2019-25 noiembrie 2021, respectiv prim-ministru interimar al României și ministru al apărării naționale, în perioada 7 decembrie 2020-23 decembrie 2020. … 5.Susține, totodată, că, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 80/1995, calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcții, sunt suspendate din funcții, precum și atunci când sunt puse la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere. … 6.Susține, așadar, că, după trecerea sa în rezervă, în data de 28 octombrie 2019, domnul Nicolae-Ionel Ciucă și-a menținut calitatea de cadru militar, în sensul art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare. Susține, de asemenea, că, potrivit dispozițiilor din Legea nr. 80/1995 invocate, cadrelor militare în activitate le este interzis să facă parte din partide politice, să candideze pentru a fi alese în funcția de Președinte al României, să-și exprime în public opiniile politice și să participe la întruniri cu caracter politic. … 7.Așa încât, susține că calitatea de cadru militar în activitate a domnului Nicolae-Ionel Ciucă contravine nu numai semnului electoral al domniei sale, ci și condiției de vechime în cadrul formațiunii politice de care se prevalează pentru candidatura domniei sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, inclusiv Legii privind statutul cadrelor militare și Constituției. … 8.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea contestației. În acest sens, susține că interdicția prevăzută în art. 40 alin. (3) din Constituție se referă la membrii activi ai armatei. Or, domnul Nicolae-Ionel Ciucă nu mai are această calitate ulterior trecerii domniei sale în rezervă. Totodată, apreciază că înregistrarea semnului electoral al domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 este în acord cu dispozițiile art. 30 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. … 
CURTEA,examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:9.Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă pentru alegerea Președintelui României din anul 2024. … 10.Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute în Constituție și în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 11.Potrivit art. 37 din Constituție, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 și art. 40 alin. (3) din Constituție, au dreptul de a fi aleși pentru funcția de Președinte al României cetățenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în țară și cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, (2)Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă: a)sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; … b)cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida; … c)sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători. …  … 12.Contestatoarea susține, în esență, că, ulterior trecerii sale în rezervă din funcția de șef al Statului Major al Apărării, domnul Nicolae-Ionel Ciucă și-a menținut calitatea de cadru militar în activitate și, în acest sens, invocă dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare. În aceste condiții, apreciază că atât înregistrarea candidaturii, cât și a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 sunt contrare dispozițiilor legale și constituționale invocate. … 13.Referitor la aceste susțineri, Curtea constată că, prin Decretul nr. 772 din 28 octombrie 2019 privind trecerea în rezervă a unui general din Ministerul Apărării Naționale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 28 octombrie 2019, în temeiul prevederilor art. 94 lit. b) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, la propunerea ministrului apărării naționale, Președintele României a decretat că domnul general cu patru stele Ciucă Nicolae-Ionel trece în rezervă. … 14.Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede că „(1) Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situații: a) în activitate, când ocupă o funcție militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, sunt suspendate din funcții, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate.[…] b) în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate. c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.“ Așadar, dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 reglementează trei situații în care se pot afla cadrele militare, respectiv în activitate, în rezervă ori în retragere. Fiecare dintre aceste situații atrage un regim juridic diferit, cu consecințe distincte asupra obligațiilor și drepturilor cadrelor militare. Prin contestația formulată este vizată situația reglementată de art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 80/1995, respectiv cea a cadrului militar în activitate pentru care s-a dispus punerea la dispoziție în vederea trecerii în rezervă. … 15.Curtea reține că, potrivit normei invocate de contestatoare, calitatea de cadru militar în activitate se menține pe timpul cât acestea sunt puse la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere. Punerea la dispoziție este o măsură care privește cadrele militare aflate în activitate, dar care sunt eliberate din aceste funcții pentru situațiile enumerate de lege, amintite mai sus, și care precedă trecerea în rezervă ori în retragere a cadrelor militare. Durata punerii la dispoziție este reglementată în art. 82 din Legea nr. 80/1995, care stabilește termenele în care se soluționează situația cadrelor militare în activitate care sunt puse la dispoziție, așa încât Curtea reține că această măsură este delimitată în timp. În cazul punerii la dispoziție, cadrele militare îndeplinesc atribuțiile stabilite, în scris, de comandanții unităților din care fac parte și beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum, precum și de celelalte drepturi stabilite cadrelor militare în activitate conform dispozițiilor legale [art. 89 alin. (6) din Legea nr. 80/1995], astfel că este justificată menținerea calității de cadru militar în activitate pe perioada acestei măsuri (a punerii la dispoziție). … 16.Așadar, Curtea constată că doar pe perioada punerii la dispoziție se menține calitatea de cadru militar în activitate. Curtea reține însă că raporturile de serviciu încetează odată cu trecerea în rezervă a cadrului militar, astfel că, ulterior acestui eveniment, încetează și calitatea de cadru militar în activitate. Conform dispozițiilor art. 43 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 80/1995, „(1) Trecerea cadrelor militare din activitate în rezervă sau direct în retragere, precum și chemarea din rezervă în activitate se fac după cum urmează: a) generalii și amiralii, prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale; […]“. … 17.Totodată, Curtea constată că este neîntemeiată susținerea potrivit căreia domnul Nicolae-Ionel Ciucă a fost trecut în rezervă, în anul 2019, din funcția de șef al Statului Major al Apărării, în temeiul art. 85 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 80/1995, pentru a fi numit într-o funcție publică, respectiv în funcția de ministru al apărării naționale, în perioada 4 noiembrie 2019-25 noiembrie 2021, și prim-ministru interimar al României și ministru al apărării naționale, în perioada 7 decembrie 2020-23 decembrie 2020, câtă vreme în preambul Decretului Președintelui României nr. 772 din 28 octombrie 2019 se menționează, în mod expres, că temeiul legal al trecerii în rezervă a domnului Ciucă Nicolae-Ionel îl constituie, printre altele, dispozițiile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare. … 18.În aceste condiții, Curtea constată că de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 28 octombrie 2019 a Decretului Președintelui României nr. 772 din 28 octombrie 2019, prin care domnul general cu patru stele Ciucă Nicolae-Ionel a fost trecut în rezervă, a încetat calitatea domniei sale de cadru militar în activitate. … 19.Cât privește susținerile privind înregistrarea semnului electoral al domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, Curtea constată că și acestea sunt neîntemeiate. În acest sens, Curtea reține că Partidul Național Liberal a rezultat din fuziunea prin contopire dintre Partidul Democrat Liberal și Partidul Național Liberal, constatată prin Sentința civilă nr. 1.127 din 6 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a civilă în Dosarul nr. 26.874/3/2014, prin care s-a dispus înregistrarea în registrul special a noii formațiuni politice rezultate din fuziunea prin contopire, purtând denumirea Partidul Național Liberal, cu atributele și elementele de identificare stabilite prin Protocolul de fuziune și prin Statutul adoptat în ședința comună din 26 iulie 2014. Prin Protocolul de fuziune prin contopire între Partidul Democrat Liberal și Partidul Național s-au convenit următoarele: „Art. 1. Partidul Democrat Liberal (PDL) și Partidul Național Liberal (PNL) fuzionează în conformitate cu art. 37, art. 38 și art. 40 din Legea partidelor politice. Art. 2. Denumirea integrală a partidului rezultat din fuziune este Partidul Național Liberal, iar denumirea prescurtată este PNL. Art. 3. Ca urmare a fuziunii prin contopire, Partidul Național Liberal rezultat din fuziune se subrogă în toate drepturile și obligațiile patrimoniale și personal nepatrimoniale ale Partidului Democrat Liberal și ale Partidului Național Liberal. Art. 4. (1) Semnul permanent al partidului este o săgeată într-un cerc format din 12 stele sub care se află prescurtarea PNL, ansamblul fiind încadrat într-un pătrat cu colțuri rotunjite conform Anexei 1. (2) Semnul electoral este identic cu semnul permanent al partidului.“ Potrivit art. 3, având denumirea marginală „Semnul partidului“, din Statutul Partidului Național Liberal, „(1) Semnul permanent al PNL este descris de Anexa 1. (2) Semnul electoral al partidului este descris de Anexa 2. (3) Culorile partidului sunt alb, albastru și galben, conform specificațiilor tehnice din Anexele 1 și 2. […..]“ Curtea observă, totodată, că Sentința civilă nr. 1.127 din 6 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a civilă în Dosarul nr. 26.874/3/2014 a rămas definitivă prin Decizia civilă nr. 551A din data de 9 decembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 26.874/3/2014. Așa încât Curtea constată că înregistrarea semnului electoral al domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 este conformă dispozițiilor art. 30 alin. (3) fraza a doua din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, potrivit cărora „Candidații propuși de partide politice și alianțe politice pot întrebuința ca semn electoral semnul permanent cu care aceste formațiuni politice s-au înscris la Tribunalul București.“ … 20.În consecință, Curtea constată că susținerile contestatoarei referitoare la nelegalitatea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 sunt neîntemeiate. … 21.De altfel, analizând Decizia nr. 15D din 3 octombrie 2024, emisă de Biroul Electoral Central, Curtea reține că aceasta conține în mod expres precizarea faptului că înregistrarea candidaturii domnului Nicolae-Ionel Ciucă, propusă de Partidul Național Liberal, la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, precum și a semnului electoral al candidatului menționat anterior a fost făcută în urma analizei semnului electoral și a dosarelor de candidatură, cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de art. 4 și art. 27 – 30 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Prin urmare, Curtea reține că decizia Biroului Electoral Central a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din legea precitată, care circumstanțiază competența Biroului Electoral Central de a verifica îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 370/2004 pentru candidaturi. … 22.Totodată, analizând documentele de candidatură ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă, înaintate, în copie, de către Biroul Electoral Central, rezultă că acestea conțin propunerea de candidatură din partea Partidului Național Liberal, semnată olograf de către candidatul Nicolae-Ionel Ciucă, declarația de acceptare a candidaturii, declarația de avere și declarația de interese, precum și declarația pe proprie răspundere în sensul că acesta nu a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia. … 23.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B. a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:Respinge contestația formulată de doamna Șerban Sanda Puica privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din 5 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește