HOTĂRÂREA nr. 13 din 24 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.->1.Pe rol se află soluționarea contestației formulate de Gheorghe Funar, Ovidiu Danteș și Petru Mîndru împotriva înregistrării candidaturii domnului Kelemen Hunor, candidat din partea Uniunii Democrate Maghiare din România la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. ... 2.->Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 23 septembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 2.455F/2019. La contestație au fost atașate un exemplar al propunerii de candidatură a domnului Kelemen Hunor și o copie a Deciziei nr. 15/D din 20 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Kelemen Hunor pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 134/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.218 din 22 septembrie 2019. ... 3.În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată cu modificările și completările ulterioare, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. ... 4.->În motivarea contestației, autorii acesteia apreciază că înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor încalcă prevederile art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederile art. 37 din Constituție, care stabilesc condițiile pe care persoana care candidează la funcția de Președinte al României trebuie să le îndeplinească. Or, autorii contestației susțin că, „din informațiile apărute în mass-media și pe internet, rezultă că domnul Kelemen Hunor, candidat al USR-PLUS pentru funcția de Președinte al României are și cetățenia Ungariei și este, se pare, ofițer acoperit al serviciilor secrete maghiare“. Prin urmare, solicită Curții Constituționale să dispună verificarea acestor informații de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe, fiind cunoscut că legislația statelor membre ale Uniunii Europene nu permite persoanelor cu dublă cetățenie să fie admise să candideze la alegerile prezidențiale din statele respective. Dintre cei peste 3.000.000 de români care au dobândit cetățenia Ungariei, cu scopul de a intra fără viză în spațiul Schengen, niciunul nu are dreptul, conform dispozițiilor legii electorale, să candideze la funcția de Președinte al Ungariei. ... 5.Autorii sesizării mai susțin că U.D.M.R., respectiv candidatul său Kelemen Hunor, nu are dreptul să participe la alegerile pentru funcția de Președinte al României deoarece nu îndeplinește condițiile legale, de fond și formă, prevăzute de Constituție, de Legea partidelor politice sau cele prevăzute de Legea nr. 21/1924 așa cum a fost aceasta modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare. În baza art. 40 alin. (2) din Constituție, „Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau independenței României sunt neconstituționale.“ Or, prin activitatea desfășurată în perioada 21 decembrie 1989 - 22 septembrie 2019, U.D.M.R. a dovedit că este o organizație neconstituțională și antiromânească. Ca urmare, candidatul U.D.M.R. Kelemen Hunor nu poate fi admis decât ilegal să candideze la funcția de Președinte al României. ... 6.->Candidatura domnului Kelemen Hunor nu respectă nici prevederile art. 1 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Forma de guvernământ a statului român este republica“, el declarând public că este adeptul monarhiei și că susține interesele Casei Regale a României. ... 7.Candidatul Kelemen Hunor a încălcat prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală care prevăd că „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“ și a încălcat jurământul prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituție, depus în Parlamentul României. ... 8.->În continuare, autorii contestației susțin că domnul Kelemen Hunor „a furat startul în campania electorală pentru alegerile prezidențiale“, întrucât nu a respectat prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00“. Conform pct. 66 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 630/2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2019, campania electorală începe din ziua de 12 octombrie 2019, or candidatul Kelemen Hunor „a început campania electorală din primele zile ale lunii septembrie 2019 prin amplasarea în București și în toate județele României a unor uriașe panouri electorale în mii de exemplare, care costă milioane de euro. Aceste sume nu au fost înregistrate de mandatarul financiar, conform Legii nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Ca urmare, a avut și are loc o evaziune fiscală“. ... 9.Autorii contestației mai arată că semnul electoral al U.D.M.R., acceptat de către Biroul Electoral Central, este ilegal, deoarece combină culorile de pe drapelul național al Ungariei, astfel că solicită Curții Constituționale respingerea acestui semn electoral. ... 10.->În fine, autorii contestației critică faptul că Biroul Electoral Central nu a verificat lista susținătorilor candidatului Kelemen Hunor și nici îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de această lege pentru înregistrarea candidaturii. ... 11.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea contestației. ... 
CURTEA,->>examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:12.Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. … 13.Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în Constituție și în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Dintre acestea, contestatorii invocă nerespectarea în cauză a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 37 din Constituție, referitoare la condițiile pe care persoana care candidează la funcția de Președinte al României trebuie să le îndeplinească, prevederile art. 1 alin. (2) din Constituție, referitoare la forma republicană de guvernământ, prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la data începerii campaniei electorale, precum și dispozițiile Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează condițiile de fond și de formă pentru înregistrarea candidaturii la alegerile pentru Președintele României. … 14.Cu privire la primul aspect criticat, și anume că domnul Kelemen Hunor ar avea și cetățenia Republicii Ungaria, Curtea reține că dispozițiile art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României“, art. 37 alin. (1) din Constituție statuând că „Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)“. … 15.În același timp, Curtea reține că, potrivit art. 27 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunerile de candidatură cuprind, pe lângă prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului, și precizarea că, în cazul candidatului la funcția de Președinte al României, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a candida. Propunerea de candidatură este însoțită de declarația de acceptare a candidaturii scrisă, semnată și datată de candidat, cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a candida, printre care și cea privind cetățenia română, astfel cum rezultă din art. 16 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară“. … 16.Curtea constată că textul art. 16 alin. (3) din Constituție exclude condiționarea dreptului constituțional de a fi ales de deținerea exclusivă a cetățeniei române. O atare condiționare era prevăzută în forma anterioară a normei, în vigoare înainte de revizuirea Legii fundamentale din 2003, când art. 16 alin. (3) avea următorul conținut „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară“. Ca urmare a abrogării sintagmei „numai“, potrivit alin. (1) al art. 37 din Constituție, cetățenii cu drept de vot trebuie să întrunească două condiții de natură constituțională pentru a beneficia de dreptul de a fi aleși, și anume: pe de o parte, trebuie să dețină cetățenia română și să aibă domiciliul în țară și, pe de altă parte, să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituție. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile art. 37 din Constituție permit persoanelor care dețin pe lângă cetățenia română și alte cetățenii să candideze pentru funcția de Președinte al României. … 17.Referitor la faptul că o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu poate propune candidați pentru funcția de Președinte al României, Curtea constată că, din coroborarea art. 27 alin. (1) și (2) cu alin. (7) al aceluiași articol din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot face propuneri de candidați pentru funcția de Președinte al României. … 18.În ceea ce privește contestația care vizează apartenența domnului Kelemen Hunor, în calitate de ofițer, la serviciile secrete maghiare, Curtea constată că aceasta este o simplă alegație/supoziție a autorilor sesizării, fără niciun fundament obiectiv. De asemenea, referitor la declarațiile publice ale candidatului, care, în opinia autorilor contestației, ar demonstra că acesta este adeptul monarhiei și că susține interesele Casei Regale a României, Curtea reține că aspectele invocate nu privesc încălcarea dispozițiilor constituționale și nici a dispozițiilor din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reprezentând mai degrabă o nemulțumire a contestatorilor cu privire la persoana candidatului la funcția de Președinte al României. … 19.De asemenea, sub aspectul criticilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală și a jurământului depus, în temeiul art. 82 alin. (2) din Constituție, de către Kelemen Hunor în calitate de membru al Parlamentului României, Curtea constată că alegațiile autorilor contestației vizează percepția acestora cu privire la modul în care candidatul la funcția de Președinte al României și-a exercitat mandatul de senator. Aceste critici se circumscriu libertății de exprimare în registrul politic, fără consecințe în plan juridic, întrucât nu pot fi convertite în impedimente legale pentru înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor pentru funcția de Președinte al României. … 20.Referitor la critica potrivit căreia candidatul Kelemen Hunor a afișat panouri electorale anterior datei de 12 octombrie 2019, dată care potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă data începerii campaniei electorale, Curtea constată că termenul fixat de lege pentru desfășurarea campaniei electorale, respectiv 30 de zile înainte de data alegerilor, are relevanță legală cu privire la activitățile cu caracter electoral întreprinse în susținerea candidaților prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei, sub aspectul repartizării timpilor de antenă pentru accesul egal și gratuit al candidaților la serviciile publice și private de radio și televiziune. Cu privire la locurile speciale pentru afișajul electoral în care se amplasează panouri electorale, precum și la condițiile în care se realizează acest afișaj, Curtea reține că dispozițiile art. 41 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reglementează regimul juridic aplicabil acestor aspecte, fără a condiționa afișajul electoral de momentul oficial al începerii campaniei electorale. … 21.Cât privește solicitarea autorilor contestației de verificare a listelor de semnături, aceasta nu intră în competența Curții Constituționale. Potrivit art. 27 alin. (3^1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare „Lista susținătorilor prevăzută la alin. (3) se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central“. De asemenea, potrivit art. 29 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „(1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale. (2) Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“. Or, întrucât în prezenta cauză nu au fost prezentate motive de natură să demonstreze nelegalitatea verificărilor efectuate și, respectiv, a înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Kelemen Hunor, Curtea apreciază ca neîntemeiată contestația formulată sub aceste aspect. … 22.Cu privire la contestația care are ca obiect semnul electoral al U.D.M.R., deoarece acesta combină culorile de pe drapelul național al Ungariei, Curtea reține că, potrivit art. 30 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Candidații propuși de partide politice și alianțe politice pot întrebuința ca semn electoral semnul permanent cu care aceste formațiuni politice s-au înscris la Tribunalul București“. Legea stabilește că „Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase“ [art. 30 alin. (3)]. Interdicția stabilită de lege vizează, așadar, combinarea simbolurilor naționale ale altor state (drapelul, stema și imnul național), iar nu a culorilor existente pe drapelul național al altui stat. Curtea reține că verificare unor atare aspecte cade în competența Biroului Electoral Central, care în temeiul art. 30 alin. (6) din Legea nr. 370/2004, republicată cu modificările și completările ulterioare, dispune, prin decizie, cu privire la înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, odată cu înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. … 23.În fine, Curtea constată că autorii contestației nu prezintă niciun argument de natură să susțină pretinsa încălcare a normelor care reglementează condițiile de fond și de formă pentru înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor, autorii sesizării limitându-se la a afirma că Biroul Electoral Central nu a efectuat verificările prevăzute de lege. … 24.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:Respinge contestația formulată de Gheorghe Funar, Ovidiu Danteș și Petru Mîndru împotriva înregistrării candidaturii domnului Kelemen Hunor la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.->Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2019.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU->
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu->-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește