HOTĂRÂREA nr. 12 din 7 octombrie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea contestației formulate de doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă privind respingerea înregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.  … 2.Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 7 octombrie 2024 și formează obiectul Dosarului nr. 3.053F/2024. Documentele de candidatură a doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă și Decizia nr. 20D din 6 octombrie 2024 privind respingerea înregistrării dosarului de candidatură a doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 au fost transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 183C/BEC/P.R./2024 din 7 octombrie 2024, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 9.275 din 7 octombrie 2024. … 3.În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.  … 4.În motivarea contestației, doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă susține, în esență, că decizia contestată este dată cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) și ale art. 37 din Constituție. De asemenea, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, hotărârile Curții Constituționale sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Din interpretarea logico-juridică a celor două texte rezultă că, în mod general, hotărârile Curții Constituționale sunt aplicabile și își produc efecte numai după publicarea în Monitorul Oficial al României, iar, cu titlu particular, în cazul celor care au ca obiect contestațiile la candidaturi, precum cea din cauza pendinte, numai după comunicarea lor către Biroul Electoral Central. Reaua-credință a emitentului deciziei contestate este evidentă întrucât, la citarea prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 în cuprinsul motivării deciziei contestate, aceasta a fost citată în mod deliberat trunchiat, omițându-se menționarea condiției comunicării de către Curtea Constituțională a deciziei de admitere a contestației. Prin urmare, hotărârea Curții Constituționale nu era aplicabilă la acel moment și nu producea efecte juridice, aceasta fiind general obligatorie și având putere numai pentru viitor, după momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. … 5.Totodată, se susține că soluția de respingere, ca inadmisibilă, a candidaturii sale este nelegală și netemeinică întrucât nu este prevăzută de niciun paragraf din Legea nr. 370/2004, Biroul Electoral Central putând pronunța doar soluții de admitere sau de respingere a înregistrării candidaturilor, neexistând noțiunea de inadmisibilitate a acestora din perspectiva atribuțiilor prevăzute de dispozițiile art. 29 din Legea nr. 370/2004, singurele interdicții de înregistrare a candidaturilor fiind prevăzute expres și limitativ la art. 28 din același act normativ. În aceste condiții, Biroul Electoral Central era abilitat, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, doar să verifice „îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi“, respectiv înregistrarea candidaturilor care îndeplinesc aceste condiții și respingerea înregistrărilor candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale. Or, în condițiile în care la momentul înregistrării candidaturii sale din data de 3 octombrie 2024 Biroul Electoral Central verificase îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidatura sa, din rațiuni de simetrie a actului juridic, acesta nu putea decât să emită o nouă decizie de admitere a înregistrării candidaturii sale, întrucât condițiile de fond și de formă existente la înregistrarea primei candidaturi nu fuseseră schimbate, așa cum se recunoaște chiar în cuprinsul deciziei. Întrucât niciun text de lege nu interzice depunerea a două candidaturi de către aceeași persoană, acestea trebuiau analizate separat și independent și soluționate conform legii, strict din perspectiva respectării condițiilor de formă și de fond prevăzute de lege. În consecință, Biroul Electoral Central trebuia să dispună înregistrarea candidaturii sale, analizarea acesteia pentru îndeplinirea condițiilor de formă și de fond, emiterea unei decizii de admitere sau de respingere a candidaturii, aceasta putând fi ulterior contestată de către persoanele interesate în termenul prevăzut de lege, iar, dacă din rațiuni de constanță a practicii judiciare a Curții Constituționale, aceasta ar fi admis o eventuală contestație la adresa celei de-a doua candidaturi, ar fi fost străbătută în mod echitabil întreaga procedură prevăzută de lege. Referitor la așa-zisa lipsă a semnăturilor și a semnului electoral, solicită să se ia act că semnăturile au fost depuse din data de 3 octombrie 2024, iar conform normelor legale nu trebuie aduse alte semnături, mai ales având în vedere că acestea nu au făcut obiectul unor decizii de respingere, ci, din contră Biroul Electoral Central a emis o decizie de admitere și verificare a semnăturilor, aducând peste 100.000 de semnături în plus. În ceea ce privește semnul electoral, acesta nu este cerut de lege ca o condiție eliminatorie și obligatorie la depunerea candidaturilor, mai mult, acesta a fost depus prin e-mail și atașat la dosar. … 6.La dosar, la data de 7 octombrie 2024, doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă a depus o completare la contestație, prin care solicită, în esență, următoarele: 1. să se constate nelegalitatea deciziei de respingere a candidaturii sale de către Biroul Electoral Central, emisă în baza unei decizii a Curții Constituționale care contravine dreptului Uniunii Europene, ținând cont și de art. 40, respectiv art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ținând cont de art. 20, 22 și 40 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în corelație cu jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene; 2. să se constate neconstituționalitatea deciziei de anulare a candidaturii sale, având în vedere că aceasta încalcă în mod evident și grav drepturile fundamentale prevăzute de Constituție, inclusiv dreptul de a fi ales, egalitatea în fața legii și dreptul la un proces echitabil; 3. să se dispună înregistrarea de urgență a candidaturii sale, având în vedere că a respectat toate cerințele legale privind depunerea dosarului de candidatură, semnăturile și semnul electoral, astfel cum a menționat în contestația principală, și că dreptul său de a candida nu poate fi restrâns pe baza unei hotărâri contrare dreptului european; 4. să se constate că un judecător național nu este obligat să aplice o hotărâre definitivă a Curții Constituționale dacă aceasta contravine dreptului special (cauza C-792/22 Energotehnica) și să sancționeze încălcarea acestei obligații de către judecătorii membri ai Biroului Electoral Central; 5. să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru clarificarea aplicabilității dreptului Uniunii în situația concretă a respingerii candidaturii sale; 6. să se dispună orice alte măsuri pe care le consideră necesare pentru a asigura respectarea drepturilor sale fundamentale și pentru a corecta încălcările rezultate din aplicarea necorespunzătoare a dreptului național în raport cu dreptul Uniunii Europene. … 7.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită, în esență, respingerea contestației. … 
CURTEA,examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele: 8.Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind neînregistrarea candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă pentru alegerea Președintelui României din anul 2024. … 9.Examinând contestația, Curtea reține că, așa cum rezultă din actele transmise la dosar de către Biroul Electoral Central, în Decizia nr. 20D din 6 octombrie 2024 privind respingerea înregistrării dosarului de candidatură a doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, se menționează că „propunerea de candidatură și actele prevăzute de art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, depuse la data de 5 octombrie 2024, sunt aceleași cu cele depuse inițial, la data de 3 octombrie 2024, și înregistrate sub nr. 7CAN/BEC/P.R.2024/03.10.2024, fără a avea elemente de noutate.“ În consecință, acesta este motivul pentru care Biroul Electoral Central a respins, ca inadmisibilă, „înregistrarea dosarului de candidatură“ a doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă pentru alegerea Președintelui României din anul 2024. … 10.Curtea reține că, potrivit art. 17 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 370/2004, „Biroul Electoral Central are următoarele atribuții: […] b) constată îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi; […] (2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri.“ Potrivit art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 370/2004, „(3) Deciziile Biroului Electoral Central se adoptă pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, pentru soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor care sunt de competența sa, precum și pentru alte cazuri prevăzute de prezenta lege. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri, se comunică părților interesate și se aduc la cunoștința publică prin afișare pe pagina proprie de internet. (4) Hotărârile Biroului Electoral Central se adoptă pentru interpretarea unitară a prezentei legi, sunt general obligatorii și se aduc la cunoștința publică prin afișare pe pagina proprie de internet și prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ În conformitate cu art. 29 alin. (2) din același act normativ, „înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“. … 11.Cât privește soluția de respingere, ca inadmisibilă, a înregistrării „dosarului de candidatură“, Curtea constată că Legea nr. 370/2004 prevede că, în cadrul atribuției privind îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidaturi, înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie. Astfel, legiuitorul a urmărit să delimiteze cele două tipuri de acte pe care le poate adopta Biroul Electoral Central, în funcție de atribuția pe care o realizează. În speță, Biroul Electoral Central a respins, ca inadmisibilă, „înregistrarea dosarului de candidatură“, considerând că propunerea de candidatură și actele prevăzute la art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004 sunt aceleași cu cele depuse inițial la data de 3 octombrie 2024, fără a avea caracter de noutate. … 12.Astfel, Curtea reține că soluția de respingere, ca inadmisibilă, a „înregistrării dosarului de candidatură“ – soluție care s-a întemeiat pe faptul că dosarul de candidatură nu are caracter de noutate față de cel analizat prin Decizia nr. 18D din 3 octombrie 2024 – nu contravine dispozițiilor referitoare la atribuțiile Biroului Electoral Central și la soluțiile pe care le poate adopta, dispoziții cuprinse în Legea nr. 370/2004. … 13.În final, cu privire la cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 3 și 4 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Uniunea Europeană are o competență exclusivă și partajată cu statele membre în domeniile enumerate în aceste dispoziții, fără ca printre acestea să fie condițiile de eligibilitate prevăzute de Constituție pentru funcția de Președinte al statului. Totodată, dreptul fundamental invocat prin referirea la art. 40 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene vizează dreptul de a fi ales în cadrul alegerilor locale, or, principiul protecției juridice efective [prevăzut de art. 19 din Tratatul privind Uniunea Europeană și dezvoltat și prin Hotărârea din 26 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-792/22, Energotehnica] nu poate fi invocat cu privire la un drept inaplicabil cauzei și nici în acest cadru procesual. Prin urmare, Curtea respinge cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. … 14.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B. a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:Respinge contestația formulată de doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă privind respingerea înregistrării dosarului său de candidatură la alegerile pentru Președintele României din anul 2024. Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Prim-magistrat-asistent,
Benke Károly––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește