HOTĂRÂREA nr. 12 din 24 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.->1.Pe rol se află soluționarea contestației formulate de Gheorghe Funar, Ovidiu Danteș și Petru Mîndru împotriva înregistrării candidaturii domnului Klaus-Werner Iohannis, candidat din partea Partidului Național Liberal la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.  ... 2.->Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 23 septembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 2.454F/2019. La contestație au fost atașate un exemplar al propunerii de candidatură a domnului Klaus-Werner Iohannis și o copie a Deciziei nr. 13/D din 22 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Klaus-Werner Iohannis pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 132/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.221 din 22 septembrie 2019. ... 3.În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.  ... 4.->În motivarea contestației, autorii acesteia apreciază că înregistrarea candidaturii domnului Klaus-Werner Iohannis încalcă prevederile art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederile art. 37 din Constituție, care stabilesc condițiile pe care persoana care candidează la funcția de Președinte al României trebuie să le îndeplinească. Or, autorii contestației susțin că, „din informațiile apărute în mass-media și pe internet, rezultă că domnul Klaus-Werner Iohannis, candidat al USR-PLUS pentru funcția de Președinte al României are și cetățenia germană și este, se pare, ofițer acoperit al serviciilor secrete germane“. Prin urmare, solicită Curții Constituționale să dispună verificarea acestor informații de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe, fiind cunoscut că legislația statelor membre ale Uniunii Europene nu permite persoanelor cu dublă cetățenie să fie admise să candideze la alegerile prezidențiale din statele respective. ... 5.Candidatura domnului Klaus-Werner Iohannis nu respectă nici prevederile art. 1 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Forma de guvernământ a statului român este republica“, el declarând public că este adeptul monarhiei și că susține interesele Casei Regale a României. ... 6.->Candidatul Klaus-Werner Iohannis, aflat în funcția de Președinte al României, a încălcat prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală care prevăd că „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“ și a încălcat jurământul depus în Parlament prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituție, pentru următoarele motive, exemplificative: (i) nu a apărat dreptul la viață al copiilor și tinerilor din România, în mandatul său dispărând fără urmă între 10.000 și 20.000 de copii și fiind răpite anual câteva sute de fete de către rețelele de traficanți de ființe umane; (ii) a declarat că „a trebuit să moară oameni pentru a fi schimbat Guvernul Ponta cu Guvernul Meu“, Președintele României cunoscând adevărul privind atacul terorist cu gaze toxice de la Clubul „Colectiv“ din București; (iii) nu a apărat integritatea teritorială a României și a permis Ungariei și U.D.M.R. să acționeze „pentru a obține autonomia teritorială a așa-zisului ținut secuiesc și apoi a întregului Ardeal“. ... 7.Contestatorii apreciază că Președintele Klaus-Werner Iohannis a refuzat să își îndeplinească atribuțiile constituționale în relația cu Guvernul României, astfel că prin mai multe decizii ale Curții Constituționale el a fost obligat să facă ceea ce prevede Constituția. Pentru încălcări repetate ale prevederilor Constituției României ar fi trebuit să fie suspendat de către Parlament, numai lipsa de fermitate a majorității parlamentare permițând finalizarea mandatului. ... 8.->În continuare, autorii contestației susțin că domnul Klaus- Werner Iohannis „a furat startul în campania electorală pentru alegerile prezidențiale“, întrucât nu a respectat prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00“. Conform pct. 66 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 630/2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2019, campania electorală începe din ziua de 12 octombrie 2019, or candidatul Klaus-Werner Iohannis „a început campania electorală din primele zile ale lunii septembrie 2019 prin amplasarea în București și în toate județele României a unor uriașe panouri electorale în mii de exemplare, care costă milioane de euro. Aceste sume nu au fost înregistrate de mandatarul financiar, conform Legii nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Ca urmare, a avut și are loc o evaziune fiscală“. ... 9.În fine, autorii contestației critică faptul că Biroul Electoral Central nu a verificat lista susținătorilor candidatului Klaus-Werner Iohannis și nici îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de această lege pentru înregistrarea candidaturii. ... 10.->Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea contestației. ... 
CURTEA,examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele: 11.->Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Klaus-Werner Iohannis la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. ... 12.Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în Constituție și în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Dintre acestea, contestatorii invocă nerespectarea în cauză a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 37 din Constituție, referitoare la condițiile pe care persoana care candidează la funcția de Președinte al României trebuie să le îndeplinească, prevederile art. 1 alin. (2) din Constituție, referitoare la forma republicană de guvernământ, prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la data începerii campaniei electorale, precum și dispozițiile Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează condițiile de fond și de formă pentru înregistrarea candidaturii la alegerile pentru Președintele României. ... 13.->Cu privire la primul aspect criticat, și anume că domnul Klaus-Werner Iohannis ar avea și cetățenia Republicii Germania, Curtea reține că dispozițiile art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României“, art. 37 alin. (1) din Constituție statuând că „Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)“. ... 14.În același timp, Curtea reține că, potrivit art. 27 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunerile de candidatură cuprind, pe lângă prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului, și precizarea că, în cazul candidatului la funcția de Președinte al României, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a candida. Propunerea de candidatură este însoțită de declarația de acceptare a candidaturii scrisă, semnată și datată de candidat, cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a candida, printre care și cea privind cetățenia română, astfel cum rezultă din art. 16 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară“. ... 15.->Curtea constată că textul art. 16 alin. (3) din Constituție exclude condiționarea dreptului constituțional de a fi ales de deținerea exclusivă a cetățeniei române. O atare condiționare era prevăzută în forma anterioară a normei, în vigoare înainte de revizuirea Legii fundamentale din 2003, când art. 16 alin. (3) avea următorul conținut „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară“. Ca urmare a abrogării sintagmei „numai“, potrivit alin. (1) al art. 37 din Constituție, cetățenii cu drept de vot trebuie să întrunească două condiții de natură constituțională pentru a beneficia de dreptul de a fi aleși, și anume: pe de o parte, trebuie să dețină cetățenia română și să aibă domiciliul în țară și, pe de altă parte, să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituție. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile art. 37 din Constituție permit persoanelor care dețin pe lângă cetățenia română și alte cetățenii să candideze pentru funcția de Președinte al României. ... 16.În ceea ce privește contestația care vizează apartenența domnului Klaus-Werner Iohannis, în calitate de ofițer, la serviciile secrete germane, Curtea constată că aceasta este o simplă alegație/supoziție a autorilor sesizării, fără niciun fundament obiectiv. De asemenea, referitor la declarațiile publice ale candidatului care, în opinia autorilor contestației, ar demonstra că acesta este adeptul monarhiei și că susține interesele Casei Regale a României, Curtea reține că aspectele invocate nu privesc încălcarea dispozițiilor constituționale și nici a dispozițiilor din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reprezentând, mai degrabă, o nemulțumire a contestatorilor cu privire la persoana candidatului la funcția de Președinte al României.  ... 17.->De asemenea, sub aspectul criticilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală și a jurământului depus în Parlament în temeiul art. 82 alin. (2) din Constituție de către Klaus-Werner Iohannis, aflat în funcția de Președinte al României, Curtea constată că alegațiile autorilor contestației vizează percepția acestora cu privire la modul în care Președintele României și-a exercitat mandatul funcției publice. Aceeași este concluzia și în ceea ce privește susținerea potrivit căreia acesta a refuzat să își îndeplinească atribuțiile constituționale, fiind obligat prin mai multe decizii ale Curții Constituționale să respecte prevederile Legii fundamentale, împrejurare care ar fi putut determina suspendarea sa din funcție. Toate aceste critici se circumscriu libertății de exprimare în registrul politic, fără consecințe în plan juridic, întrucât nu pot fi convertite în impedimente legale pentru înregistrarea candidaturii domnului Klaus-Werner Iohannis pentru realegerea sa în funcția de Președinte al României. ... 18.Referitor la critica potrivit căreia candidatul Klaus-Werner Iohannis a afișat panouri electorale anterior datei de 12 octombrie 2019, dată care potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă data începerii campaniei electorale, Curtea constată că termenul fixat de lege pentru desfășurarea campaniei electorale, respectiv 30 de zile înainte de data alegerilor, are relevanță legală cu privire la activitățile cu caracter electoral întreprinse în susținerea candidaților prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei, sub aspectul repartizării timpilor de antenă pentru accesul egal și gratuit al candidaților la serviciile publice și private de radio și televiziune. Cu privire la locurile speciale pentru afișajul electoral în care se amplasează panouri electorale, precum și la condițiile în care se realizează acest afișaj, Curtea reține că dispozițiile art. 41 dinLegea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reglementează regimul juridic aplicabil acestor aspecte, fără a condiționa afișajul electoral de momentul oficial al începerii campaniei electorale. ... 19.->Cât privește solicitarea autorilor contestației de verificare a listelor de semnături, aceasta nu intră în competența Curții Constituționale. Potrivit art. 27 alin. (3^1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Lista susținătorilor prevăzută la alin. (3) se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central.“ De asemenea, potrivit art. 29 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „(1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale. (2) Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“. Or, întrucât în prezenta cauză nu au fost prezentate motive de natură să demonstreze nelegalitatea verificărilor efectuate și, respectiv, a înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Klaus-Werner Iohannis, Curtea apreciază ca neîntemeiată contestația formulată sub aceste aspect. ... 20.În fine, Curtea constată că autorii contestației nu prezintă niciun argument de natură să susțină pretinsa încălcare a normelor care reglementează condițiile de fond și de formă pentru înregistrarea candidaturii domnului Klaus-Werner Iohannis, autorii sesizării limitându-se la a afirma că Biroul Electoral Central nu a efectuat verificările prevăzute de lege. ... 21.->Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,  ... 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii->
HOTĂRĂȘTE:Respinge contestația formulată de Gheorghe Funar, Ovidiu Danteș și Petru Mîndru împotriva înregistrării candidaturii domnului Klaus-Werner Iohannis la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește