HOTĂRÂREA nr. 1 din 21 mai 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 iunie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 74
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 74
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 222 09/04/2019
ART. 1REFERIRE LAPR-LEGE 774 02/08/2018
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 580 20/07/2016
ART. 1REFERIRE LALEGE 208 20/07/2015
ART. 1REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015
ART. 1REFERIRE LAHOTARARE 1 21/01/2015
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 33 16/01/2007
ART. 1REFERIRE LALEGE 393 28/09/2004
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 189 09/12/1999 ART. 3
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 189 09/12/1999 ART. 5
ART. 1REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 74
ART. 1REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 150
ART. 1REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 74
ART. 1REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 150
ART. 2REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 74
ART. 2REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 74
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 189 09/12/1999
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 74
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 74
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 74
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 74
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 189 09/12/1999 ART. 7
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 48
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 189 09/12/1999 ART. 5
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 189 09/12/1999
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 189 09/12/1999 ART. 5
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 189 09/12/1999 ART. 7
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 48
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 74
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 74
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 189 09/12/1999
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 74
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 74
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEHOTARARE 1 26/03/2024





Valer Dorneanu – președinte
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Marieta Safta – prim-magistrat-asistent

1.Cu Adresa nr. 491 din 16 aprilie 2019, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.945 din 16 aprilie 2019, președintele Senatului a transmis Curții Constituționale propunerea legislativă a cetățenilor intitulată „Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală“, înregistrată la Senat cu nr. Bp 57 din 22 februarie 2019. Totodată, au fost transmise originalele listelor de susținători.2.Documentația transmisă Curții Constituționale de către Senat cuprinde:– Adresa înregistrată la Biroul permanent al Senatului cu nr. 57 din 22 februarie 2019, prin care Comitetul de inițiativă a înaintat Senatului propunerea legislativă a cetățenilor, împreună cu expunerea de motive și originalele listelor de susținători; – expunerea de motive privind inițiativa legislativă a cetățenilor pentru promovarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală; – declarația de constituire a Comitetului de inițiativă, însoțită de Încheierea de autentificare nr. 926 din 26 iunie 2018; – procura dată de Comitetul de inițiativă prin care este împuternicit domnul Polițeanu Mihai-Laurențiu, în calitate de președinte, pentru ca în numele Comitetului de inițiativă să întocmească listele de susținători, să verifice semnarea acestora, să contrasemneze listele cu susținătorii și să certifice semnăturile, precum și conținutul dosarelor aferente, însoțită de Încheierea de autentificare nr. 927 din 26 iunie 2018; – scrisoarea domnului Cristi Valentin Misăilă, primarul municipiului Focșani, înregistrată la Senat cu nr. 1.164 din 4 martie 2019, referitoare la inițiativa legislativă; – Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 24 august 2018, unde sunt publicate, la filele 12-31, Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală, împreună cu expunerea de motive, Avizul Consiliului Legislativ și declarația de constituire a Comitetului de inițiativă pentru promovarea propunerii legislative „Lege privind modificarea unor acte normative în materie electorală“, în realitate „Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală“; – opisuri cuprinzând nr. crt. dosar, număr de file, număr de semnături depuse și, respectiv, validate, pentru județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Brăila, Buzău, Cluj, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea și municipiul București; – tabelul centralizator, precum și tabele distincte, pe județe, cu privire la numărul de dosare/file, cuprinzând liste de susținători atestate pentru județele menționate;– un număr de 2.701 dosare cu semnături ale susținătorilor inițiativei legislative a cetățenilor, din județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea, precum și București sectoarele 1-6. 3.Potrivit expunerii de motive care însoțește propunerea legislativă a cetățenilor, „scopul general al acestei inițiative este îmbunătățirea calității reprezentării politice a cetățenilor români“. Pentru atingerea acestui scop sunt enunțate „cinci zone principale de intervenție“, după cum urmează: – alegerea primarilor în două tururi de scrutin, care urmărește două obiective majore, și anume „creșterea legitimității primarului și o mai bună reprezentare a tuturor intereselor și grupurilor sociale dintr-o comunitate“; – reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea la alegeri, aceasta urmărind democratizarea vieții politice, prin eliminarea unor bariere artificiale din calea competitorilor mici; – eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale și europarlamentare, care vizează două obiective, și anume creșterea nivelului de proporționalitate în cazul consiliilor locale și județene, respectiv în cadrul grupului de europarlamentari români, care au o dimensiune mai mică (în comparație cu Senatul și Camera Deputaților), precum și stimularea competiției politice și o mai bună reprezentare a grupurilor minoritare la nivel local; – introducerea unui mecanism de alocare a mandatelor care să permită votul preferențial pe liste de partid (liste deschise), cu motivarea că din punctul de vedere al rolului reprezentativ pe care parlamentarii îl percep ca urmare a alegerilor, listele deschise pot genera rezultate mai bune decât un sistem uninominal, cu liste închise sau mixt; „în același timp, listele deschise sporesc sentimentul de eficacitate pe care alegătorii îl asociază votului lor, prin faptul că aceștia au la îndemână mai multe opțiuni (atât partide, cât și persoane); – modificarea mecanismului de stabilire a numărului de parlamentari pentru diaspora, cu motivarea că legea electorală conține prevederi contradictorii în ceea ce privește circumscripția care revine diasporei, în special din perspectiva numărului de parlamentari care îi sunt alocați; numărul mic de parlamentari, raportat la dimensiunea acestui segment de electorat, poate fi asociat cu probleme precum participarea redusă la vot a românilor din străinătate în alegerile parlamentare, interesul scăzut din partea partidelor cu privire la această circumscripție, reprezentarea deficitară a intereselor acestui segment de electorat în viitorul Parlament și, pe termen lung, reducerea și mai accentuată a interesului și dorinței de implicare a românilor din străinătate cu privire la politica națională.
CURTEA,
4.Examinând propunerea legislativă a cetățenilor „Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală“, prin raportare la dispozițiile art. 74 alin. (1) și (2) din Constituție, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și raportul întocmit de judecătorul-raportor, constată următoarele:5.Curtea a fost legal sesizată și este competentă să se pronunțe asupra inițiativei legislative a cetățenilor referitoare la propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală“.6.Competența Curții Constituționale de a se pronunța asupra inițiativei legislative a cetățenilor este prevăzută de dispozițiile art. 146 lit. j) din Constituție, potrivit cărora Curtea „verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni“.7.În legătură cu această atribuție sunt incidente dispozițiile art. 74 alin. (1) și (2) din Constituție, care prevăd că inițiativa legislativă aparține și:[ … ] unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.(2)Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea.8.Sub aspectul competenței Curții sunt, de asemenea, aplicabile dispozițiile art. 48 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 7 din Legea nr. 189/1999, care, utilizând aceiași termeni, stabilesc obiectul verificării pe care Curtea o întreprinde în exercitarea atribuției sale constituționale. Dispozițiile legale menționate au următorul cuprins:– Art. 48 din Legea nr. 47/1992:Curtea Constituțională, din oficiu sau pe baza sesizării președintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat inițiativa legislativă a cetățenilor, se pronunță asupra:a)caracterului constituțional al propunerii legislative ce face obiectul inițiativei cetățenilor;b)îndeplinirii condițiilor referitoare la publicarea acestei propuneri și dacă listele de susținători sunt atestate de către primarii unităților administrativ-teritoriale ori de către împuterniciții acestora;c)întrunirii numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) sau, după caz, la art. 150 alin. (1) din Constituție, republicată, precum și asupra respectării dispersiei teritoriale în județe și în municipiul București, prevăzută de aceleași articole.– Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, are un conținut identic, cu excepția tezei ultime a lit. b), care cuprinde sintagma „sunt atestate potrivit art. 5“, corespunzător celei din art. 48 lit. b) din Legea nr. 47/1992 „sunt atestate de către primarii unităților administrativ- teritoriale ori de către împuterniciții acestora“.9.Cât privește art. 5 alin. (1) și (3) din Legea nr. 189/1999, republicată, are următorul cuprins: (1)Atestarea calității de cetățean cu drept de vot și a domiciliului susținătorilor se face de către primarul localității fie personal, fie, în localitățile urbane, și prin funcționarii primăriei împuterniciți de primar în acest scop. Atestarea se face prin verificarea listei de susținători, iar în ceea ce privește domiciliul, în colaborare cu organul local de poliție, dacă este cazul. […](3)Atestarea de către primar a listei de susținători se face prin semnătura persoanei care a efectuat controlul, cu indicarea actului de împuternicire, dacă este cazul, și a datei când s-a făcut atestarea, precum și prin aplicarea ștampilei. Dacă primarul a solicitat sprijinul organului local de poliție, va semna și reprezentantul acestuia, cu precizarea aspectelor pe care le-a verificat. Semnătura se aplică pe ultima copertă a dosarului cuprinzând listele verificate, aflat la comitetul de inițiativă, după ce a fost confruntat cu cel depus la primărie. Aspectele neatestate se elimină din listă, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (3).10.Prin urmare, în exercitarea atribuției prevăzute la art. 146 lit. j) din Constituție de a verifica inițiativa legislativă a cetățenilor, Curtea are în vedere dispozițiile art. 74 alin. (1) și (2) din Constituție, ale art. 48 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 5 și 7 din Legea nr. 189/1999, republicată, în raport cu care verifică:– întrunirea numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) teza întâi din Constituție (cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot), precum și respectarea dispersiei teritoriale în județe și în municipiul București, prevăzută de art. 74 alin. (1) teza a doua din Constituție (cetățenii care inițiază revizuirea trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul inițiativei); verificarea are în vedere și condițiile pe care Legea nr. 47/1992, republicată, și Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, le impun în privința publicării inițiativei legislative cetățenești și a atestării listelor de susținători; verificarea listelor de susținători vizează atestarea legală de către primarii unităților administrativ-teritoriale ori de către împuterniciții acestora, iar nu modul de colectare a semnăturilor ori corectitudinea datelor colectate, întrucât verificarea acestor din urmă acte sau fapte excedează competenței Curții Constituționale;– respectarea limitelor impuse de art. 74 alin. (2) din Constituție în privința inițiativelor legislative cetățenești (inițiativa legislativă să nu aibă ca obiect probleme fiscale, cu caracter internațional, amnistia și grațierea).11.Nu intră în competența Curții examinarea oportunității inițiativei legislative, aceasta revenind Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare a țării. 12.Procedând la verificarea inițiativei legislative cetățenești, Curtea reține următoarele:(1)Întrunirea numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei, precum și respectarea dispersiei teritoriale în județe și în municipiul București (inclusiv, potrivit celor mai sus menționate, respectarea condițiilor legale referitoare la publicarea inițiativei legislative cetățenești și la atestarea listelor de susținători)a)Publicarea inițiativei legislative13.Curtea constată că propunerea legislativă, precum și expunerea de motive care o însoțește, semnată de Comitetul de inițiativă, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 24 august 2018, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului Consiliului Legislativ nr. 774 din 2 august 2018, prevăzut la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 189/1999, republicată.b)Verificarea legalității atestării listelor de susținători 14.Pe baza verificării făcute de către colectivul de magistrați-asistenți, constituit prin rezoluția președintelui Curții Constituționale, a celor 2.701 dosare cu semnături ale susținătorilor inițiativei legislative, primite de la Senat, s-a constatat că atestarea listelor de susținători nu s-a făcut în toate cazurile cu respectarea strictă a dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, de către primarii unităților administrativ-teritoriale sau, în localitățile urbane, și de funcționarii primăriei împuterniciți de primar în acest scop, fiind consemnate următoarele situații: – lipsa menționării calității persoanei care a realizat atestarea sau a împuternicirii în acest sens, acolo unde legea prevede posibilitatea împuternicirii (de exemplu, localități din județele Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Covasna, Dolj, Galați, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiș, Tulcea, Vâlcea); – atestări realizate în mediul rural de alte persoane decât primarul (de exemplu, localități din județele Covasna, Iași, Ilfov, Mureș, Neamț, Sălaj, Vaslui) sau în mediul urban fără indicarea actului de împuternicire (de exemplu, Hunedoara); – lipsa unor elemente obligatorii prevăzute de lege, precum ștampila (de exemplu, localități din județele Alba, Argeș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Galați, Teleorman, Vâlcea). 15.Există și alte omisiuni și neregularități, cea mai frecventă fiind lipsa datei atestării, dar care nu au fost apreciate ca fiind încălcări ale dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care rezultă că atestarea a fost realizată de persoanele prevăzute de textul legal sau operează o prezumție simplă în acest sens, fundamentată pe actele depuse în dosare (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 222 din 9 aprilie 2019, Decizia nr. 580 din 20 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016, și Hotărârea nr. 1 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 5 februarie 2015).c)Verificarea întrunirii numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei, prevăzut de art. 74 alin. (1) din Constituție16.Susținătorii atestați cu încălcarea dispozițiilor legale, potrivit mențiunilor cuprinse în listele centralizatoare pe județe întocmite în cauză, nu au fost luați în calcul la stabilirea numărului de susținători ai inițiativei legislative. A rezultat astfel un număr total de 99.583 de susținători ale căror semnături sunt legal atestate. Ca urmare, Curtea constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 74 alin. (1) teza întâi din Constituție, respectiv numărul de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot necesar pentru promovarea inițiativei.d)Verificarea respectării dispersiei teritoriale în județe și în municipiul București, prevăzută la art. 74 alin. (1) din Constituție17.Potrivit documentelor depuse la Senat de inițiatori și transmise Curții Constituționale (opisuri cuprinzând nr. crt. dosar, număr de file, număr de semnături depuse și, respectiv, validate, pentru un număr de 33 de județe și municipiul București), un număr de 10 județe și municipiul București ar fi îndeplinit, fiecare, cerința de a avea cel puțin 5.000 de semnături legal atestate în susținerea inițiativei legislative (Arad, Argeș, Bihor, Brașov, Cluj, Iași, Maramureș, Prahova, Sibiu, Timiș), aceasta cu condiția ca atestările să fi fost conforme cu dispozițiile legale de referință. Pe baza examinării dosarelor cuprinzând susținătorii inițiativei legislative din punctul de vedere al legalității atestării, Curtea a constatat că numai 7 județe dintre cele zece, și anume Arad, Argeș, Bihor, Brașov, Cluj, Prahova, Timiș, precum și municipiul București îndeplinesc, fiecare, condiția de a avea cel puțin 5.000 de semnături legal atestate în susținerea inițiativei legislative. 18.În ceea ce privește celelalte trei județe care, potrivit documentelor depuse de inițiatori, ar fi îndeplinit condiția constituțională, Curtea a constatat abateri de la cadrul legal de referință care au determinat, potrivit celor mai sus menționate, neluarea în calcul la stabilirea numărului de susținători ai inițiativei legislative.19.Astfel, în județul Iași (unde potrivit opisului comunicat de inițiatori ar fi existat un număr de 5.318 semnături „validate“), au fost constatate situații în care: nu se specifică numele și calitatea persoanei care a efectuat atestarea, fiind aplicată ștampila unității administrativ-teritoriale; atestarea este realizată de secretar sau de împuternicit în localități rurale; lipsește ștampila. Ca urmare a verificărilor astfel efectuate, Curtea a reținut un număr de 4.782 de semnături legal atestate. 20.În județul Maramureș (unde potrivit opisului comunicat de inițiatori ar fi existat un număr de 5.076 semnături „validate“) au fost constatate situații în care nu este menționată calitatea persoanei care a efectuat atestarea, fiind aplicată doar o semnătură și ștampila comunei. A rezultat astfel un număr de 4.983 semnături legal atestate. 21.În județul Sibiu (unde potrivit opisului comunicat de inițiatori ar fi fost un număr de 5.027 semnături „validate“) au fost constatate situații în care nu este menționată calitatea persoanei care a efectuat atestarea, fiind aplicată ștampila unității administrativ-teritoriale sau lipsește actul de împuternicire. A rezultat astfel un număr de 4.831 semnături legal atestate. 22.Față de datele consemnate, întrucât numai 7 județe și municipiul București îndeplinesc condiția prevăzută de normele constituționale de referință a numărului minim de 5.000 de susținători ai inițiativei, iar 7 județe reprezintă mai puțin de un sfert din județele țării, Curtea constată că nu este întrunită condiția dispersiei teritoriale prevăzută de art. 74 alin. (1) din Constituție. (2)Respectarea limitelor impuse de art. 74 alin. (2) din Constituție în privința inițiativelor legislative cetățenești 23.Examinarea limitelor constituționale ale propunerii legislative presupune verificarea textelor acesteia în raport cu dispozițiile art. 74 alin. (2) din Constituție, care stabilesc domeniile care nu pot face obiectul unei inițiative legislative: „problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea“. Realizând această verificare, Curtea a constatat că propunerea legislativă ce formează obiectul inițiativei legislative a cetățenilor, prin care se propun, în esență, modificări ale unor acte normative în materie electorală, și anume: Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, nu antamează probleme din domeniile exceptate de normele constituționale de referință. Ca urmare, inițiativa legislativă este constituțională în raport cu dispozițiile art. 74 alin. (2) din Constituție, deoarece nu vizează reglementarea vreunuia dintre domeniile prevăzute la art. 74 alin. (2) din Constituție.24.Având în vedere aceste considerente, dispozițiile art. 146 lit. j) și ale art. 74 din Constituție, prevederile Legii nr. 47/1992, precum și dispozițiile Legii nr. 189/1999, republicată, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Constată că inițiativa legislativă a cetățenilor intitulată „Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală“ nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 74 alin. (1) din Constituție. Definitivă și general obligatorie.Hotărârea se comunică președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x