HOTĂRÂREA nr. 1 din 17 octombrie 2018

Pe rol se află examinarea contestației formulate de Platforma civică apolitică „Împreună“, privind respectarea și legalitatea procedurii privind organizarea și desfășurarea referendumului din 6-7 octombrie 2018.Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 8.642 la data de 15 octombrie 2018 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.558I/2018. La contestație au fost atașate următoarele documente: Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 52 din 6 octombrie 2018, prin care s-a respins contestația împotriva Hotărârii nr. 8 din 4 octombrie 2018 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană Timiș, Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 25/H din 26 septembrie 2018, prin care s-a respins contestația împotriva Hotărârii nr. 3 din 28 septembrie 2018 a Biroului Electoral de Circumscripție a municipiului București, Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 21/H din 26 septembrie 2018 privind unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției, trei cereri adresate Biroului Electoral Central pentru emiterea unei hotărâri de interpretare a legii, și răspunsul acestei instituții la aceste cereri.Curtea, având în vedere că sesizările din dosarele nr. 1.559I/2018, nr. 1.560I/2018 și nr. 1.568I/2018, formulate de Sever-Alexandru Sbârnă și de Liliana-Elena Nedelea, au ca obiect contestarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. nr. 1.559I/2018, nr. 1.560I/2018, nr. 1.568I/2018 la Dosarul nr. 1.558I/2018, care este primul înregistrat.În motivarea contestațiilor care formează obiectul dosarelor nr. 1.558I/2018, nr. 1.560I/2018 și nr. 1.568I/2018, autorii acestora solicită, în esență, Curții Constituționale, în primul rând, să constate nerespectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului din 6-7 octombrie 2018, pentru următoarele motive:1.Printr-o interpretare eronată și abuzivă a Biroului Electoral Central, campaniei pentru referendum i s-au aplicat toate rigorile tehnico-juridice prevăzute pentru o campanie electorală clasică. În acest sens, arată că, prin interpretarea art. 62 din Legea nr. 3/2000, prevederile capitolului VII – „Campania electorală“ din Legea nr. 208/2015 se aplică, în mod corespunzător, campaniei pentru referendum. Or, ca urmare a acestei interpretări, campaniei pentru referendum i s-au restrâns limitele de manifestare legale, precum: folosirea tricolorului în afișele campaniei/dimensiunile nespecificate ale afișelor. În realitate, singura limitare legală a campaniei pentru referendum este cea prevăzută de art. 30 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, potrivit căruia „mijloacele folosite în campania pentru referendum nu trebuie să contravină ordinii de drept“. Astfel, așa cum rezultă din interpretarea gramaticală a textelor de lege referitoare la „campania pentru referendum“ și la „campania electorală“, precum și din interpretarea teleologică a acestor texte, interpretarea corectă și contrară celei date de Biroul Electoral Central este aceea că dreptul aplicabil campaniei pentru referendum este doar art. 30 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, iar nu și capitolului VII „Campania electorală“ din Legea nr. 208/2015. … 2.Printr-o interpretare eronată și abuzivă, Biroul Electoral Central a limitat accesul persoanelor netransportabile la urna specială (mobilă), în ciuda faptului că, în art. 40 din Legea nr. 3/2000, este reglementat, fără nicio condiție, atât dreptul persoanelor netransportabile de a obține o urnă specială (mobilă), cât și dreptul conducătorilor instituției unde se află persoanele internate de a formula cererea pentru obținerea urnei speciale (mobile). Astfel, prin Hotărârea nr. 21/H din 26 septembrie 2018, Biroul Electoral Central a limitat drepturile acordate prin lege. Or, prin textul art. 40 din Legea nr. 3/2000, intenția legiuitorului a fost aceea de a înlesni la un nivel legal maxim posibil accesul cetățenilor la vot în cazul desfășurării unui referendum, un nivel superior decât cel acordat în cazul organizării altor tipuri de votări. În concluzie, există diferențe de tratament privind accesul la urna specială (mobilă) a persoanelor netransportabile în situația unui referendum și în situația unei alegeri politice, diferențe care se referă la persoana care poate formula cererea, la documentele necesar a fi depuse, la limitarea numărului de persoane netransportabile din aceeași instituție care pot utiliza aceeași urnă specială (mobilă) și la scopul general al legiuitorului. … În concluzie, Biroul Electoral Central a interpretat eronat și abuziv art. 62 din Legea nr. 3/2000, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2018, și a evaluat, în mod greșit, dreptul aplicabil organizării și exercitării referendumului.În al doilea rând, se solicită, în esență, Curții Constituționale să constate nelegalitatea procedurii privind organizarea și desfășurarea referendumului din 6-7 octombrie 2018, deoarece textul normativ actual folosit de Biroul Electoral Central pentru a justifica interpretarea art. 62 din Legea nr. 3/2000 a fost adoptat chiar în timpul campaniei pentru referendum, la data de 18 septembrie 2018. Vechea formă a art. 62 din Legea nr. 3/2000, în vigoare până la data de 17 septembrie 2018, nu permitea asimilarea „campaniei pentru referendum“ cu „campania electorală“. Astfel, s-a încălcat interdicția de a nu modifica regulile procesului de votare cu 1 an de zile înainte de desfășurarea acestuia, interdicție consacrată atât de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, cât și de Comisia de la Veneția, prin Codul bunelor practici în materie electorală și de referendum.În concluzie, se solicită Curții Constituționale să invalideze rezultatul referendumului și să propună în raportul pe care îl va prezenta Parlamentului refacerea referendumului, ca urmare a neregulilor procedurale constatate, iar, la refacerea acestuia, să se expliciteze pe buletinul de vot care este efectul juridic produs atât de răspunsul cu „DA“, cât și de răspunsul cu „NU“, în temeiul art. III.4.g(i) din Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneția.În motivarea contestației care formează obiectul Dosarului nr. 1.559I/2018, autorul acesteia solicită, în esență, Curții Constituționale să constate „existența unei diferențe de peste 5.421.317 alegători înscriși în listele electorale permanente ale referendumului din 6-7 octombrie 2018, în minus față de cifra declarată de Biroul Electoral Central în Procesul-verbal nr. 1/RF/BEC/R/2018 din 11 octombrie 2018 privind rezultatele referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018, astfel că numărul oficial declarat de 18.279.011 nu reflectă în mod corect dimensiunea reală a corpului electoral înscris în listele electorale permanente utilizate la scrutinul din 6-7 octombrie, acesta fiind în realitate sub pragul de 12.857.694 alegători (care ar valida referendumul).“ Există două erori privind interpretarea dreptului aplicabil, și anume: greșita interpretare a art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, potrivit căruia cetățenii români își pot exercita dreptul de vot pe baza „actelor de identitate valabile în ziua votării“, însă trebuie exclusă acea categorie de alegători care nu dețineau cărți de identitate la data referendumului și „care sunt în număr oficial de 1.497.763“; eroarea gravă a interpretării faptelor, deoarece se ignoră numărul real al persoanelor cu drept de vot, cifra de 18.279.011 de alegători declarată de Biroul Electoral Central nefiind reală, întrucât din cifrele oficiale coroborate ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale și Institutului Național de Statistică rezultă că alegători din România pe listele electorale permanente ale referendumului din 6-7 octombrie 2018 sunt în număr de 11.393.063 persoane. Or, această absurditate a fost deja observată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012. În concluzie, solicită Curții Constituționale să constate că diferența este de natură să conducă la îndeplinirea cvorumului de prezență la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului.La data de 17 octombrie 2018, autorul contestației, Alexandru-Sever Sbârnă, în Dosarul nr. 1.559I/2018, a depus la dosar o completare la contestație, completare referitoare la cifra oficială declarată a alegătorilor înscriși în listele electorale permanente de la referendumul din 6-7 octombrie 2018, prin care se arată, în esență, că „actualizarea teoretică a registrului electoral se face printr-un mecanism tehnico-juridic foarte complicat și neaplicat în practică“. Se solicită Curții Constituționale, în temeiul art. 46 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, să afle de la instituțiile abilitate numărul de alegători care aveau acte de identitate expirate la data referendumului.
CURTEA,examinând contestațiile referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018, documentele aflate la dosar, prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, reține următoarele:Având în vedere conținutul contestațiilor formulate, Curtea Constituțională constată că acestea intră în competența sa de soluționare, prevăzută de art. 146 lit. i) din Constituție, potrivit căruia Curtea Constituțională „veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia“. În înțelesul prevederii constituționale menționate, soluționarea contestațiilor care îi sunt adresate cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național, inclusiv cele referitoare la legile și ordonanțele prin care se stabilesc norme cu caracter procedural de organizare și desfășurare a acestuia, aparțin sferei sale de competență, în măsura în care soluționarea contestațiilor nu intră în atribuțiile birourilor electorale sau ale instanțelor judecătorești (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 1 din 15 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 17 octombrie 2003).Cu privire la susținerea potrivit căreia, printr-o interpretare eronată și abuzivă, Biroul Electoral Central a interpretat și aplicat, în procedura privind referendumul național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018 – referitor la campanie și la condițiile exercitării dreptului de vot de către persoanele netransportabile – dispozițiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, iar nu pe cele ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată.Astfel, procedura privind organizarea și desfășurarea referendumului este prevăzută de Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000. Procedura privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților este reglementată de Legea nr. 208/2015. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 18 septembrie 2018, prevederile art. 62 din Legea nr. 3/2000 au fost modificate după cum urmează: „Dispozițiile prezentei legi se completează în mod corespunzător cu cele ale Legii nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor privind Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal și centralizarea electronică a rezultatelor votării“. Așadar, Curtea reține că dispozițiile Legii nr. 208/2015 completează dispozițiile Legii nr. 3/2000, în mod corespunzător.Susținerile autorilor contestațiilor – potrivit cărora Biroul Electoral Central a interpretat legea în sensul că referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018 i se aplică doar prevederile Legii nr. 208/2015 – nu pot fi primite, deoarece Biroul Electoral Central nu a emis nicio hotărâre cu un asemenea obiect, în temeiul art. 25 alin. (2^2) din Legea nr. 3/2000, potrivit căruia, „Pentru corecta desfășurare a referendumului, Biroul Electoral Central emite hotărâri în interpretarea legii, hotărâri care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I“.Curtea mai reține că aplicarea la cazuri concrete a dispozițiilor de lege referitoare la organizarea și desfășurarea referendumului intră în competența de soluționare a Biroului Electoral Central, care, potrivit art. 25 din Legea nr. 3/2000, supraveghează corecta desfășurare a referendumului și soluționează contestațiile care îi sunt adresate, cu excepția celor care sunt date în competența altor birouri electorale sau a instanțelor judecătorești.Referitor la susținerea potrivit căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2018, care a modificat prevederile Legii nr. 3/2000, a fost adoptată chiar în timpul campaniei pentru referendum, la data de 18 septembrie 2018, încălcându-se astfel interdicția de a nu se modifica regulile procesului de votare cu 1 an de zile înainte de desfășurarea acestuia, interdicție consacrată atât de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, cât și de Comisia de la Veneția, prin Codul bunelor practici în materie electorală și de referendum, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată.Curtea reține că, într-adevăr, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, a constatat că modificarea Legii nr. 3/2000 – în esența acesteia, câtă vreme modificarea privește cvorumul de validare prevăzut de actuala legislație în scopul atingerii rezultatului declarat al majorității solide din Parlamentul României (revizuirea Constituției) -, intervine în timpul procedurii de revizuire, ceea ce încalcă principiile statuate de Curtea Constituțională în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în concordanță cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu raportare și la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția.În cazul de față, însă, modificarea art. 62 din Legea nr. 3/2000 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2018 nu a vizat aspecte care țin de esența Legii nr. 3/2000, ci dispoziții procedurale referitoare la organizarea și desfășurarea referendumului. Mai mult, așa cum este menționat în preambulul acesteia, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2018 a fost adoptată avându-se în vedere că „aplicarea prevederilor actuale ale Legii nr. 3/2000 reprezintă un obstacol în calea organizării referendumului național privind revizuirea Constituției“.Referitor la susținerea privind existența unei diferențe „de peste 5.421.317 alegători înscriși în listele electorale permanente“, în minus față de cifra declarată de Biroul Electoral Central, cu consecința că numărul oficial declarat de 18.279.011 nu reflectă în mod corect dimensiunea reală a corpului electoral înscris în listele electorale permanente, acesta fiind în realitate sub pragul de 12.857.694 alegători (care ar valida referendumul), Curtea constată că această susținere nu poate fi primită.Prin Hotărârea nr. 3 din 2 august 2012, Curtea a respins susținerea potrivit căreia, „la stabilirea numărului de cetățeni cu drept de vot, trebuie să se aibă în vedere alte date decât cele cuprinse în listele electorale permanente“.Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 36 din Constituție, autoritățile statului au obligația de a asigura exercitarea dreptului la vot tuturor cetățenilor români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor, inclusiv, cu excepția persoanelor debile sau alienate mintal, puse sub interdicție sau condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. În scopul îndeplinirii acestei obligații, Legea nr. 208/2015 prevede, la art. 24, întocmirea Registrului electoral, care reprezintă un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare. Potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, persoanele autorizate să efectueze operațiuni în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziție, conform legii, iar persoanele autorizate să efectueze operațiuni în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate sunt persoanele desemnate de către Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe poate desemna, cu avizul Autorității Electorale Permanente, persoane autorizate să efectueze interogări în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (3) și (4) din aceeași lege, „persoanele autorizate asigură actualizarea, în Registrul electoral, a informațiilor privind cetățenii români cu drept de vot, precum și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare“ și au acces la toate datele și informațiile necesare actualizării Registrul electoral, deținute la nivelul primăriei și al serviciului public comunitar local al unității administrativ-teritoriale respective. Potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, înscrierea în Registrul electoral a cetățenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv se face, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, iar, potrivit art. 36 și 37 din aceeași lege, radierea din Registrul electoral a unui alegător se face în caz de deces, de pierdere a cetățeniei române, de interzicere a exercitării dreptului de a alege sau de punere sub interdicție, fie din oficiu, fie la cererea persoanei interesate, în cazurile prevăzute de lege, numai de către persoanele autorizate. Art. 47 din aceeași lege prevede că alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în Registrul electoral, iar întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori din Registrul electoral se soluționează de Autoritatea Electorală Permanentă, prin decizie, iar contestațiile împotriva acestor decizii se soluționează de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul și contestațiile împotriva deciziilor privind alegătorii cu domiciliul în străinătate se soluționează de către Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului București.Potrivit art. 48 din Legea nr. 208/2015, listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, acestea fiind permanente și suplimentare. În conformitate cu art. 49 alin. (1) din aceeași lege, listele electorale permanente din țară se întocmesc și se tipăresc de către primari, pe secții de votare, pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral, iar, potrivit art. 50 alin. (1) din aceeași lege, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore de la data constituirii acestuia, numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral. Totodată, potrivit art. 17 din Legea nr. 3/2000, listele electorale permanente din țară se întocmesc, se tipăresc și se pun la dispoziția birourilor electorale ale secțiilor de votare conform prevederilor Legii nr. 208/2015, iar, la secțiile de votare organizate în străinătate, se utilizează numai liste electorale suplimentare.Ținând cont de aceste prevederi de lege, Curtea nu poate primi criticile și solicitările autorilor contestațiilor referitoare la listele electorale permanente, întrucât instanța de contencios constituțional nu are atribuții în actualizarea sau modificarea listelor electorale.Având în vedere considerentele expuse, dispozițiile art. 146 lit. i) din Constituție, precum și ale art. 11 alin. (1) lit. B.c) și art. 46-47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:Respinge, ca neîntemeiate, contestațiile referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018, contestații formulate de Platforma civică apolitică „Împreună“, de Sever-Alexandru Sbârnă și de Liliana-Elena Nedelea.Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Dezbaterile au avut loc la data de 17 octombrie 2018 și la acestea au participat: Valer Dorneanu, președinte, Marian Enache, Petre Lăzăroiu, Daniel Marius Morar, Mona-Maria Pivniceru, Simona-Maya Teodoroiu și Varga Attila, judecători.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește