HOTĂRÂREA din 9 iunie 2020

(Cererea nr. 39.855/13)
StrasbourgHotărârea este definitivă. Poate suferi modificări de formă.În Cauza Lascău împotriva României,Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-un comitet compus din: Faris Vehabović, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Carlo Ranzoni, judecători, și Ilse Freiwirth, grefier adjunct de secție,având în vedere:– cererea menționată mai sus (nr. 39.855/13) îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Ioan Lascău („reclamantul“), a sesizat Curtea la 17 iunie 2013, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“); … – observațiile părților, … observând că, la 18 decembrie 2014, capătul de cerere întemeiat pe art. 6 § 1 din Convenție cu privire la caracterul echitabil al procedurii a fost comunicat Guvernului și că cererea a fost declarată inadmisibilă în privința celorlalte capete de cerere, în conformitate cu art. 54 § 3 din Regulamentul Curții,după ce a deliberat în camera de consiliu la 5 mai 2020,pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată.
INTRODUCERE1.Cererea privește, din perspectiva art. 6 § 1 din Convenție, condamnarea reclamantului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, pe baza probelor pe care Tribunalul Brașov și Curtea de Apel Brașov le consideraseră insuficiente. … 
ÎN FAPT2.Reclamantul s-a născut în 1956 și locuiește în Sânmartin. Acesta a fost reprezentat de domnul G. Mateuț, avocat. … 3.Guvernul român („Guvernul“) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. … 4.Prin rechizitoriul parchetului anticorupție („parchetul“, n.n. Direcția Națională Anticorupție – D.N.A.), reclamantul, fost șef serviciu în cadrul Direcției Județene a Finanțelor Publice Bihor, a fost trimis în judecată, în fața Tribunalului Brașov, cu acuzațiile de primire de foloase necuvenite, spălare de bani, luare de mită, complicitate la evaziunea fiscală, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și complicitate la bancrută frauduloasă. Anumite probe incriminatoare au fost obținute în urma ascultării conversațiilor telefonice ale reclamantului și ale apropiaților săi și a unei percheziții efectuate la domiciliul persoanei în cauză. … 5.În ceea ce privește infracțiunea de primire de foloase necuvenite și de spălare de bani, parchetul l-a acuzat pe reclamant că a achiziționat un imobil prin intermediul unei societăți paravan și că l-a revândut, spălând profitul astfel obținut. O expertiză contabilă, efectuată la cererea parchetului, a concluzionat că persoana în cauză folosise banii din revânzarea imobilului pentru achiziționarea unui apartament. … 6.Cu privire la infracțiunea de luare de mită, parchetul l-a acuzat pe reclamant că a primit bunuri din partea unui om de afaceri, P.J., și din partea societăților sale comerciale și că a beneficiat de servicii plătite de aceștia, în schimbul adoptării unor decizii favorabile acestor societăți, de către Direcția județeană a finanțelor publice. P.J., după ce a acționat în calitate de corupător, s-a autodenunțat în fața parchetului. Ulterior, a retractat autodenunțul, însă parchetul a considerat, având în vedere celelalte documente existente la dosar și declarațiile altor 10 martori, dintre care unii erau angajați ai societăților aparținând lui P.J., că retractarea acestuia nu a fost sinceră. … 7.Apreciind că mai multe probe fuseseră obținute ilegal, în special ascultările telefonice și documentele confiscate de la domiciliul reclamantului, instanța le-a înlăturat din dosar. Au fost audiați reclamantul și mai mulți martori, printre care P.J. și cei zece martori, cu privire la declarațiile pe care parchetul și-a întemeiat acuzația de luare de mită. … 8.P.J. a declarat că reclamantul plătise pentru toate bunurile pe care le primise, ca și pentru toate serviciile de care beneficiase. A adăugat că fusese supus unor presiuni și amenințări din partea parchetului pentru a formula acuzații împotriva reclamantului. Doi martori, P.D.R. și L.D., care au declarat în fața parchetului că au antedatat facturile pentru a justifica furnizarea bunurilor și a serviciilor respective persoanei în cauză, și-au retras, de asemenea, declarațiile. L.D. a susținut că procurorul i-a dictat declarația. … 9.Prin hotărârea din 1 iunie 2010, instanța l-a achitat pe reclamant pentru infracțiunile de care fusese acuzat, cu excepția celei de complicitate la bancrută frauduloasă. … 10.În ceea ce privește infracțiunea de primire de foloase necuvenite, instanța a examinat probele aflate la dosar și a apreciat că acestea nu erau suficiente pentru a răsturna prezumția de nevinovăție de care beneficia reclamantul. Cu privire la infracțiunea de spălare a banilor a hotărât că persoana în cauză a demonstrat că a dobândit apartamentul respectiv cu fonduri proprii. … 11.În ceea ce privește acuzația de luare de mită, instanța a considerat că retractarea lui P.J. se corobora cu toate probele conținute în dosar și cu declarațiile celor 10 martori pe care îi audiase. Pe de altă parte, a observat că reclamantul nu fusese implicat în adoptarea deciziilor de către conducerea direcției finanțelor publice județene, cu privire la societățile aparținându-i lui P.J., acestea din urmă făcând obiectul unor controale fiscale desfășurate în mod adecvat. … 12.În urma apelului introdus de parchet, printr-o hotărâre din 22 februarie 2012, Curtea de Apel Brașov a confirmat achitarea, după ascultarea mai multor martori și dispunerea unei noi expertize contabile. Instanța a dispus încetarea procesului penal cu privire la acuzația de complicitate la bancrută frauduloasă, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale. … 13.Parchetul a formulat recurs în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție („Înalta Curte“). … 14.Prin hotărârea definitivă din 13 februarie 2013, Înalta Curte a admis parțial recursul și l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă cu închisoarea de trei ani pentru infracțiunile de luare de mită și spălare de bani. A dispus, de asemenea, confiscarea apartamentului care fusese achiziționat de reclamant, precum și a sumelor reprezentând prețul bunurilor și al serviciilor de care ar fi beneficiat. … 15.A apreciat, cu privire la dispozițiile din Codul de procedură penală, că ascultările telefonice și percheziția fuseseră efectuate în mod adecvat. În consecință, a considerat că probele astfel obținute au fost legale și le-a reintrodus în dosar. A considerat, apoi, că tribunalul și curtea de apel au dat o interpretare eronată probelor aflate la dosar. … 16.În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, Înalta Curte a fundamentat condamnarea reclamantului pe autodenunțul lui P.J. și pe primele declarații făcute de acesta în cursul anchetei. … 17.A considerat că aceste declarații erau veridice și că retractarea lor ulterioară de către P.J. în fața parchetului, apoi în fața tribunalului, nu a fost sinceră. În această privință, a observat că, în primele sale declarații, P.J. nu a menționat vreo plată efectuată de către reclamant pentru bunurile și serviciile de care beneficiase. În plus, instanța a considerat că primele declarații ale lui P.J. se coroborau cu declarațiile date de martori, în special de P.D.R. și L.D., în fața parchetului, cu documentele contabile și cu ascultările telefonice. … 18.Instanța a decis că reclamantul s-a făcut vinovat de primire de foloase necuvenite cu ocazia achiziționării imobilului, dar a constatat că a intervenit termenul de prescripție pentru răspunderea sa penală. … 19.Cu privire la infracțiunea de spălare de bani, în legătură cu suma care provenea din revânzarea acestui imobil, Înalta Curte și-a fundamentat hotărârea de condamnare pe concluziile expertizei contabile efectuate la cererea parchetului, care a retrasat circuitul banilor și a contrazis argumentația reclamantului potrivit căreia apartamentul respectiv fusese dobândit prin fonduri proprii. … 20.Aceasta a considerat că respectivele concluzii ale expertizei erau coroborate de documentele confiscate, în urma percheziției efectuate la domiciliul persoanei în cauză. În plus, Curtea a considerat că instanța de apel a încălcat dispozițiile din Codul de procedură penală, omițând să indice motivele pentru care a respins expertiza parchetului și a dispus una nouă. … 
CADRUL JURIDIC INTERN RELEVANT21.Dispozițiile relevante în speță din Codul de procedură penală (C. proc. pen.), în vigoare înainte de 1 februarie 2014, definind domeniul de competență și prerogativele instanțelor sesizate prin recurs, sunt descrise în Cauza Găitănaru împotriva României (nr. 26.082/05, pct. 17-18, 26 iunie 2012). … 
ÎN DREPTI.Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenție22.Reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului său la un proces echitabil, în cadrul procedurii penale desfășurate împotriva sa. Îi impută Înaltei Curți de Casație și Justiție („Înalta Curte“) faptul că l-a condamnat pentru luare de mită și pentru spălare de bani, în lipsa administrării nemijlocite de probe și mai cu seamă de mărturii. El invocă art. 6 § 1 din Convenție, ale cărui dispoziții relevante în speță sunt redactate după cum urmează:Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil […] a cauzei sale, de către o instanță […], care va hotărî […] asupra temeiniciei oricărei acuzații penale îndreptate împotriva sa.  … A.Cu privire la admisibilitate23.Guvernul consideră că declarațiile martorilor nu au jucat niciun rol în condamnarea reclamantului pentru spălare de bani. … 24.Curtea constată că, deși reclamantul a făcut obiectul unei singure proceduri pentru toate infracțiunile de care a fost acuzat, faptele aflate la originea capetelor de acuzare privind spălarea de bani și luarea de mită au fost diferite (supra, pct. 5 și 6). În plus, observă că probele pe care s-au bazat instanțele interne pentru a decide cu privire la chestiunea răspunderii penale a reclamantului au fost, de asemenea, diferite (supra, pct. 10, 11, 16 și 19 ). … 25.Prin urmare, Curtea apreciază că trebuie examinate separat, pe de o parte, condamnarea reclamantului pentru spălare de bani și, pe de altă parte, condamnarea acestuia pentru luare de mită. … 26.Curtea observă că, din motivarea hotărârii din 13 februarie 2013, reiese că, pentru a-l condamna pe reclamant pentru spălare de bani, judecătorii Înaltei Curți s-au bazat doar pe înscrisuri, și anume pe concluziile expertizei contabile, realizate de parchet, care au fost coroborate cu transcrierile ascultărilor telefonice și cu documentele confiscate de la domiciliul reclamantului (supra, pct. 19 și 20). … 27.În aceste circumstanțe și în absența altor elemente, Curtea nu poate concluziona că reexaminarea înscrisurilor din dosar, care a dus la infirmarea achitării reclamantului pentru spălare de bani, a viciat procedura prin lipsa caracterului echitabil, și asta cu atât mai mult cu cât Înalta Curte a explicat din ce motive s-a îndepărtat de concluziile instanțelor inferioare (supra, pct. 20). … 28.Rezultă că partea din capătul de cerere referitoare la condamnarea reclamantului pentru spălare de bani este vădit nefondată și trebuie respinsă, în temeiul art. 35 § 3 lit. a) și art. 35 § 4 din Convenție. … 29.În ceea ce privește partea din capătul de cerere cu privire la condamnarea pentru luare de mită, Curtea constată că aceasta nu este în mod vădit nefondată în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarată admisibilă. …  … B.Cu privire la fond1.Argumentele părților30.Reclamantul consideră condamnarea sa pentru luare de mită, fără a se proceda la audierea martorilor, ca reprezentând o încălcare a dreptului său la un proces echitabil. Consideră că audierea acestora de către Înalta Curte era cu atât mai necesară, cu cât martorii făcuseră cunoscute presiunile pe care parchetul le-ar fi exercitat asupra lor pentru a-i determina să depună mărturie împotriva sa. … 31.Guvernul susține că nu a fost încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil deoarece hotărârea de condamnare nu era întemeiată doar pe declarațiile martorilor, ci pe alte înscrisuri. …  … 2.Motivarea Curții32.Curtea face trimitere la principiile generale care reglementează modalitățile de aplicare a art. 6 din Convenție, cu privire la procedurile în apel, pe care le-a reamintit în Cauza Găitănaru împotriva României (pct. 26-28, 26 iunie 2012; a se vedea, de asemenea, Flueraș împotriva României, nr. 17.520/04, pct. 53-55, 9 aprilie 2013, și Moinescu împotriva României, nr. 16.903/12, pct. 33-35, 15 septembrie 2015). … 33.În speță, aceasta observă că Guvernul nu a contestat faptul că Înalta Curte și-a fundamentat hotărârea pe probele din declarațiile lui P.J. și ale altor martori interogați de parchet și de instanța de prim grad. Guvernul contestă numai valoarea probatorie a acestor mărturii și susține că înscrisurile au fost cele care au stat la baza convingerii judecătorilor Înaltei Curți (supra, pct. 31). … 34.Curtea nu își poate exprima punctul de vedere cu privire la ierarhia probelor sau la valoarea lor probatorie. Reamintește că, în principiu, le revine instanțelor naționale sarcina de a aprecia probele administrate de acestea [García Ruiz împotriva Spaniei (MC), nr. 30.544/96, pct. 28, CEDO 1999-I]. … 35.În speță, este suficient să constate că Înalta Curte s-a prevalat de posibilitatea oferită de legea internă de a examina din nou mărturiile pentru a se pronunța asupra vinovăției părții interesate (supra, pct. 15). Reiese, astfel, clar din motivația deciziei din 13 februarie 2013 că aceste mărturii, în special cele ale lui P.J., P.D.R. și L.D., au contribuit în mod semnificativ la formarea convingerii judecătorilor Înaltei Curți. Or, tocmai aceste mărturii i-au determinat pe judecătorii din prima instanță să se îndoiască suficient de temeinicia acuzației, astfel încât să decidă achitarea persoanei în cauză de acuzația de luare de mită (supra, pct. 16 și 17). … 36.Prin urmare, Curtea apreciază că Înalta Curte ar fi trebuit să aibă în vedere necesitatea unei noi audieri a martorilor respectivi, cu atât mai mult cu cât s-a pronunțat asupra caracterului credibil al mărturiilor. Într-adevăr, instanța a dat întâietate declarațiilor făcute de martori în fața procurorului, considerându-le mai credibile decât pe cele pe care aceștia le-au dat în fața primei instanțe (supra, pct. 17), deși martorii făcuseră cunoscute presiunile exercitate de parchet asupra lor pentru a-i determina să depună mărturie împotriva reclamantului (supra, pct. 8). … 37.Curtea reamintește, în acest context, că cei care au responsabilitatea de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui inculpat trebuie, în principiu, să fie în măsură să asculte martorii personal și să evalueze credibilitatea acestora. Evaluarea credibilității unui martor este o sarcină complexă care, în general, nu poate fi dusă la bun sfârșit prin simpla citire a declarațiilor scrise (Dan împotriva Moldovei, nr. 8.999/07, pct. 33, 5 iulie 2011). Desigur, există cazuri în care este imposibilă ascultarea martorului de către instanță, de exemplu, dacă persoana în cauză a decedat sau atunci când este vorba de respectarea dreptului acesteia de a nu se autoincrimina [Craxi împotriva Italiei (nr. 1), nr. 34.896/97, pct. 86, 5 decembrie 2002, și Dan, citată anterior, pct. 33]. Însă nu acesta a fost cazul în speță. … 38.Având în vedere aceste elemente, Curtea apreciază că în speță omisiunea Înaltei Curți de a audia martorii înainte de a-l declara pe reclamant vinovat de luare de mită i-a restrâns semnificativ dreptul la apărare (Destrehem împotriva Franței, nr. 56.651/00, pct. 45, 18 mai 2004, Dan, citată anterior, pct. 31-35, și Lazu împotriva Republicii Moldova, nr. 46.182/08, pct. 36-44, 5 iulie 2016). … 39.În consecință, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție. …  …  …  … II.Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție40.În conformitate cu art. 41 din Convenție:În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă. … A.Prejudiciu41.Reclamantul solicită suma de 140.000 euro (EUR) cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material pe care consideră că l-a suferit. Arată că acest cuantum corespunde salariilor neîncasate, ca urmare a revocării sale din funcția publică, ca și sumei pe care pretinde că a plătit-o, în urma deciziei pronunțate de Înalta Curte la 13 februarie 2013. Reclamantul lasă la aprecierea Curții cuantumul despăgubirii pe care i-ar putea-o acorda pentru compensarea prejudiciului moral pe care pretinde că l-a suferit. … 42.Guvernul consideră că nicio sumă nu poate fi acordată reclamantului cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material, cererea sa în această privință având un caracter speculativ. În ceea ce privește cererea referitoare la prejudiciul moral, acesta consideră că o eventuală constatare a încălcării art. 6 § 1 din Convenție reprezintă în sine o reparație echitabilă suficientă. … 43.Curtea constată că, în speță, singurul temei care trebuie reținut pentru acordarea unei reparații echitabile constă în faptul că reclamantul nu a beneficiat de garanțiile unui proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenție. În ceea ce privește pretinsul prejudiciu material, Curtea nu poate specula cu privire la rezultatul la care procedura ar fi ajuns dacă nu ar fi avut loc încălcarea Convenției (a se vedea, mutatis mutandis, Alexe împotriva României, nr. 66.522/09, pct. 48, 3 mai 2016). Prin urmare, nu este necesar să i se acorde reclamantului o sumă pentru prejudiciul material. … 44.În ceea ce privește cererea formulată pentru prejudiciul moral, în pofida faptului că, în mod cert, Curtea nu poate specula cu privire la posibilul rezultat al procesului, în cazul în care garanțiile prevăzute la art. 6 § 1 din Convenție ar fi fost respectate, aceasta apreciază totuși că nu este nerezonabil să considere că persoana în cauză a suferit un prejudiciu moral real în cadrul procesului respectiv (Alexe, citată anterior, pct. 50). În consecință, acordă reclamantului cu acest titlu 1.500 EUR. …  … B.Cheltuieli de judecată45.Reclamantul solicită 7.500 EUR pentru cheltuielile suportate în cadrul procedurii desfășurate în fața instanțelor interne. Acesta arată că suma respectivă corespunde cheltuielilor efectuate cu transportul pentru a se prezenta la audierile în fața instanțelor interne. … 46.Guvernul subliniază că reclamantul nu a prezentat niciun act doveditor pentru pretinsele cheltuieli de judecată. … 47.În conformitate cu jurisprudența Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al acestora. În speță, ținând seama de criteriile menționate anterior și de lipsa documentelor justificative, Curtea respinge cererea privind cheltuielile de judecată din cadrul procedurii naționale. …  … C.Dobânzi moratorii48.Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal, practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale. …  …  … 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În unanimitate,
CURTEA:1.declară cererea admisibilă în ceea ce privește capătul de cerere întemeiat pe art. 6 § 1 din Convenție, referitor la condamnarea reclamantului pentru luare de mită, și inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere; … 2.hotărăște că a fost încălcat art. 6 §1 din Convenție; … 3.hotărăște:a)că statul pârât trebuie să îi plătească reclamantului, în termen de trei luni, 1.500 EUR (una mie cinci sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit pentru acest cuantum, cu titlu de prejudiciu moral, care va fi convertită în moneda statului pârât, la rata de schimb aplicabilă la data plății; … b)că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății, această sumă trebuie majorată cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și majorată cu trei puncte procentuale; …  … 4.respinge restul cererii de acordare a unei reparații echitabile. … Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris, la 9 iunie 2020, în temeiul art. 77 §2 și art. 77 §3 din Regulament.
PREȘEDINTE
FARIS VEHABOVIC
Grefier adjunct,
Ilse Freiwirth––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește