HOTĂRÂREA din 30 august 2022

(Cererea nr. 33.463/18)StrasbourgPrezenta hotărâre este definitivă, dar poate suferi modificări de formă.În Cauza A.E.J. împotriva României,Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-o cameră compusă din: Yonko Grozev, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători, și Crina Kaufman, grefier adjunct interimar de secție,având în vedere:cererea (nr. 33.463/18) îndreptată împotriva României, prin care o resortisantă a acestui stat, A.E.J., născută în 2003 („reclamanta“), reprezentată de domnul I. Dobre, avocat în județul Argeș, a sesizat Curtea la 10 iulie 2018, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;decizia de a comunica prezenta cerere guvernului român („Guvernul“), reprezentat de agentul său guvernamental, doamna O. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe;decizia de a nu divulga numele reclamantei;observațiile părților,după ce a deliberat în camera de consiliu, la 5 iulie 2022,pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată.
OBIECTUL CAUZEI1.Cererea se referă la lipsa unei anchete penale efective cu privire la acuzația de viol formulată de reclamantă la momentul în care aceasta era minoră. … 2.La 17 noiembrie 2015, părinții reclamantei au depus o plângere la poliție, susținând că fiica lor de 12 ani (reclamanta) fusese violată în aceeași zi de un băiat de 17 ani, A.A. … 3.A fost începută urmărirea penală pentru viol și au fost luate declarații de la reclamantă și de la părinții acesteia, în prezența unui avocat numit din oficiu pentru reclamantă, din care a reieșit că reclamanta l-a cunoscut pe A.A. pe Facebook și, după un timp, a fost de acord să-l întâlnească personal. La 17 noiembrie 2015, A.A. a așteptat ca reclamanta să termine școala și a mers cu ea într-o zonă pustie din spatele școlii unde a violat-o. În declarația sa, A.A. a susținut că era iubitul reclamantei și că a avut consimțământul acesteia pentru actul sexual. În susținerea afirmațiilor sale, a trimis copii ale mesajelor schimbate cu reclamanta. … 4.Examinarea medicală a reclamantei dispusă de poliție a relevat semne de violență pe corpul reclamantei (excoriații pe picioare și spate) și semne ale unei deflorări recente care ar fi putut data din 17 noiembrie 2015. Pe hainele reclamantei s-a găsit sânge. … 5.După colectarea elementelor de mai sus, poliția a decis să schimbe încadrarea juridică a infracțiunii investigate din viol în act sexual cu un minor, infracțiune prevăzută la art. 220 alin. (1) și (2) din Codul penal. … 6.În ianuarie 2016, reprezentantul reclamantei a prezentat poliției o examinare psihologică care s-a concentrat asupra efectelor actului sexual asupra reclamantei și a concluzionat că aceasta a suferit un stres posttraumatic cauzat de fapta investigată. Reprezentantul a prezentat, de asemenea, o evaluare din partea școlii la care a participat reclamanta, care atesta faptul că era politicoasă, respectuoasă și disciplinată și că avea rezultate școlare foarte bune. … 7.La 18 ianuarie 2016, procurorul însărcinat cu urmărirea penală, considerând că A.A. nu cunoștea vârsta reclamantei la momentul producerii faptei, a schimbat din nou încadrarea faptei în „act sexual cu un minor între 13 și 15 ani“, infracțiune pedepsită mai puțin grav, prevăzută la art. 220 alin. (1) din Codul penal.  … 8.La 5 aprilie 2016, după o nouă modificare a încadrării juridice a faptei în vederea luării în considerare a vârstei autorului ca circumstanță atenuantă, în conformitate cu art. 113 alin. (3) din Codul penal, și după o nouă serie de declarații ale părților, poliția a încheiat urmărirea penală cu propunerea ca A.A. să fie trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută la art. 220 alin. (1) din Codul penal (supra, pct. 7), în coroborare cu art. 113 alin. (3) din același cod. … 9.La 19 decembrie 2016, reclamanta, însoțită de părinții săi, a formulat o nouă plângere penală, susținând că a fost violată din nou de A.A. Reclamanta a afirmat că A.A. a acostat-o în timp ce se întorcea acasă de la școală și a obligat-o să facă sex cu el pe un teren viran. A.A. a declarat că, inițial, reclamanta i-a spus în mod explicit că nu dorește să facă sex cu el, însă, atunci când a dus-o pe un teren viran, aceasta a acceptat în cele din urmă să întrețină un contact sexual și chiar l-a provocat spunându-i că îl iubește. Având în vedere declarațiile de mai sus potrivit cărora reclamanta și-ar fi dat consimțământul pentru actul sexual, poliția a considerat că nu a existat infracțiunea de viol și a început urmărirea penală în temeiul art. 220 alin. (1) din Codul penal (supra, pct. 7). … 10.La 20 decembrie 2016, A.A. a fost arestat până la 20 ianuarie 2017, când a fost plasat în arest la domiciliu și i s-a interzis să o contacteze pe reclamantă. … 11.În urma examenului medical dispus de poliție s-a constatat că reclamanta prezenta leziuni traumatice în zona genitală și pe partea din spate a umărului, care ar fi putut fi produse la 19 decembrie 2016. … 12.În cadrul confruntării dintre reclamantă și A.A., organizată de poliție, A.A. a recunoscut că reclamanta i-a spus, în timpul întâlnirii din 17 noiembrie 2015, că nu era pregătită să facă sex. … 13.La 14 februarie 2017, urmărirea penală privind cele două plângeri de viol (supra, pct. 2 și 9) a fost încheiată, iar A.A. a fost trimis în judecată pentru act sexual cu un minor, infracțiune prevăzută la art. 220 alin. (1) din Codul penal. Procurorul a enumerat elementele de probă colectate care includeau declarațiile date de reclamantă, de părinții acesteia și de A.A. poliției, rapoartele medicale, fotografiile de la locul faptei și transcrierile mesajelor schimbate între reclamantă și A.A. din care reieșea că acesta din urmă își declarase dragostea și îi făcuse propuneri sexuale explicite reclamantei, care a răspuns pe același ton, folosind cuvintele lui A.A. Procurorul a considerat că, în pofida anumitor dovezi care indicau un viol (cum ar fi declarațiile făcute de reclamantă și de familia sa, leziunile de pe corpul reclamantei și locurile în care s-au produs actele sexuale), nu existau dovezi ale unor acte sexuale săvârșite sub constrângere sau profitând de incapacitatea victimei de a-și exprima voința. Procurorul s-a bazat în acest sens pe faptul că reclamanta a fost de acord să se întâlnească cu A.A. la 17 noiembrie 2015 pentru a „se iubi“ și a continuat să facă schimb de mesaje cu A.A. chiar și după această dată. … 14.La 22 noiembrie 2017, Curtea de Apel din Pitești l-a condamnat definitiv pe A.A. de act sexual cu un minor în temeiul art. 220 alin. (1) coroborat cu art. 113 alin. (3) din Codul penal și l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Instanța a dispus, de asemenea, ca A.A. să nu o contacteze pe reclamantă sau pe familia acesteia și să participe la un curs de reabilitare. Instanța și-a concentrat raționamentul pe limbajul sexual explicit folosit de reclamantă în mesajele adresate lui A.A. înainte și după primul incident care, în opinia instanței, a arătat că aceasta avusese o atitudine derutantă și că nu refuzase în mod categoric și explicit să facă sex cu A.A. Prin urmare, instanța a considerat că reclamanta nu a fost constrânsă să facă sex cu A.A. … 15.În cadrul unei acțiuni civile separate inițiate împotriva lui A.A., acesta a fost obligat să-i plătească reclamantei o sumă totală echivalentă cu 6 000 de euro (EUR) cu titlu de prejudiciu material și moral. … 
MOTIVAREA CURȚIIcu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenție16.Invocând art. 6 § 1, reclamanta s-a plâns că autoritățile române nu au efectuat o anchetă efectivă cu privire la acuzațiile sale referitoare la viol și că și-au încălcat obligația pozitivă de a o proteja de tratamente inumane și degradante. … 17.Guvernul a susținut că ancheta a fost temeinică și efectivă. … 18.Curtea consideră că acest capăt de cerere trebuie examinat în temeiul art. 3 din Convenție (a se vedea I.C. împotriva României, nr. 36.934/08, 24 mai 2016). De asemenea, acest capăt de cerere nu este vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție și nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie să fie declarat admisibil. … 19.Principiile generale privind obligația pozitivă a statului de a oferi protecție efectivă împotriva relelor tratamente aplicate copiilor și altor persoane vulnerabile, precum și dispozițiile legale relevante, împreună cu exemplele din practica instanțelor naționale și materialele internaționale relevante, au fost rezumate în I.C. împotriva României [citată anterior, pct. 51-52 și, respectiv, 38-44; și, cel mai recent, în X și alții împotriva Bulgariei (MC), nr. 22.457/16, pct. 176-92, 2 februarie 2021]. … 20.În cauze anterioare similare, în care concluziile trase de autoritățile interne păreau să se bazeze doar pe declarațiile presupușilor agresori, fără o examinare a validității consimțământului reclamantei în lumina vârstei și a vulnerabilității acesteia, Curtea a concluzionat că anchetele respective nu au îndeplinit cerințele inerente obligațiilor pozitive ale statelor de a aplica efectiv un sistem de drept penal care pedepsește toate formele de viol și abuz sexual [a se vedea I.C. împotriva României, citată anterior, pct. 56, 57 și 60; M.G.C. împotriva României, nr. 61.495/11, pct. 68-75, 15 martie 2016, și X și alții împotriva Bulgariei (MC), citată anterior, pct. 213 și 228]. … 21.După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea a identificat deficiențe similare în ancheta efectuată în prezenta cauză: concluzii bazate exclusiv pe declarațiile suspectului (supra, pct. 7 și 9); lipsa unei evaluări contextuale a credibilității declarațiilor făcute și a unei verificări a tuturor circumstanțelor legate de acestea, care ar fi putut fi efectuate prin audierea persoanelor cunoscute de reclamantă și de făptuitor, cum ar fi prietenii, vecinii, profesorii și alții, care ar fi putut face lumină asupra credibilității declarațiilor acestora, sau prin solicitarea unui aviz din partea unui psiholog specializat (a se vedea I.C. împotriva României, citată anterior, pct. 54); întârzieri în anchetarea primei plângeri care au permis ca a doua faptă să aibă loc; absența oricărei examinări psihologice a reclamantei în vederea verificării dacă aceasta și-a exprimat sau nu consimțământul efectiv față de actele investigate, pentru a determina capacitatea acesteia de a exprima un consimțământ valabil și de a înțelege sensul cuvintelor pe care le-a folosit în mesajele pe care autoritățile s-au bazat pentru a ajunge la concluzia lor (supra, pct. 13 și 14); prezența stereotipurilor – deja observată de Curte în cauze anterioare (a se vedea M.G.C. împotriva României, citată anterior, pct. 38) – potrivit cărora victima minoră a provocat un bărbat mai în vârstă să întrețină relații sexuale (supra, pct. 9 și 13). … 22.Având în vedere jurisprudența în materie și elementele din dosar, Curtea consideră că în prezenta cauză deficiențele în ancheta penală (supra, pct. 21) au fost de asemenea natură încât respectiva anchetă nu a îndeplinit cerințele inerente obligațiilor pozitive ale statelor de a aplica efectiv un sistem de drept penal care pedepsește toate formele de abuz sexual împotriva copiilor (a se vedea M.G.C. împotriva României, pct. 60-75, și I.C. împotriva României, pct. 53-61, citate anterior). … 23.Prin urmare, statul pârât a încălcat obligațiile pozitive prevăzute la art. 3 din Convenție.Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție … 24.Reclamanta a solicitat Curții să îi acorde o reparație echitabilă și rezonabilă, având în vedere faptele din speță și încălcarea constatată. … 25.Guvernul a considerat că reclamantei i s-au acordat deja despăgubiri civile de către instanțele naționale (supra, pct. 15) și a argumentat că o constatare a unei încălcări ar constitui o compensație suficientă pentru orice prejudiciu suferit. … 26.Curtea consideră că reclamanta a suferit un prejudiciu moral din cauza lipsei unei anchete efective a acuzațiilor sale de viol, prejudiciu care nu a fost compensat prin ceea ce i s-a acordat de către instanța civilă internă, compensație acordată pentru un scop diferit. Prin urmare, îi acordă reclamantei 12.500 EUR în acest sens, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. … 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În unanimitate,
CURTEA:1.declară cererea admisibilă; … 2.hotărăște că statul pârât și-a încălcat obligațiile pozitive în temeiul art. 3 din Convenție; … 3.hotărăștea)că statul pârât trebuie să plătească reclamantei, în termen de trei luni, suma de 12.500 EUR (douăsprezece mii cinci sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral, sumă care trebuie convertită în moneda națională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății; … b)că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și majorată cu trei puncte procentuale. …  … Redactată în limba engleză și comunicată în scris la 30 august 2022, în conformitate cu art. 77 § 2 și 3 din Regulamentul Curții.
PREȘEDINTE
YONKO GROZEV
Grefier adjunct interimar,
Crina Kaufman––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește