HOTĂRÂREA din 29 septembrie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CEDO: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 40 din 13 ianuarie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 1REFERIRE LAHOTARARE 26/02/2019
ART. 1REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 10 08/02/2001
ART. 1REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952
ART. 1REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 1REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 37
ART. 1REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 1REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 35
ART. 1REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 41
ART. 1REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 3REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952
ART. 4REFERIRE LAHOTARARE 26/02/2019
ART. 4REFERIRE LAHOTARARE 21/07/2005
ART. 4REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952
ART. 6REFERIRE LAHOTARARE 12/10/2010
ART. 6REFERIRE LAHOTARARE 31/08/2000
ART. 6REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952
 Nu exista acte care fac referire la acest act





(Cererea nr. 39.480/03 și alte 24 de cereri – a se vedea lista din anexă)StrasbourgHotărârea este definitivă. Aceasta poate suferi modificări de formă.În Cauza Dimitrie Dan Popescu și alții împotriva României,Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-un comitet compus din Branko Lubarda, președinte, Carlo Ranzoni, Péter Paczolay, judecători, și Ilse Freiwirth, grefier adjunct de secție,având în vedere cererile îndreptate împotriva României, cu care a fost sesizată Curtea în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“), la datele indicate în tabelul din anexă,având în vedere decizia de a aduce la cunoștința Guvernului român („Guvernul“) toate cererile în care a fost formulat un capăt de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și, în plus, Cererea nr. 28.872/04 cu privire la pretinsa nerespectare a principiului securității raporturilor juridice (art. 6 § 1 din Convenție), Cererea nr. 10.991/08 cu privire la durata excesivă a procedurilor (art. 6 § 1 din Convenție) și Cererea nr. 41.300/08 cu privire la pretinsa jurisprudență divergentă (art. 6 § 1 și art. 14 din Convenție),având în vedere observațiile părților,după ce a deliberat în camera de consiliu la 8 septembrie 2020,pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: + 
INTRODUCERE1.Cererile privesc imposibilitatea reclamanților de a se bucura de dreptul lor de proprietate, recunoscut de instanțele naționale, asupra unor imobile naționalizate de stat în timpul regimului comunist totalitar, întrucât bunurile respective au fost vândute de stat chiriașilor care locuiau în acestea.

ÎN FAPT
2.Lista reclamanților și detaliile privind cererile sunt prezentate în tabelul anexat.3.Guvernul român a fost reprezentat de agenții guvernamentali, doamna C. Brumar și, cel mai recent, de doamna O.F. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.4.Circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei sunt similare celor expuse de către reclamanții din Cauza Străin și alții împotriva României (nr. 57.001/00, pct. 5-18, CEDO 2005-VII), de către reclamanții – domnul și doamna Rodan – din Cauza Preda și alții împotriva României (Cererea nr. 9.584/02 și alte 7 cereri, pct. 35-41, 29 aprilie 2014) și de către reclamanții din Cauza Ana Ionescu și alții împotriva României (Cererea nr. 19.788/03 și alte 18 cereri, pct. 7, 26 februarie 2019).5.Reclamanții au obținut hotărâri judecătorești definitive care constatau că naționalizarea de către fostul regim comunist a proprietăților acestora fusese nelegală și că aceștia nu au încetat să fie proprietarii legitimi ai respectivelor bunuri. În pofida faptului că titlurile de proprietate ale acestora nu au fost contestate, reclamanții nu au putut redobândi posesia asupra imobilelor lor, întrucât fuseseră vândute de către stat unor terți. Reclamanții nu au primit despăgubiri pentru pierderea bunurilor acestora. + 
CADRUL JURIDIC ȘI PRACTICA INTERNE RELEVANTE6.Dreptul și practica interne referitoare la bunurile imobile naționalizate în mod nelegal și ulterior vândute de stat către terți au fost prezentate în cauzele Brumărescu împotriva României [(MC), nr. 28.342/95, pct. 34-35, CEDO 1999-VII), Străin și alții (citată anterior, pct. 19-23), Maria Atanasiu și alții împotriva României (nr. 30.767/05 și 33.800/06, pct. 44-76, 12 octombrie 2010), Preda și alții (citată anterior, pct. 68-74) și Dickmann și Gion împotriva României (nr. 10.346/03 și 10.893/04, pct. 52-58, 24 octombrie 2017)].

ÎN DREPT
I.Conexarea cererilor7.Având în vedere obiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportună examinarea acestora conexat, într-o singură hotărâre.II.Locus standi8.Ca urmare a decesului unor reclamanți (cererile nr. 18.176/04, 28.872/04, 15.783/05, 12.401/06, 49.342/06, 15.941/07, 27.827/07, 10.991/08 și 21.219/08), moștenitorii lor respectivi au informat Curtea cu privire la intenția lor de a menține cererile. Guvernul nu s-a opus acestor solicitări. Având în vedere legăturile familiale și juridice ale persoanelor în cauză cu autorii cererilor și interesul legitim al acestora de a continua procedura, Curtea admite că moștenitorii reclamanților defuncți pot să continue procedura [a se vedea, mutatis mutandis, Janowiec și alții împotriva Rusiei (MC), nr. 55.508/07 și 29.520/09, pct. 100-101, CEDO 2013, și Preda și alții, citată anterior, pct. 75]. Prin urmare, Curtea va continua să examineze aceste cereri, în conformitate cu cererea moștenitorilor (pentru detalii, a se vedea tabelul anexat).III.Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție9.Reclamanții susțin că imposibilitatea în care se află de a redobândi posesia asupra bunurilor lor naționalizate în mod nelegal sau de a obține despăgubiri în această privință, în pofida hotărârilor judecătorești prin care le-au fost recunoscute drepturile de proprietate asupra acestor bunuri, a constituit o încălcare a dreptului lor la respectarea bunurilor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, care prevede:Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor.A.Cu privire la admisibilitate1.Cererile nr. 28.872/04, 3.996/05 și 15.783/0510.După comunicarea cererilor în cauză, părțile au informat Curtea cu privire la restituirea unei părți din bunurile imobile ale acestora. Cu această ocazie, reclamanții și-au exprimat dorința de a-și menține cererile în privința bunurilor imobile nerestituite și în privința cărora autoritățile naționale nu au acordat nicio compensație.11.Curtea reamintește că, în temeiul art. 37 § 1 lit. b) din Convenție, poate, în orice stadiu al procedurii, să hotărască scoaterea de pe rol a unei cereri atunci când circumstanțele permit să se tragă concluzia că litigiul a fost rezolvat.12.Astfel cum reiese din observațiile părților și din probele depuse la dosare, reclamanților li s-a restituit o parte din bunurile imobile care fac obiectul cererilor lor. Mai precis, în Cererea nr. 28.872/04, la 28 august 2006, reclamanții au fost puși în posesia terenului lor (165,11 m^2), în Cererea nr. 3.996/05, la 17 aprilie 2014, reclamanților li s-au restituit douăsprezece apartamente și în Cererea nr. 15.783/05, la 31 octombrie 2005, reclamanților li s-au restituit restul bunurilor imobile (cu excepția a două apartamente).13.În aceste condiții, Curtea constată că problema aflată la originea plângerilor formulate de reclamanți în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, cu privire la bunurile menționate la punctul precedent, a fost soluționată [a se vedea principiile enunțate, printre altele, în hotărârea în Cauza Syssoyeva și alții împotriva Letoniei (radiere) (MC), nr. 60.654/00, pct. 97, CEDO 2007-I] și că niciun motiv special legat de respectarea drepturilor omului garantate de Convenție nu îi impune să continue examinarea acestor capete de cerere în temeiul art. 37 § 1 in fine. În consecință, aceste cereri trebuie să fie scoase de pe rol, în măsura în care se referă la bunurile menționate anterior.2.Cererea nr. 15.941/0714.Guvernul consideră că cererea ar trebui respinsă ca fiind abuzivă, întrucât reclamanții nu au informat Curtea cu privire la restituirea unei părți din bunurile lor, după introducerea cererii lor, și că Primăria Constanța urma să adopte o decizie de compensare pentru apartamentul în litigiu, situat la etajul imobilului de pe strada Maior Șonțu nr. 4 din Constanța.15.Reclamanții contestă versiunea Guvernului și afirmă că, în 2011, au inițiat noi proceduri vizând obligarea autorităților să le restituie o parte din bunurile acestora (157,83 m^2 de teren, situat pe strada Maior Șonțu nr. 2, Constanța). Potrivit acestora, la 23 martie 2016, acest teren, care nu a făcut obiectul cererii lor în fața Curții, le-a fost restituit.16.Curtea subliniază că cererea introdusă la 22 martie 2007 privește refuzul autorităților de a restitui reclamanților apartamentul situat la etajul imobilului de pe strada Maior Șonțu nr. 4, precum și terenul de 47,76 m^2 situat pe strada Maior Șonțu nr. 2 din Constanța. După sesizarea Curții, reclamanții au inițiat o nouă procedură privind suprafața de 157,83 m^2 a unui teren care le-a fost restituit la 23 martie 2016. Această suprafață de teren nu face obiectul prezentei cereri și este distinctă de suprafața de 47,76 m^2 menționată în formularul lor de cerere.17.Curtea reamintește că, în temeiul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție, o cerere poate fi declarată abuzivă în special dacă se întemeiază, în mod deliberat, pe fapte neadevărate. O informație incompletă și, așadar, înșelătoare se poate transpune, de asemenea, într-un abuz de dreptul de a introduce o acțiune individuală, în special atunci când aceasta privește esența cauzei și când reclamantul nu explică în mod suficient motivele pentru care nu a divulgat informațiile relevante. Acest lucru este valabil și în cazul în care intervin noi modificări importante în cursul procedurii în fața Curții de la Strasbourg și dacă – în pofida obligației explicite care îi revine în temeiul art. 47 § 7 (fostul art. 47 § 6) din Regulamentul Curții – reclamantul nu informează Curtea în acest sens, împiedicând-o, astfel, să se pronunțe asupra cererii în deplină cunoștință de cauză. Totuși, chiar și în astfel de cazuri, intenția persoanei în cauză de a induce Curtea în eroare trebuie să fie întotdeauna stabilită cu suficientă certitudine [Gross împotriva Elveției (MC), nr. 67.810/10, pct. 28, CEDO 2014 și cauzele citate acolo].18.În speță, Curtea observă că cererea privește imposibilitatea reclamanților de a redobândi posesia bunurilor în litigiu (apartamentul situat la etajul imobilului de pe strada Maior Șonțu nr. 4 și terenul de 47,76 m^2, situat pe strada Maior Șonțu nr. 2 din Constanța) sau de a obține o despăgubire în această privință. În continuare, Curtea constată că excepția ridicată de Guvern se întemeiază, pe de o parte, pe existența unei proceduri ulterioare, care le-ar fi permis reclamanților să redobândească posesia unei părți din bunurile lor în litigiu și care nu a fost adusă la cunoștința Curții, și, pe de altă parte, pe o viitoare compensație pecuniară pentru apartamentul situat la etajul imobilului de pe strada Maior Șonțu nr. 4 (supra, pct. 14). În ceea ce privește procedura ulterioară, Curtea constată că aceasta nu privea bunurile în litigiu, ci un teren care nu face obiectul prezentei cereri (pct. 16 in fine). Prin urmare, în lumina jurisprudenței citate la punctul 17 de mai sus, absența unei informări complete cu privire la noile modificări care au intervenit în cadrul unei proceduri care nu privește bunurile care fac obiectul prezentei cereri nu se poate transpune, în speță, într-un abuz de dreptul de a introduce o acțiune individuală, în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție (a se vedea, a contrario, Predescu împotriva României, nr. 21.447/03, pct. 24-27, 2 decembrie 2008). În ceea ce privește acordarea unei eventuale reparații pentru pierderea apartamentului situat la primul etaj al imobilului de pe strada Maior Șonțu nr. 4 din Constanța, Curtea observă că, până în prezent, nu a fost acordată nicio despăgubire pentru această proprietate. În aceste circumstanțe speciale, Curtea respinge excepția ridicată de Guvern.3.Excepțiile privind toate cererile19.Guvernul pledează pentru inadmisibilitatea cererilor, ca urmare a neepuizării căilor de atac interne disponibile.20.Reclamanții contestă aceste alegații.21.Curtea reamintește că a examinat și a respins deja o excepție similară privind neepuizarea căilor de atac interne referitoare la Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 165/2013 în cauze care priveau titluri de proprietate valabile și concurente asupra aceluiași bun imobil (Străin și alții, pct. 54-56, Preda și alții, pct. 133 și 141, Dickmann și Gion, pct. 72 și 78, precum și Ana Ionescu și alții, pct. 23, toate citate anterior). Curtea constată că Guvernul nu a invocat niciun fapt sau argument nou în măsură să o convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea acestui capăt de cerere. Prin urmare, consideră că este necesar să se respingă excepția ridicată de Guvern în acest sens.22.Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea îl declarată admisibil.B.Cu privire la fond23.Reclamanții susțin că imposibilitatea în care se află până în prezent de a redobândi posesia bunurilor lor sau, în cazul în care redobândirea posesiei nu era posibilă, de a primi o compensație pentru pierderea acestor proprietăți aduce atingere dreptului lor asupra bunurilor.24.Guvernul susține, la rândul său, că reclamanții ar fi trebuit să urmeze procedura prevăzută de legile de restituire a proprietății și modificată de Legea nr. 165/2013.25.Curtea observă că, la fel ca în cazul reclamanților din Cauza Străin și alții, citată anterior, sau ca în cazul doamnei și domnului Rodan din Cauza Preda și alții, citată anterior, reclamanții din prezenta cauză au obținut hotărâri definitive prin care a fost recunoscută nelegalitatea naționalizării de către stat a bunurilor imobile ale acestora și prin care s-a dispus restituirea respectivelor proprietăți. Aceste hotărâri nu au fost contestate sau casate până în prezent. Cu toate acestea, reclamanții nu au fost în măsură să redobândească posesia bunurilor menționate în tabelul anexat sau să obțină despăgubiri pentru această lipsire de proprietate.26.Curtea reamintește că a hotărât deja că imposibilitatea unui justițiabil de a redobândi posesia bunurilor sale, în pofida pronunțării unei hotărâri definitive prin care a fost recunoscut dreptul său de proprietate asupra bunurilor în cauză, a constituit o lipsire de proprietate în sensul celei de-a doua teze a primului paragraf al articolului 1 din Protocolul nr. 1 și că, în absența unei despăgubiri, o astfel de lipsire a impus persoanei în cauză o sarcină disproporționată și excesivă, cu încălcarea dreptului său la respectarea bunurilor, astfel cum este garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 (Preda și alții, pct. 146 și 148-149, Dickmann și Gion, pct. 103-104, și Ana Ionescu și alții, pct. 27-30, toate citate anterior).Curtea constată că Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument în măsură să o convingă să ajungă la o concluzie diferită în prezenta cauză.27.Considerentele de mai sus îi sunt suficiente Curții pentru a-i permite să concluzioneze că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.IV.Cu privire la celelalte pretinse încălcări ale Convenției28.În cererile nr. 39.480/03, 18.176/04, 25.799/04, 28.872/04, 3.996/05, 15.783/05, 23.452/05, 29.712/05, 41.411/05, 44.643/06, 49.342/06, 15.941/07, 27.827/07, 35.678/07, 46.902/07, 10.991/08, 21.219/08 și 41.300/08, reclamanții au formulat diverse capete de cerere în temeiul articolelor 6,13 sau 14 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Ținând seama de toate elementele de care dispune și în măsura în care este competentă să se pronunțe asupra susținerilor formulate, Curtea nu constată nicio aparentă încălcare a drepturilor și a libertăților garantate de Convenție.29.Rezultă că aceste capete de cerere sunt în mod vădit nefondate și trebuie să fie respinse, în conformitate cu art. 35 § 3 lit. a) și art. 35 § 4 din Convenție.V.Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție30.Art. 41 din Convenție prevede:În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.31.Reclamanții au depus cereri de acordare a unei reparații echitabile la diferite date, în perioada 2007-2019. În această perioadă, unii dintre ei au actualizat cererile inițiale, la solicitarea Curții.32.Guvernul a comunicat comentarii în replică la cererile inițiale și actualizate de acordare a unei reparații echitabile, prezentate de reclamanți.33.Pentru a-și justifica cererile în ceea ce privește prejudiciul material și răspunsurile lor în această privință, reclamanții și Guvernul au transmis unul sau mai multe dintre următoarele documente:a)rapoarte de expertiză tehnică realizate de experți autorizați, fie ai Ministerului Justiției, fie membri ai Asociației Naționale a Evaluatorilor („ANEVAR“), care este o asociație recunoscută de Guvernul român drept asociație de interes public;b)decizii administrative în temeiul Legii nr. 165/2013, prin care sunt acordate măsuri compensatorii calculate potrivit criteriilor stabilite de legea menționată sau valori estimative calculate de organele administrative competente (a se vedea art. 41 dinLegea nr. 165/2013 și Preda și alții, citată anterior, pct. 70).A.Prejudiciu material34.Astfel cum s-a pronunțat Curtea în mai multe rânduri, o hotărâre prin care aceasta a constatat o încălcare impune statului pârât obligația legală de a pune capăt respectivei încălcări și de a înlătura consecințele acesteia astfel încât să restabilească pe cât posibil situația existentă înainte de încălcare [Iatridis împotriva Greciei (reparație echitabilă) (MC), nr. 31.107/96, pct. 32, CEDO 2000-XI, și Guiso-Gallisay împotriva Italiei (reparație echitabilă) (MC), nr. 58.858/00, pct. 90, 22 decembrie 2009].35.În circumstanțele prezentei cauze, Curtea consideră că restituirea bunurilor imobile în discuție îi va plasa pe reclamanți, pe cât posibil, într-o situație echivalentă celei în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1.36.În lipsa unei asemenea restituiri din partea statului pârât, acesta trebuie să plătească reclamanților, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material, o sumă care corespunde cu valoarea actuală a proprietăților acestora (Preda și alții, citată anterior, pct. 163, și Ana Ionescu și alții, citată anterior, pct. 38-39).37.În ceea ce privește sumele pretinse cu titlu de beneficii nerealizate, Curtea nu poate face speculații cu privire la posibilitatea și randamentul închirierii imobilelor în cauză, întrucât aceste elemente depind de diverși factori [a se vedea, de exemplu, Ana Ionescu și alții, citată anterior, pct. 40, și Buzatu împotriva României (reparație echitabilă), nr. 34.642/97, pct. 18, 27 ianuarie 2005]. Prin urmare, Curtea respinge acest capăt de cerere.38.Curtea observă că există o discrepanță majoră între estimările reclamanților în privința valorii proprietăților lor și cele avansate de Guvern. Având în vedere informațiile de care dispune, referitoare la prețurile bunurilor imobile pe piața locală, inclusiv documentele transmise de părți, precum și jurisprudența sa constantă privind cauze similare (Ana Ionescu și alții, citată anterior, pct. 42, cu trimiterile citate), Curtea consideră rezonabil și echitabil, în sensul art. 41 din Convenție, să le acorde reclamanților sumele indicate în tabelul anexat, pentru prejudiciul material.B.Prejudiciu moral39.Curtea consideră că ingerința gravă în exercitarea dreptului reclamanților la respectarea bunurilor lor nu poate fi compensată în mod adecvat prin simpla constatare a unei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1. Pronunțându-se în echitate, în conformitate cu art. 41 din Convenție, Curtea decide să acorde sumele indicate în tabelul anexat reclamanților care au formulat o cerere de despăgubire pentru prejudiciul moral.C.Cheltuieli de judecată40.Unii dintre reclamanți fie nu au formulat cereri pentru rambursarea cheltuielilor de judecată, fie nu au reușit să le justifice. În consecință, Curtea nu le acordă nicio sumă cu acest titlu (a se vedea tabelul anexat).41.În ceea ce îi privește pe restul reclamanților, ținând seama de documentele pe care le deține și de jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabil să acorde sumele indicate în tabelul anexat pentru toate cheltuielile de judecată.D.Dobânzi moratorii42.Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În unanimitate,
CURTEA:
1.hotărăște că moștenitorii reclamanților, care și-au manifestat dorința de a continua prezenta procedură în locul acestora, au calitatea de a face acest lucru (a se vedea anexa);2.decide să conexeze cererile;3.decide scoaterea de pe rol a cererilor nr. 28.872/04, 3.996/05 și 15.783/05, în măsura în care privesc pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție în legătură cu bunurile imobile menționate la pct. 12 din prezenta hotărâre;4.declară cererile admisibile în ceea ce privește celelalte capetele de cerere întemeiate pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție (a se vedea anexa);5.declară cererile inadmisibile în ceea ce privește restul capetelor de cerere;6.hotărăște că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1;7.hotărăște:a)că statul pârât trebuie să le restituie reclamanților, în termen de trei luni, bunurile imobile în cauză;b)că, în caz contrar, statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în același termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit pentru aceste sume, pentru prejudiciul material;c)că, în orice caz, statul pârât trebuie să le plătească reclamanților, în același termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat, plus orice sumă ce poate fi datorată de către reclamanți cu titlu de impozit pentru aceste sume, pentru prejudiciul moral și pentru cheltuielile de judecată;d)că sumele indicate în tabel trebuie convertite în moneda națională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății, cu excepția sumelor acordate reclamanților din cererile nr. 29.712/05, 41.411/05, 27.808/07, 46.902/07, 61.539/08, 53.085/09 și 35.610/14;e)că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și majorată cu trei puncte procentuale;8.respinge cererile de acordare a unei reparații echitabile pentru celelalte capete de cerere.Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 29 septembrie 2020, în temeiul art. 77 § 2 și § 3 din Regulamentul Curții.
PREȘEDINTE
BRANKO LUBARDA
Grefier adjunct,
Ilse Freiwirth + 
ANEXĂ

Nr. Nr. cererii și data introducerii Numele reclamantului, cetățenia, anul nașterii, locul de reședință Reprezentantul reclamantului Identificarea bunului în litigiu Decizia internă de recunoaștere a dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunului Decizia internă de recunoaștere a dreptului de proprietate al terților asupra bunului Sume pentru acordarea reparației echitabile A) despăgubiri pentru prejudiciul material și moral B) cheltuieli de judecată
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 39.480/03 25/11/03 Dimitrie-Dan Popescu română 1934 București Diana-Olivia Hatneanu Apartamentul nr. 1 (parter) din imobilul situat în strada Oslo nr. 4, București Hotărâre definitivă din 6 octombrie 1999 a Tribunalului București Decizie definitivă (nr. 1.451) din 30 mai 2003 a Curții de Apel București (redactată la 10 iunie 2003) A) 74.000 EUR (69.000 EUR + 5.000 EUR) B) 2.013 EUR (Se va plăti direct în contul reprezentantei reclamantului.)
2. 18.176/04 9/02/04 Victoria Zlătescu n. 1915 d. 2007 București Moștenitoare Anca-Manuela Zlătescu România 1950 București Monica Elena Livescu Casa (și terenul aferent) situată în strada Ștefan cel Mare nr. 3, Eforie Sud Decizie definitivă din 15 octombrie 2003 a Curții de Apel Constanța Decizie definitivă din 15 octombrie 2003 a Curții de Apel Constanța A) 105.000 EUR (100.000 EUR + 5.000 EUR) B) 1.660 EUR
3. 25.799/04 25/04/04 Emil și Ludmila Pintea română 1936 Constanța Apartamentul nr. 114 dintr-un imobil situat în bulevardul Tomis nr. 283, T10, Constanța Decizie definitivă din 19 noiembrie 2003 a Curții de Apel Constanța Decizie definitivă din 19 noiembrie 2003 a Curții de Apel Constanța A) 60.000 EUR (55.000 EUR + 5.000 EUR) B) –
4. 28.872/04 5/07/04 Aurelian Gheorghe Artănescu n. 1937 d. 2005 București Liliana Maria Artănescu română n. 1938 d. 2013 București Moștenitori: Irina Diaconu română Buftea Brunela Alexandra Brook Batya israeliană Haifa Elena Luminița Ioniță România București Maria Roman română Craiova Elena Oncescu română București Ion Firescu română București Doina Roxana Jianu română 1965 Las Vegas Galimaria Natalia Popa română 1955 București Roxana Diamantina Mircescu română București Andra-Iulia Begotti română București Galimaria Natalia Popa Apartamentul nr. 2 (etajul 1) din imobilul situat în strada Vasile Fuică nr. 8, București Decizie definitivă din 5 noiembrie 2003 a Curții de Apel București (redactată la 5/01/2004) Decizie definitivă din 5 noiembrie 2003 a Curții de Apel București (redactată la 5/01/2004) A) 104.300 EUR (99.300 EUR + 5.000 EUR) B)
5. 3.996/05 14/01/05 Mihai Niculescu română 1940 București Gabriela Mandalac română Voluntari Cristian Constantin Drăghici Patru apartamente dintr-un imobil situat în strada Tunari nr. 30, București Decizie definitivă din 19 octombrie 2004 a Curții de Apel București Decizie definitivă din 19 octombrie 2004 a Curții de Apel București A) 351.620 EUR (346.620 EUR + 5.000 EUR) B) 1.233 EUR
6. 15.783/059/04/05 Doina-Elena Rădulescu n. 1926 d. 2005 București Moștenitoare Simona-Nicoleta Micloș română București   Două apartamente (nr. 2A și nr. 2) din imobilul situat în strada Theodor Aman nr. 24, București Decizie definitivă din 9 mai 2001 a Tribunalului București Decizie definitivă din 9 decembrie 2004 a Curții de Apel București A) 154.000 EUR (149.000 EUR + 5.000 EUR) B) –
7. 23.452/0512/05/05 Marcela Ileana Cutcan română 1957 Cluj-Napoca Lucreția Popp română Sibiu Mircea Nicolae Ban română Sibiu Dumitru Ban română Cluj-Napoca Delia Veronica Șerb română Sibiu Octavian Neamțiu română Sibiu Radu Liviu Chiriță Apartamentul nr. 1 din imobilul situat în Strada Fortăreței nr. 2, Cluj-Napoca Decizie definitivă din 11 octombrie 2001 a Tribunalului Cluj Decizie definitivă din 15 noiembrie 2004 a Curții de Apel Cluj A) 56.500 EUR (51.500 EUR + 5.000 EUR) B) 1.112 EUR
8. 29.712/051/08/05 Edvard Jeamgocian română 1945 New York Magardici Jamgocian română 1935 New York   Apartamentul nr. 2 din imobilul situat în strada Piața Sf. Ștefan, București Decizie definitivă din 25 februarie 2005 a Curții de Apel București Decizie definitivă din 25 februarie 2005 a Curții de Apel București A) 130.000 EUR (125.000 EUR + 5.000 EUR) B)
9. 41.411/0510/11/05 Jaklin Misirli Argentina 1947 Buenos Aires Juan Misirli Argentina 1941 Buenos Aires Monica Elena Livescu Apartamentul nr. 5 (etajul 2) din imobilul situat în Calea Victoriei nr. 143/ Strada Frumoasă nr. 56, București Decizie din 10 mai 2005 a Curții de Apel București Decizie din 10 mai 2005 a Curții de Apel București A) 131.000 EUR (126.000 EUR + 5.000 EUR) B) 4.658 EUR
10. 12.401/0621/03/06 Romanel Basarab Bârzan română 1941 Cluj-Napoca Aurelia Bârzan n. 1926 d. 2016 Constanța Romanel Basarab Bârzan Casa (și terenul aferent) situată în strada Constantin Brătescu nr. 74, Constanța Decizie definitivă din 3 octombrie 2005 a Curții de Apel Constanța Decizie definitivă din 3 octombrie 2005 a Curții de Apel Constanța A) 129.000 EUR (124.000 EUR + 5.000 EUR) B)
    Moștenitoare Constanța Tismaru română 1938 Constanța Radu Cristian Bârzan română 1951 Constanța Andrea Cristina Căciuloiu română 1961Constanța Macrin-Lucian Anghelache română 1971 Sinaia          
11. 44.643/06 24/10/06 Agripina Ursuleasa română 1940 Brașov Rareș-Sebastian Puiu-Nan Apartamentul nr. 2 (90,97 mp) și terenul aferent, strada Disescu nr. 19 (fosta Midia), București Decizie definitivă din 26 aprilie 2006 a Curții de Apel București Decizie definitivă din 26 aprilie 2006 a Curții de Apel București A) 133.000 EUR (128.000 EUR + 5.000 EUR) B) 6.942 EUR
12. 49.342/06 13/10/06 Marie Nicolette Cesarine Tanașoca n. 1916 d. 2009 București Moștenitoare Ana-Maria Tanașoca română 1986 București Mihai Valentin Neagu Apartamentul nr. 11 (etajul 1) situat în strada Tache Ionescu nr. 5, București Hotărâre definitivă din 10 iunie 1999 a Judecătoriei București Decizie definitivă din 17 aprilie 2006 a Curții de Apel București A) 57.500 EUR B)
13. 15.941/07 22/03/07 Gheorghe Alexandru Mugur Georgescu română n. 1936 d. 2013 București Moștenitoare Stela Georgescu 1963 română București Anișoara Bindea Apartamentul de la etajul 1 al imobilului situat în strada Maior Șonțu nr. 4, Constanța Decizie definitivă din 22 noiembrie 2006 a Curții de Apel Constanța Decizie definitivă din 22 noiembrie 2006 a Curții de Apel Constanța A) 73.000 EUR (68.000 EUR + 5.000 EUR) B) -
14. 27.808/07 15/05/07 Partenie Matei germană 1937 Merzig Ernestine Matei germană 1934 Merzig Daniela Gunther Casa (și terenul aferent), Strada 16 Decembrie 1989 nr. 37, Sânnicolau Mare Decizie definitivă din 17 noiembrie 2006 a Curții de Apel Timișoara Decizie definitivă din 17 noiembrie 2006 a Curții de Apel Timișoara A) 75.000 EUR (70.000 EUR + 5.000 EUR)
15. 27.827/07 18/06/07 Ruxandra-Elena Nicolăescu română 1973 București Constantin Nicolaescu d. 2017 București Moștenitori Viola Eva Nicolaescu română 1941 Pucioasa Florentina-Eva Nicolăescu română 1966 Pucioasa Cătălin Viorel și Roxana Ispravnic Apartamentul nr. 2 din imobilul situat în strada Precupeții Vechi nr. 54, București Decizie definitivă din 19 decembrie 2006 a Curții de Apel București Decizie definitivă din 19 decembrie 2006 a Curții de Apel București A) 75.000 EUR (70.000 EUR + 5.000 EUR) B) 1.000 EUR
16. 35.678/07 20/04/07 Veronica Trifu română 1930 Cluj-Napoca Ovidiu Laurențiu Podaru Apartamentul nr. 11 din imobilul situat în Bulevardul Eroilor nr. 15, Cluj-Napoca Decizie definitivă din 26 octombrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Decizie definitivă din 26 octombrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție A) 50.000 EUR (45.000 EUR + 5.000 EUR) B) 2.071 EUR
17. 46.902/07 15/10/07 Ioan John Gherman română și americană 1947 Livonia, Michigan Aurelia Gherman română și americană 1949 Livonia, Michigan   Apartamentul nr. 24 din imobilul situat în strada Liviu Rebreanu nr. 145, Timișoara Decizie definitivă din 18 octombrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Decizie definitivă din 18 mai 2007 a Tribunalului Timiș A) 60.000 EUR (55.000 EUR + 5.000 EUR)
18. 10.991/08 27/02/08 Gheorghe Mihail Belizarie n. 1935 d. 2009 Câmpulung Iulian Gheorghe Milculescu 1948 română București Maria Milculescu 1947 română București Moștenitori Stela Belizarie română București Maria Belizarie română București Mihaela Vasilescu Apartamentul nr. 2 (etajul 1) din imobilul situat în strada Grecescu nr. 9, București Decizie definitivă din 25 septembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Decizie definitivă din 25 septembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție A) 220.000 EUR (215.000 + 5.000) B) 1.000 EUR
19. 21.219/08 31/08/07 Ruxandra-Elena Nicolăescu română 1973 București Constantin Nicolaescu d. 2017 București Moștenitori Viola Eva Nicolaescu română 1941 Pucioasa Florentina-Eva Nicolăescu română 1966 Pucioasa Cătălin Viorel și Roxana Ispravnic Apartamentul nr. 4 din imobilul situat în strada Precupeții Vechi nr. 54, București Decizie definitivă din 1 martie 2007 a Curții de Apel București Decizie definitivă din 1 martie 2007 a Curții de Apel București A) 91.500 EUR (86.500 EUR + 5.000 EUR) B) 1.000 EUR
20. 41.300/08 22/08/08 Micheline Languri română 1936 București   Apartamentul nr. 2 A (etajul 1) din imobilul situat în strada Știrbei Vodă nr. 17, București Decizie definitivă din 25 februarie 2008 a Tribunalului București Decizie definitivă din 25 februarie 2008 a Tribunalului București A) 54.000 EUR (49.000 EUR + 5.000 EUR)
21. 61.539/08 11/12/08 Sandra Joan Fenton americană 1949 Santa Barbara Nicoleta Tatiana Popescu Apartamentul nr. 3 (parter) din imobilul situat în strada Intrarea Nicolae Iorga nr. 5 (fosta stradă Benito Mussolini nr. 16-18), București Decizie definitivă din 11 iunie 2008 a Curții de Apel București Decizie definitivă din 11 iunie 2008 a Curții de Apel București A) 146.507 EUR (141.507 EUR + 5.000 EUR) B) 2.172 EUR
22. 53.085/09 24/09/09 Marina Ioana Schackert 1946 română Köln Mihaela Elena Burzo Apartamentul nr. 3 din imobilul situat în strada Regele Ferdinand nr. 27 (fosta stradă Gheorghe Doja), Cluj-Napoca Decizie definitivă din 27 octombrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Decizie definitivă din 25 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție A) 30.000 EUR (25.000 EUR + 5.000 EUR) B) 850 EUR
23. 34.680/11 18/05/11 Mona Brigite Arhire 1969 română Brașov Klaus-Günter Czelnai 1940 română Brașov Angela Vlădescu 1932 română Brașov Diana-Elena Dragomir Construcții și terenuri: a) strada Broșteni nr. 3, Buzău: teren, moară și două case b) Șoseaua Brăilei nr. 3, Buzău: teren, moară și o casă Decizie definitivă din 24 ianuarie 2011 a Curții de Apel Ploiești Decizie definitivă din 24 ianuarie 2011 a Curții de Apel Ploiești A) 279.540 EUR (274.540 EUR + 5.000 EUR) B) 5.251 EUR
24. 56.453/11 31/08/11 Alin Andrei Cârsteanu 1961 română București Sergiu Florin Roșca Apartamentul nr. 3 (etajul 1) din imobilul situat în Strada Dianei nr. 5, București Decizie definitivă din 20 octombrie 1997 a Tribunalului București Decizie definitivă din 18 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție A) 90.000 EUR B) -
    Cristian Bogdan Giuglea n. 1969 d. 2018 București Ruxandra Laura Vișan 1972 română București Ina Mihaela Popescu 1974 română București          
25. 35.610/14 18/04/14 Floarea Stoicescu 1939 română Burnaby, Canada Radu Georgel Arseni Teren situat în Strada Albotei nr. 55, București Decizie definitivă din 23 octombrie 2013 a Curții de Apel București Decizie definitivă din 23 octombrie 2013 a Curții de Apel București A) 224.000 EUR (219.000 EUR + 5.000 EUR) B) 3.921 EUR

–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x