HOTĂRÂREA din 26 septembrie 2023

Strasbourg(Cererea nr. 23.112/16)Hotărârea este definitivă. Poate suferi modificări de formă.În Cauza Ciorcaș împotriva României,Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-o cameră compusă din: Faris Vehabović, președinte, Anja Seibert-Fohr, Sebastian Rădulețu, judecători, și Crina Kaufman, grefier adjunct de secție a.i.,având în vedere Cererea (nr. 23.112/16) îndreptată împotriva României, prin care o resortisantă a acestui stat, doamna Anamaria Ciorcaș („reclamanta“), născută în 1990 și deținută la Odoreu, reprezentată de H. Sălăgean, avocat în Cluj-Napoca, a sesizat Curtea la 20 aprilie 2016 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“),având în vedere decizia de a aduce prezenta cerere la cunoștința Guvernului român („Guvernul“), reprezentat de agentul guvernamental, doamna O.F. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe,având în vedere decizia prin care Curtea a respins opoziția Guvernului față de examinarea cererii de către un comitet,având în vedere observațiile părților,după ce a deliberat în camera de consiliu, la 5 septembrie 2023,pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:
OBIECTUL CAUZEI1.La 26 iunie 2012, reclamanta a fost trimisă în judecată pentru acuzațiile de proxenetism și de trafic de minori. Era bănuită că, împreună cu mama sa, fratele său și C.F., a organizat și a facilitat prostituția lui D.A., D.S. și H.A., toate trei minore. În special, ar fi organizat, împreună cu mama sa, adăpostirea și transportul acestor persoane, racolate de fratele său; ar fi facilitat practicarea prostituției de către acestea și de către C.F., însușindu-și profitul din această activitate. … 2.Dosarul cauzei a fost trimis la Tribunalul Sălaj. … 3.În fața instanței, C.F. a admis faptele și s-a prevalat de dispozițiile legale referitoare la procedura simplificată. A făcut obiectul unei condamnări penale într-un dosar separat. … 4.Instanța a procedat la audierea reclamantei, a mamei și a fratelui, a optsprezece martori, printre care C.F., și a lui D.A. și D.S., în calitate de părți vătămate. H.A. nu a fost audiată, deoarece părăsise țara. De altfel, la dosar se aflau transcrierile convorbirilor telefonice legal interceptate dintre reclamantă și membri ai familiei sale. … 5.La 3 aprilie 2015, instanța a stabilit că reclamanta este vinovată de proxenetism și de trafic de minori față de D.A. și D.S. și a condamnat-o la o pedeapsă de cinci ani și opt luni de închisoare. Aceasta a judecat, în schimb, că traficul de minori nu era demonstrat în privința lui H.A. și a achitat-o pe reclamantă de acest capăt de cerere. Cu privire la acest din urmă aspect, în conformitate în special cu audierea lui C.F. și cu declarațiile date în fața parchetului de H.A., instanța a stabilit că C.F. locuia într-un apartament pe care îl închiriau pentru ea reclamanta și mama acesteia din urmă, că se prostitua acolo, că C.F. o convinsese pe H.A. să vină să locuiască cu ea și să se prostitueze acolo, că reclamanta nu o cunoștea pe H.A., dar că știa că H.A locuia cu C.F. în apartamentul în chestiune. A constatat că numai C.F. și fratele reclamantei organizau și profitau de activitatea de prostituție a lui H.A. A concluzionat că prin prisma acestor fapte, în persoana reclamantei nu s-a stabilit existența intenției directe având ca obiectiv exploatarea sexuală a victimei H.A., ca element constitutiv al infracțiunii. … 6.Reclamanta și parchetul au declarat apel în fața Curții de Apel Cluj („curtea de apel“). … 7.Prin hotărârea definitivă din 22 octombrie 2015, curtea de apel a admis apelul parchetului și a găsit-o pe reclamantă vinovată de toate acuzațiile cuprinse în rechizitoriu, inclusiv de cea de trafic de minori cu privire la H.A. Cu privire la acest ultim punct, curtea de apel a stabilit că tribunalul o achitase în mod eronat pe reclamantă pe motiv că aceasta din urmă nu ar fi avut intenția de a o exploata sexual pe H.A. adăpostind-o. A subliniat că infracțiunea de trafic de minori comporta modalități diverse, adăpostirea unui minor pentru a-l exploata fiind una dintre acestea; prin urmare, realizarea uneia dintre aceste modalități, adăpostirea unui minor în speță, era suficientă în sine pentru calificarea ca infracțiune, așadar caracterul efectiv al exploatării minorei nu avea niciun efect asupra acesteia. … 8.Mai precis, instanța de apel a constatat că probele coroborate depuse la dosar au demonstrat că H.A. a fost adăpostită împreună cu D.A., D.S. și C.F. într-un apartament închiriat de reclamantă și că acolo H.A. practicase prostituția. Faptul că H.A. își împărțise câștigurile sale doar cu fratele reclamantei și cu C.F. nu a avut niciun impact asupra infracțiunii comise de reclamantă, întrucât aceasta din urmă și mama ei erau părți în această cauză împreună cu fratele său. Conform curții de apel, declarațiile martorilor dovedeau că inculpații au acționat de comun acord, conform unui plan prestabilit și unui interes comun în exploatarea victimelor minore. Instanța a reținut în acest sens că martorii au declarat că cei trei inculpați petreceau timp în apartament pentru a monitoriza activitatea de prostituție și nu puteau ignora că H.A. era cazată acolo. A adăugat că se părea că, atunci când acest apartament se dovedise prea mic pentru a găzdui cele patru persoane exploatate acolo, dintre care H.A., mama reclamantei a mai închiriat un apartament în același scop. … 9.Curtea de apel a respins așadar ca lipsite de relevanță motivele invocate de reclamantă pentru a demonstra că nu obligase părțile lezate să practice prostituția, că acestea aveau un comportament imoral și deja desfășuraseră în trecut astfel de activități. A condamnat persoana în cauză la o pedeapsă de șase ani și opt luni de închisoare. … 
MOTIVAREA CURȚIII.Observații preliminare10.Reclamanta susține, în observațiile sale ca răspuns la cele ale Guvernului, că instanța de apel a omis să o asculte în persoană. Curtea observă totuși că este vorba despre noi plângeri, dat fiind că persoana în cauză nu a prezentat acest capăt de cerere și nici faptele în legătură cu acesta în formularul de cerere [FU QUAN, s.r.o. împotriva Republicii Cehe (MC), nr. 24.827/14, pct. 145-147, 1 iunie 2023]. Aceasta reține, în plus, că aceste doleanțe nu constituie capete de plângere cu privire la care părțile au făcut schimb de observații. … 11.Curtea consideră așadar că nu trebuie să examineze acest capăt de cerere (D și alții împotriva României, nr. 75.953/16, pct. 56, 14 ianuarie 2020, cu trimiterile citate acolo). …  … II.Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenție12.Reclamanta se plânge că instanța de apel a condamnat-o pe baza acelorași probe pe care se întemeiase tribunalul care o achitase de faptele referitoare la H.A. În acest sens, invocă art. 6 din Convenție. … 13.Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea îl declară admisibil. … 14.Principiile generale relevante au fost rezumate recent în Hotărârea Julius Por Sigurporsson împotriva Islandei, (nr. 38.797/17, pct. 30-38, 16 iulie 2019). În special, jurisprudența stabilește o distincție între, pe de o parte, situațiile în care instanța de apel care a anulat o achitare, fără a audia ea însăși martorii pe care se întemeia achitarea, era nu doar competentă să examineze atât aspecte de fapt, cât și aspecte de drept, dar în fapt oferea o nouă apreciere a faptelor, și pe de altă parte, situațiile în care curtea de apel nu era în dezacord cu instanța inferioară decât cu privire la interpretarea legii și/sau aplicarea sa faptelor stabilite, deși avea și competența de a cerceta faptele. De exemplu, în Cauza Bazo González împotriva Spaniei (nr. 30.643/04, pct. 36, 16 decembrie 2008), Curtea a concluzionat că nu a fost încălcat art. 6 § 1, pe motiv că aspectele pe care curtea de apel a fost sesizată să le analizeze pentru a condamna reclamantul aveau în esență un caracter juridic. Totuși, după cum a explicat Curtea în Suuripaa împotriva Finlandei (nr. 43.151/02, pct. 44, 12 ianuarie 2010), trebuie să se țină seama că „faptele și interpretarea juridică pot fi atât de întrepătrunse, încât sunt dificil de separat“ (Julius Por Sigurporsson, citată anterior, pct. 36 și 37). … 15.În speță, reclamanta a fost condamnată în primă instanță, între altele, pentru trafic de minori față de două persoane vătămate și achitată pentru același capăt de acuzare față de o a treia persoană, H.A. Curtea de apel, sesizată cu apelul parchetului și cu apelul persoanei în cauză, a anulat hotărârea instanței de a o achita pe reclamantă de faptele ce aveau legătură cu H.A. (supra, pct. 7-9). În aceste condiții, este necesar să se examineze rolul curții de apel și natura problemelor asupra cărora aceasta trebuia să se pronunțe. … 16.Guvernul consideră că instanța de apel nu oferise o reinterpretare a faptelor și nici nu dăduse un alt sens declarațiilor martorilor sau ale inculpaților, ci se aplecase asupra unei probleme de drept, adică a elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, și efectuase o interpretare diferită, și de altfel corectă, de cea a judecătoriei pentru dispozițiile de drept intern relevante. … 17.Curtea reține că instanța de apel a justificat condamnarea reclamantei pentru trafic de minori în persoana lui H.A., interpretând această infracțiune doar pe baza îndeplinirii unei condiții determinante, și anume adăpostirea minorei H.A. în locuința respectivă. Curtea de apel a exclus, prin urmare, în mod expres, condiția exploatării efective a lui H.A., distanțându-se astfel de interpretarea judecătoriei, pentru care elementul determinant în achitare era lipsa intenției reclamantei de exploatare a victimei minore (infra, pct. 5 in fine și 7). Cu toate acestea, din hotărârea definitivă a curții de apel reiese că această interpretare juridică pare strâns legată de mai multe considerații factuale ale cauzei (Suuripaa, citată anterior, pct. 44). Într-adevăr, instanța de apel nu s-a mărginit să precizeze interpretarea corectă a regulii de drept, ci, atunci când a aplicat această normă în cauza cu care era sesizată, a făcut mai multe considerații factuale. Astfel, a hotărât ca fiind stabilit că reclamanta trebuia să aibă cunoștință că H.A. se prostitua în apartament și că activitatea inculpaților, între care reclamanta, urma un plan prestabilit și că aveau un interes comun în a exploata victimele minore (supra, pct. 8). Or, acestea sunt chestiuni care nu fuseseră stabilite în hotărârea din 3 aprilie 2015 (supra, pct. 5). Curtea apreciază că, astfel, curtea de apel a operat o nouă analiză a faptelor respective (Igual Coll împotriva Spaniei, nr. 37.496/04, pct. 36, 10 martie 2009; a se vedea și Julius Por Sigurporsson, citată anterior, pct. 36, cu trimiterile citate acolo). … 18.Din hotărârea definitivă a curții de apel reiese că probele consemnate în diferite etape ale procedurii și atașate la dosar – în principal declarațiile martorilor – au contribuit în mod determinant la formarea convingerii instanței de apel cu privire la aceste aspecte factuale. Or, pentru a se pronunța asupra acestui subiect, curtea de apel nu a procedat la o nouă audiere a martorilor și nu a examinat noi probe. … 19.În acest context, trebuie reamintit că autorităților cărora le revine sarcina de a decide asupra vinovăției sau a nevinovăției unui inculpat trebuie, în principiu, să asculte martorii personal și să le evalueze credibilitatea. Evaluarea credibilității unui martor este o sarcină complexă care, în general, nu poate fi dusă la bun sfârșit prin simpla lectură a unor declarații scrise (Dan împotriva Moldovei, nr. 8.999/07, pct. 33, 5 iulie 2011). … 20.În sfârșit, cu privire la argumentul Guvernului conform căruia reclamanta ar fi putut cere curții de apel să examineze probele din nou, Curtea reamintește că instanța de apel era obligată să adopte din oficiu măsuri pozitive în acest scop, chiar dacă reclamanta nu a solicitat acest lucru în mod expres (Găitănaru împotriva României, nr. 26.082/05, pct. 34, 26 iunie 2012, cu trimiterile citate acolo). … 21.Prin urmare, Curtea apreciază că, cu privire la infracțiunea de trafic de minori din acuzația privind-o pe H.A., faptul că instanța de apel nu a audiat martorii sau nu a examinat noi probe înainte de a o declara vinovată pe reclamantă a limitat semnificativ dreptul la apărare al acesteia (a se vedea, mutatis mutandis, Dan, citată anterior, pct. 31-35). … 22.Prin urmare, a fost încălcat art. 6 din Convenție. … Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție23.Reclamanta solicită 3.000 de euro (EUR) cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral pe care consideră că l-a suferit și 500 de euro (EUR) pentru pretinsele cheltuieli de judecată suportate în scopul procesului desfășurat în fața Curții. În sprijinul cererii sale, furnizează copii după facturile emise de avocatul său și de un serviciu de logistică. … 24.Guvernul consideră că suma solicitată cu titlu de prejudiciu moral este exorbitantă și că cheltuielile de judecată nu sunt dovedite. … 25.În răspuns, reclamanta a furnizat o copie după contractul pe care l-a încheiat cu avocatul său. … 26.Curtea acordă reclamantei 3.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. …  … 27.Ținând seama de documentele de care dispune și de jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil să acorde reclamantei suma de 500 EUR pentru procedura desfășurată în fața sa, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. … 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În unanimitate,
CURTEA:1.declară cererea admisibilă; … 2.hotărăște că a fost încălcat art. 6 din Convenție; … 3.hotărăște:a)că statul pârât trebuie să plătească reclamantei, în termen de trei luni, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății:(i)3.000 EUR (trei mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral; … (ii)500 EUR (cinci sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de reclamantă, pentru cheltuielile de judecată; …  … b)că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și majorată cu trei puncte. …  … Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 26 septembrie 2023, în temeiul art. 77 § 2 și art. 77 § 3 din Regulamentul Curții.
PREȘEDINTE
FARIS VEHABOVIĆ
Grefier adjunct a.i.,
Crina Kaufman

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește