HOTĂRÂREA din 24 octombrie 2023

(Cererea nr. 2022/18)
StrasbourgHotărârea este definitivă. Poate suferi modificări de formă.În Cauza Lungu împotriva României,Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-o cameră compusă din: Faris Vehabović, președinte, Anja Seibert-Fohr, Sebastian Rădulețu, judecători, și Crina Kaufman, grefier adjunct de secție a.i.,având în vedere Cererea (nr. 2022/18) îndreptată împotriva României, prin care o resortisantă a acestui stat, doamna Alina-Genica Lungu („reclamanta“), născută în 1977 și domiciliată în Buftea, reprezentată de N.T. Popescu, avocată în București, a sesizat Curtea la 22 decembrie 2017 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“),având în vedere decizia de a aduce prezenta cerere la cunoștința Guvernului român („Guvernul“), reprezentat de agentul guvernamental, doamna O.F. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe,având în vedere observațiile părților,după ce a deliberat în camera de consiliu, la 3 octombrie 2023,pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:
OBIECTUL CAUZEI1.Cererea privește internarea reclamantei la Spitalul Universitar București („spitalul“) în care a născut, precum și procedurile judiciare ulterioare. … 2.La 2 august 2007, reclamanta s-a prezentat la spital cu sângerări și contracții, dar medicul obstetrician a trimis-o acasă, sfătuind-o să se întoarcă când contracțiile vor fi regulate. La 3 august 2007, în jurul orei 1.20, reclamanta s-a prezentat din nou la spital având contracții dureroase și a fost internată de un medic rezident, care a încredințat-o supravegherii a trei asistente medicale. S-a efectuat o anestezie epidurală de către un medic anestezist în jurul orei cinci dimineața. Medicul obstetrician a sosit la spital la ora 7.30 și a asistat reclamanta la naștere. Fiul reclamantei, S.N., s-a născut la 7.55. … 3.Copilul a prezentat de la naștere numeroase patologii și, în special, paralizie cerebrală și epilepsie. Un certificat care atesta handicapul grav al copilului a fost emis reclamantei. … 4.Ulterior, au fost inițiate mai multe proceduri pentru a stabili dacă handicapul s-a datorat unui malpraxis în timpul nașterii: în primul rând, o procedură disciplinară îndreptată împotriva mai multor medici; în al doilea rând, o procedură penală pentru vătămare corporală împotriva personalului medical care a asistat nașterea; în al treilea rând, o procedură în temeiul Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, denumită și „a sănătății“ („Legea nr. 95/2006“), în scopul de a se stabili dacă a existat malpraxis; în sfârșit, în al patrulea rând, acțiunea în răspundere civilă delictuală întemeiată pe dreptul comun (Cod civil). … 5.În cadrul procedurii disciplinare, Consiliul Colegiului Medicilor București a constatat abateri profesionale grave și le-a aplicat medicului obstetrician și medicului șef al echipei de obstetrică de gardă sancțiunea disciplinară a interdicției de a exercita profesia de medic pe o durată determinată. În urma contestației depuse de persoanele în cauză, Consiliul Național al Colegiului Medicilor, prin decizia din 11 septembrie 2009, a revizuit sancțiunea și a aplicat medicilor vizați, respectiv, vot de blam și avertisment. Printr-o decizie definitivă din 23 noiembrie 2017, Curtea de Apel București („curtea de apel“) a confirmat această decizie. … 6.Între timp, la 28 februarie 2008, reclamanta și tatăl copilului, acționând ca reprezentanți legali ai acestuia din urmă, au formulat o plângere penală cu constituire ca parte civilă împotriva a nouă persoane pentru vătămare corporală din culpă, neglijență în serviciu și/sau abuz în serviciu. … 7.Institutul Național de Medicină Legală („INML“) a emis mai multe rapoarte de expertiză medico-legală și avize. Potrivit unui prim raport întocmit la 24 februarie 2010, copilul a prezentat o dublă circulară de cordon ombilical. În aceste condiții, durata lungă a expulzării a provocat suferință fetală și leziuni cerebrale ireversibile. Se menționau în raport „multiple deficiențe medicale“, în special lipsa supravegherii medicale a travaliului reclamantei și acordarea tardivă de îngrijiri nou-născutului. Raportul de expertiză suplimentar din 13 februarie 2013 a confirmat aceste concluzii, însoțindu-le cu elemente mai detaliate. În avizul din 6 decembrie 2013, comisia superioară de avizare și control a INML indica faptul că nu au existat erori medicale majore, considerând că suferința fetală a fost cauzată de „o asociere nefericită a mai multor factori“. … 8.La 29 ianuarie 2014, dosarul a fost clasat de parchet pentru motivul că nu exista o legătură de cauzalitate directă între presupusele încălcări și starea generală a copilului. Reclamanta a contestat această ordonanță în fața Judecătoriei Sectorului 5 București („judecătoria“), care, la 23 mai 2014, a trimis cauza la parchet în vederea exercitării acțiunii penale. Noua ordonanță a parchetului de clasare a cauzei a dus la o plângere a reclamantei la judecătorie, care, la 2 septembrie 2015, a retrimis iar cauza procurorului. La 23 noiembrie 2016, parchetul a clasat cauza pentru motivul că faptele pretinse s-au prescris între timp, ceea ce tribunalul, în urma unei noi contestații a reclamantei, a confirmat la 28 iunie 2017. … 9.În plus, la 5 februarie 2008, reclamanta și tatăl copilului, acționând în calitate de reprezentanți legali ai copilului, au inițiat, pe lângă Comisia de monitorizare și competență profesională, pentru cazurile de malpraxis din Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București („comisia de monitorizare“) o procedură pe baza Legii „sănătății“ nr. 95/2006, în care susțineau că copilul a fost victima malpraxisului. La 5 mai 2010, comisia de monitorizare a concluzionat că nu existase malpraxis. Ulterior, reclamanta a sesizat judecătoria, care inițial a suspendat pronunțarea până la soluționarea procesului penal, apoi, după ce a reluat examinarea cauzei, a concluzionat prin sentința din 29 iulie 2021 că medicul obstetrician și medicul șef al echipei de obstetrică de gardă săvârșiseră malpraxis. Un apel împotriva acestei sentințe este în prezent pendinte în fața Tribunalului București („tribunalul“). … 10.În sfârșit, la 14 iulie 2010, reclamanta și tatăl copilului, acționând în nume propriu și în calitatea lor de reprezentanți legali ai copilului, au sesizat tribunalul cu o acțiune în răspundere civilă delictuală îndreptată împotriva spitalului și a treisprezece persoane. În două rânduri, la 21 ianuarie 2014 și la 20 martie 2019, tribunalul a suspendat judecata până la soluționarea procesului penal, respectiv a procesului inițiat în baza Legii nr. 95/2006. … 11.Copilul a decedat la 31 iulie 2022. … 12.Invocând art. 6 din Convenție, reclamanta se plânge de ineficiența anchetei efectuate de autoritățile naționale și, în special, de durata procesului penal. Invocând art. 3 din Convenție, aceasta se plânge de prejudiciul permanent suferit de copilul său din cauza neajunsurilor și a deficiențelor îngrijirilor medicale acordate. … 
MOTIVAREA CURȚIII.Observații preliminare13.Curtea observă de la bun început că reclamanta a sesizat în nume propriu tribunalul cu o acțiune în răspundere civilă (supra, pct. 10). O astfel de acțiune este de natură să ofere persoanei în cauză cea mai potrivită reparație și reprezintă, în cauzele privind o simplă neglijență medicală, calea de atac preferabilă (Scripnic împotriva Republicii Moldova, nr. 63.789/13, pct. 31, 13 aprilie 2021; a se vedea, de asemenea, Tusă împotriva României, nr. 21.854/18, pct. 90, 30 august 2022, și Kornicka-Ziobro împotriva Poloniei, nr. 23.037/16, pct. 82-83, 20 octombrie 2022). Rezultă de aici că reclamanta poate pretinde în fața Curții calitatea de victimă și că situația sa este diferită de cea a părinților copilului născut cu handicap din Cauza Vilela și alții împotriva Portugaliei (nr. 63.687/14, pct. 59-60, 23 februarie 2021). … 14.În continuare, Curtea va lua în considerare în examinarea sa argumentul formulat de reclamantă în observațiile sale potrivit căruia copilul are de asemenea calitatea de reclamant. În această privință, constată că procedurile interne au fost introduse în numele copilului (supra, pct. 6, 9 și 10; a se vedea, de asemenea, İbrahim Keskin împotriva Turciei, nr. 10.491/12, pct. 71, 27 martie 2018). …  … II.Cu privire la pretinsa încălcare a art. 8 din Convenție15.Reclamanta se plânge că fiul său a fost victima malpraxisului medical și că ancheta efectuată de autorități nu a fost eficace. Aceasta invocă art. 3 și art. 6 din Convenție. … 16.În aplicarea principiului jura novit curia [Radomilja și alții împotriva Croației (MC), nr. 37.685/10 și 22.768/12, pct. 126, 20 martie 2018], Curtea va examina cererea numai din perspectiva art. 8 din Convenție, care impune statelor obligații pozitive în materie de protejare a sănătății (Jurica împotriva Croației, nr. 30.376/13, pct. 84, 2 mai 2017). … 17.Guvernul invocă neepuizarea căilor de atac interne, susținând că reclamanta putea introduce o acțiune civilă. Reclamanta a răspuns că, într-adevăr, a introdus o astfel de acțiune, încă pendinte în fața instanțelor interne (supra, pct. 9 in fine). Curtea decide să unească excepția cu fondul prezentei plângeri (Tusă, citată anterior, pct. 70). … 18.Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea îl declară admisibil. … 19.Principiile generale aplicabile în speță au fost rezumate în hotărârea în Cauza Lopes de Sousa Fernandes împotriva Portugaliei [(MC), nr. 56.080/13, pct. 185-196 și 214-221, 19 decembrie 2017]. … 20.Din perspectiva aspectului material al art. 8 din Convenție, Curtea observă că reclamanta a fost internată în spital și că aceasta și copilul său au primit îngrijiri medicale. Într-adevăr, în rapoartele de expertiză medico-legală se evidențiază existența anumitor deficiențe (supra, pct. 5), dar acestea nu sunt de natură să ducă la concluzia că, la momentul internării reclamantei în spital, viața sa sau cea a copilului său a fost pusă în mod deliberat în pericol prin refuzul unui tratament de urgență vital (a se vedea, mutatis mutandis, Lopes de Sousa Fernandes, citată anterior, pct. 191). În plus, nu poate fi identificată nicio deficiență structurală a sistemului de asistență medicală și nicio neîndeplinire de către stat a obligației de a institui un cadru de reglementare în măsură să protejeze viața pacienților (ibidem, pct. 193-196). … 21.Mai degrabă este necesar să fie examinate argumentele persoanei în cauză, conform cărora ancheta privind internarea sa în spital și stabilirea cauzelor handicapului copilului nu a fost eficientă. Curtea observă că reclamanta a folosit toate căile de atac disponibile în dreptul intern (supra, pct. 4). În această privință, prezenta cauză este similară Cauzei Tusă, citată anterior (pct. 88-89). Având în vedere, în plus, modul în care s-au desfășurat procedurile inițiate, Curtea consideră că mecanismul juridic prevăzut de dreptul intern s-a dovedit în prezenta cauză, la fel ca în Cauza Tusă citată anterior (pct. 114), lent și greoi. … 22.Deși procedura disciplinară a dus la aplicarea unor sancțiuni disciplinare (supra, pct. 5), o astfel de procedură nu poate însă repara un prejudiciu precum cel suferit de către reclamantă (Tusă, citată anterior, pct. 111). De altfel, persoana în cauză a introdus și o acțiune civilă în răspundere civilă delictuală pentru repararea respectivului prejudiciu (supra, pct. 10). Curtea reamintește că acțiunea civilă este calea de atac preferabilă în cauzele de simplă neglijență medicală (a se vedea jurisprudența citată supra, pct. 13). Or, în speță, acțiunea în cauză este încă pendinte în primă instanță, la mai mult de cincisprezece ani de la producerea faptelor și la mai mult de doisprezece ani de la sesizarea tribunalului (supra, pct. 10). Același lucru este valabil și pentru acțiunea întemeiată pe Legea „sănătății“ nr. 95/2006, cu scopul de a stabili dacă a existat malpraxis în speță, care este încă pendinte (supra, pct. 9). Curtea observă în special că aceste acțiuni sunt încă pendinte, deși abaterile disciplinare ale medicilor în cauză au fost stabilite în 2009, respectiv 2017 (supra, pct. 5; a se vedea, de asemenea, Lopes de Sousa Fernandes, citată anterior, pct. 76 și 78). … 23.Curtea apreciază că eventualitatea unei soluționări favorabile reclamantei în cadrul procedurii civile pendinte nu poate modifica propriile constatări în speță. De altfel, sarcina care îi revine este de a stabili dacă, până în prezent, la mai mult de cincisprezece ani de la producerea faptelor, procedurile disponibile, luate în ansamblu, au oferit persoanei în cauză un răspuns adecvat la acuzațiile sale (Tusă, citată anterior, pct. 107). Or, Curtea consideră că nu aceasta este situația. Prin urmare, respinge excepția preliminară formulată de Guvern (supra, pct. 17) și concluzionează că a fost încălcat art. 8 din Convenție. …  … 
CU PRIVIRE LA APLICAREA ART. 41 DIN CONVENȚIE24.Reclamanta solicită, aducând documente justificative în susținere, 200.000 de euro (EUR) cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral pe care consideră că l-a suferit și 8.235 EUR pentru cheltuieli de judecată pe care pretinde că le-a suportat în cadrul procedurii desfășurate în fața Curții. Solicită ca cea din urmă sumă să îi fie plătită reprezentantei sale. … 25.Guvernul consideră excesive aceste sume. … 26.Curtea acordă reclamantei 10.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. … 27.Ținând seama de documentele de care dispune și de jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil să acorde reclamantei suma de 8.235 EUR pentru procedura desfășurată în fața sa, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. Suma trebuie plătită direct reprezentantei sale în fața Curții. … 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În unanimitate,
CURTEA,1.declară cererea admisibilă; … 2.unește cu fondul excepția preliminară ridicată de Guvern, de neepuizare a căilor de atac, și o respinge; … 3.hotărăște că a fost încălcat art. 8 din Convenție; … 4.hotărăște:a)că statul pârât trebuie să plătească reclamantei, în termen de trei luni, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății:(i)10.000 EUR (zece mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral; … (ii)8.235 EUR (opt mii două sute treizeci și cinci de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată de reclamantă cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată, sumă care se va plăti direct avocatei N.T. Popescu; …  … b)că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și majorată cu trei puncte procentuale; …  … 5.respinge cererea de acordare a unei reparații echitabile pentru celelalte capete de cerere. … Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 24 octombrie 2023, în temeiul art. 77 § 2 și 3 din regulament.
PREȘEDINTE
FARIS VEHABOVIĆ
Grefier adjunct de secție a.i.,
Crina Kaufman–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește