HOTĂRÂREA din 18 aprilie 2023

(Cererea nr. 30.253/20)StrasbourgHotărârea este definitivă. Aceasta poate suferi modificări de formă.În Cauza Sfîrăială împotriva României,Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-un comitet compus din: Faris Vehabović, președinte, Branko Lubarda, Ana Maria Guerra Martins, judecători, și Crina Kaufman, grefier adjunct de secție a.i.,având în vedere cererea (nr. 30.253/20) îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Andrei-Valentin Sfîrăială („reclamantul“), născut în 1977 și domiciliind în București, reprezentat de A. Popescu, avocat în București, a sesizat Curtea la 1 iulie 2020 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“),având în vedere decizia de a aduce la cunoștința Guvernului român („Guvernul“), reprezentat de agentul guvernamental, doamna O.F. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, capetele de cerere privind art. 3 și art. 5 § 1 din Convenție și decizia de a declara cererea inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere,având în vedere observațiile părților,după ce a deliberat în camera de consiliu, la 28 martie 2023,pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată.
OBIECTUL CAUZEI1.Cererea privește, din perspectiva art. 3 și 5 din Convenție, relele tratamente la care reclamantul pretinde că a fost supus la 12 august 2013 la sediul Poliției Orașului Năvodari și privarea sa de libertate suferită în urma unui control al identității. … I.Reținerea reclamantului2.În seara zilei de 12 august 2013, în urma unui control pentru stabilirea identității pe drumul public, reclamantul a fost încătușat și dus la sediul Poliției Orașului Năvodari, unde a fost supus perchezițiilor corporale, a fost reținut pentru câteva ore și i s-au aplicat două amenzi administrative (a se vedea infra, pct. 8). Acesta susține că nu era necesar să fie condus la sediul poliției pentru stabilirea identității deoarece își declinase identitatea prezentând permisul de conducere polițiștilor care l-au oprit atunci când își parcase vehiculul în fața unui bancomat pentru a retrage bani. … 3.În sediul poliției, reclamantul s-a simțit rău și a fost transportat cu ambulanța la secția de primiri urgențe a spitalului din localitate. Medicul legist care l-a examinat a doua zi după incident a constatat că a suferit „un traumatism toraco-abdominal cauzat de lovituri aplicate cu un obiect contondent“. …  … II.Ancheta penală4.Din ordonanța emisă la 21 decembrie 2018 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța reiese că reclamantul a fost imobilizat de polițiști, care l-au făcut să urce în vehiculul lor la ora 20.32 și că a fost reținut la sediul poliției până în jurul orei 23.00 când a fost transportat la secția de primiri urgențe a spitalului din localitate, unde a fost întocmită pe numele său o fișă la ora 23.56. … 5.Plângerea penală pentru rele tratamente și reținere abuzivă depusă la 19 august 2013 de către reclamant a fost clasată la 11 ianuarie 2016 printr-o ordonanță a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța pentru motivul că faptele imputate polițiștilor de reclamant „nu au existat“. … 6.La 12 septembrie 2016, constatând că organele de anchetă au renunțat, fără a oferi vreo justificare, la audierea martorilor oculari propuși de reclamant, instanța a admis contestația formulată de persoana în cauză împotriva ordonanței procurorului și a dispus trimiterea cauzei către parchet în vederea începerii urmăririi penale pentru infracțiunile pedepsite de art. 205, 206, 296 și 297 din Codul penal. … 7.După ce au fost audiați martorii oculari menționați în decizia din 12 septembrie 2016, printr-o ordonanță a parchetului din 21 decembrie 2018, confirmată prin hotărârea definitivă a Judecătoriei Constanța („instanța“) din 11 noiembrie 2019, plângerea penală a reclamantului a fost din nou clasată pentru motivul că probele administrate în cursul anchetei nu permiteau stabilirea cu certitudine a originii traumatismului toraco-abdominal constatat de medicul legist în raportul din 16 august 2013. În plus, parchetul a considerat că reclamantul a fost privat de libertate în conformitate cu procedurile legale în scopul stabilirii identității. …  … III.Procedura contravențională8.După cum reiese din cele două procese-verbale de contravenție întocmite la 13 august 2013 în urma evenimentelor descrise mai sus, poliția i-a aplicat reclamantului două amenzi administrative în valoare de 800 de lei românești (RON) și respectiv 1.500 RON, pentru motivul că acesta „și-a parcat automobilul […] în spațiul pietonal din fața băncii T., împiedicând astfel circulația pietonilor“ și „a provocat un scandal de natură să stârnească indignarea cetățenilor […] prin refuzul de a-și declina identitatea la cererea poliției“. Primul proces-verbal a fost anulat ca neîntemeiat printr-o decizie pronunțată la 18 iunie 2014 de către instanță, care a observat că din probele administrate în fața sa rezultă că automobilul, așa cum era parcat, nu a obstrucționat circulația pietonală. Cel de-al doilea proces-verbal a fost anulat de Tribunalul Constanța printr-o decizie din 18 martie 2015 pentru motivul că faptele reproșate reclamantului nu au fost menționate în mod corespunzător și că nu existau probe care să ateste că persoana în cauză ar fi provocat un scandal sau ar fi stârnit indignarea cetățenilor. …  … 
MOTIVAREA CURȚIII.Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenție9.Reclamantul se plânge, din perspectiva art. 3 din Convenție, de relele tratamente la care acesta pretinde că a fost supus la 12 august 2013 la sediul Poliției Orașului Năvodari și de lipsa unei anchete efective în această privință. … 10.Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea îl declarată admisibil. … 11.Principiile generale privind interzicerea relelor tratamente și obligația de a efectua o anchetă efectivă atunci când o persoană susține în mod întemeiat că a fost supusă de către poliție unui tratament contrar art. 3 din Convenție au fost rezumate în special în hotărârile Bouyid împotriva Belgiei [(MC), nr. 23.380/09, pct. 81-90 și 114-123, CEDO 2015] și Bursuc împotriva României (nr. 42.066/98, pct. 80 și 101, 12 octombrie 2004). … 12.În cauză, Curtea reține că reclamantul afirmă că, la 12 august 2013, după ce a fost condus la sediul poliției, a suferit acolo violențe în urma cărora a fost transportat la spital. Constată că raportul medico-legal a confirmat că persoana în cauză prezenta un traumatism toraco-abdominal cauzat de lovituri aplicate cu un obiect contondent (a se vedea supra, pct. 3). … 13.Întrucât Guvernul nu a furnizat în acest sens o explicație plauzibilă și suficient de fundamentată pentru a pune la îndoială concluziile raportului medico-legal, care de altfel nu au fost contestate, Curtea consideră că s-a stabilit în prezenta cauză că traumatismul a cărui victimă a fost reclamantul a fost cauzat de un tratament pentru care statul pârât poartă responsabilitatea și că acest tratament atinge pragul de gravitate cerut pentru aplicarea art. 3 din Convenție (Barbu Anghelescu împotriva României, nr. 46.430/99, pct. 57-60, 5 octombrie 2004). … 14.Având în vedere considerentele anterioare, Curtea concluzionează că a fost încălcat art. 3 din Convenție sub aspect material. … 15.În ceea ce privește aspectul procedural al art. 3, Curtea observă că a avut loc o anchetă în prezenta cauză. Rămâne de stabilit dacă această anchetă a fost efectivă. … 16.În această privință, Curtea observă că abia după trei ani de la depunerea plângerii și trimiterea cauzei de către instanță la parchet (a se vedea supra, pct. 6) organele de anchetă au audiat martorii oculari menționați de această instanță în decizia sa din 12 septembrie 2016 (a se vedea supra, pct. 7). De asemenea, subliniază că ancheta a durat mai mult de șase ani, deși situația de fapt nu era deosebit de complexă. … 17.De asemenea, Curtea observă că judecătoria nu s-a aplecat deloc, în decizia sa din 11 noiembrie 2019 de confirmare a neînceperii urmăririi penale, asupra concluziilor raportului medico-legal referitoare la originea traumatismului toraco-abdominal cu care a fost diagnosticat reclamantul (Cucu împotriva României, nr. 22.362/06, pct. 97, 13 noiembrie 2012, Răzvan Laurențiu Constantinescu împotriva României, nr. 59.254/13, pct. 75, 15 martie 2016). … 18.Ținând seama de cele de mai sus, Curtea consideră că ancheta, efectuată de autorități cu privire la plângerea întemeiată formulată de reclamant potrivit căreia polițiștii l-au supus la rele tratamente, nu a fost efectivă. … 19.În consecință, constată încălcarea art. 3 din Convenție sub aspect procedural. …  … II.Cu privire la pretinsa încălcare a art. 5 § 1 din Convenție20.În temeiul art. 5 din Convenție, reclamantul se plânge că, în seara zilei de 12 august 2013, a fost arestat și privat de libertate abuziv timp de câteva ore de către poliție. … 21.Curtea reamintește că existența unui element de constrângere în exercitarea competențelor poliției de a opri și de a percheziționa o persoană indică o privare de libertate, în pofida duratei scurte a măsurilor în cauză (Zelčs împotriva Letoniei, nr. 65.367/16, pct. 40, 20 februarie 2020). … 22.Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea îl declară admisibil. … 23.Principiile generale privind protecția persoanei împotriva ingerințelor arbitrare ale statului în libertatea sa, așa cum sunt interzise de art. 5 din Convenție, au fost rezumate în hotărârile Khodorkovskiy împotriva Rusiei, nr. 5.829/04, pct. 136, 31 mai 2011 (cu trimiterile citate acolo), și Creangă împotriva României [(MC), nr. 29.226/03, pct. 84, 91-93 și 101-102, 23 februarie 2012]. … 24.Curtea reamintește și faptul că, pentru ca o lipsire de libertate să fie considerată justificată din perspectiva art. 5 § 1 lit. b), obligația în cauză trebuie să fie specifică și concretă și trebuie să fi fost încălcată, iar lipsirea de libertate trebuie să aibă drept scop garantarea executării acesteia. De îndată ce este îndeplinită obligația vizată, temeiul legal al lipsirii de libertate încetează să existe. … 25.Curtea observă că, din ordonanța emisă la 21 decembrie 2018 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, reiese că reclamantul a fost „imobilizat de polițiști, care l-au făcut să urce în vehiculul lor“ la ora 20.32 și că a fost reținut la sediul poliției până când a fost preluat în jurul orei 23.00 de o ambulanță care l-a transportat la secția primiri urgențe a spitalului din localitate, unde a fost întocmită pe numele său o fișă la ora 23.56 (supra, pct. 4). Prin urmare, subliniază că persoana în cauză a fost privată de libertate timp de cel puțin două ore și jumătate. … 26.Potrivit Guvernului, reclamantul a fost condus la sediul poliției în temeiul art. 31 din Legea nr. 218/2002, care, în versiunea în vigoare la data evenimentelor, conferea poliției următoarele competențe:a)„să legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală“; … b)„să conducă la sediul poliției pe cei care, prin acțiunile lor, periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale, precum și persoanele suspecte de săvârșirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită“. …  … 27.Curtea a hotărât deja că obligația impusă unei persoane de a coopera cu poliția și de a-și declina identitatea constituie, chiar dacă persoana în cauză nu este suspectă de săvârșirea unei infracțiuni, o obligație suficient de „concretă și specifică“ pentru a îndeplini condițiile art. 5 § 1 lit. b) din Convenție (Vasileva împotriva Danemarcei, nr. 52.792/99, pct. 38, 25 septembrie 2003). … 28.În speță, însă, Curtea subliniază că amenda aplicată reclamantului a fost anulată prin decizia pronunțată la 18 martie 2015 de Tribunalul Constanța, pentru motivul că faptele de care a fost acuzat reclamantul nu erau menționate în mod corespunzător și că nu existau probe care să indice că persoana în cauză a provocat un scandal sau a stârnit indignarea cetățenilor (a se vedea supra, pct. 8) (a se vedea, a contrario, Sarigiannis împotriva Italiei, nr. 14.569/05, pct. 41-74, 5 aprilie 2011). … 29.În plus, după cum reiese din scrisoarea adresată la 19 august 2021 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța agentului guvernamental, pe care acesta din urmă a anexat-o la observațiile prezentate de Guvern Curții, unii polițiști aveau la momentul faptelor stații radio, care le permiteau consultarea bazelor de date referitoare la populație, ceea ce ar fi putut reprezenta un mijloc mai puțin constrângător de stabilire a identității reclamantului – căruia inițial i s-a reproșat doar o simplă încălcare privind staționarea – pe baza numărului de înmatriculare al autovehiculului său. … 30.Guvernul nu a explicat de ce le-au trebuit autorităților mai mult de două ore pentru a stabili identitatea reclamantului și nici de ce acesta nu a fost pus în libertate mai devreme. … 31.În lumina celor de mai sus, Curtea consideră că privarea de libertate la care a fost supus reclamantul la 12 august 2013 era lipsită de o justificare suficientă în temeiul art. 5 § 1 lit. b) din Convenție (a se vedea, mutatis mutandis, Zelčs, citată anterior, pct. 53-58). … 32.În consecință, a fost încălcat art. 5 § 1 din Convenție. …  … 
CU PRIVIRE LA APLICAREA ART. 41 DIN CONVENȚIE33.Reclamantul solicită 20.000 de euro (EUR) pentru prejudiciul moral și 4.000 EUR pentru cheltuielile de judecată. … 34.Guvernul atrage atenția că reclamantul nu și-a fundamentat pretențiile cu privire la cheltuielile de judecată. … 35.Curtea acordă reclamantului 6.500 EUR, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit pentru acest cuantum, pentru prejudiciul moral, și respinge cererea sa de cheltuieli de judecată ca neîntemeiată. … 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În unanimitate,
CURTEA:1.declară cererea admisibilă; … 2.hotărăște că a fost încălcat art. 3 din Convenție; … 3.hotărăște că a fost încălcat art. 5 § 1 din Convenție; … 4.hotărăște:a)că statul pârât trebuie să îi plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma de 6.500 EUR (șase mii cinci sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit pentru acest cuantum, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, care va fi convertită în moneda statului pârât, la rata de schimb aplicabilă la data plății; … b)că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății, această sumă trebuie majorată cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și majorată cu trei puncte procentuale; …  … 5.respinge cererea de acordare a unei reparații echitabile pentru celelalte capete de cerere. … Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 18 aprilie 2023, în temeiul art. 77 § 2 și § 3 din regulament.
PREȘEDINTE
FARIS VEHABOVIĆ
Grefier adjunct a.i.,
Crina Kaufman––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește