HOTĂRÂREA ARBITRALĂ nr. 1 din 15 februarie 2016

Notă …

Aprobată prin DECIZIA nr. 10 din 17 februarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 146 din 25 februarie 2016.Dosar nr. 2/2015Tribunalul arbitral compus din:

Pe rol se află litigiul dintre reclamantele Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) și Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM) și pârâtele Federația Patronală a Rețelelor de Comerț (FPRC), Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), S.C. ALTEX ROMÂNIA – S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. și S.C. DEDEMAN – S.R.L., având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual și ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie. Dezbaterea litigiului a avut loc în ziua de 2 februarie 2016, conform celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, iar pronunțarea a fost amânată, așa cum rezultă din încheierea de ședință, până la data de 15 februarie 2016, când Tribunalul arbitral, cu participarea celor cinci membri ai săi, a pronunțat prezenta hotărâre, la sediul ORDA, în București, Calea Victoriei nr. 118, sectorul 1.Tribunalul arbitralTribunalul arbitral este competent să judece cererea în temeiul dispozițiilor art. 131^2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.Prin cererea de arbitraj înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor de către reclamantele CREDIDAM și UPFR în contradictoriu cu FPRC, FPTR, FIHR, COTAR, S.C. ALTEX ROMÂNIA – S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. și S.C. DEDEMAN – S.R.L. s-a solicitat stabilirea formei finale a metodologiei conform proiectului de metodologie anexat cererii (anexa nr. 1).În motivarea cererii, reclamantele au arătat că părțile au purtat negocieri în cadrul comisiei constituite în baza Deciziei directorului general al ORDA nr. 65/19.06.2015, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/14.07.2015, pentru stabilirea formei finale a metodologiei la termenele din: 20.07.2015, 24.07.2015, 29.07.2015, 30.07.2015, 05.08.2015, 12.08.2015, 14.08.2015, 18.08.2015, 27.08.2015 și 02.09.2015.De asemenea, reclamantele au susținut că noile reglementări propuse în proiectul de metodologie, precum și creșterea nivelului remunerațiilor față de nivelul în vigoare în prezent sunt justificate de următoarele argumente: remunerațiile nu au mai fost renegociate din anul 2006, în perioada 2006-2014 remunerațiile nu au mai fost indexate cu indicele de inflație, în perioada 2006-2015 cifra de afaceri a utilizatorilor din turism, alimentație publică/restaurante, baruri, unități de cazare, transport public de persoane, rețele de magazine/spații comerciale a crescut semnificativ, fiind necesară o corelare a remunerațiilor cu această creștere, necesitatea asigurării unor remunerații echitabile de natură să susțină activitatea creatoare a titularilor de drepturi, necesitatea corelării acestor remunerații cu practica europeană și cu remunerațiile stabilite pentru alte categorii de drepturi (în special cu cele ale autorilor de opere muzicale), intervenția unor modificări legislative în anumite ramuri de activitate asupra cărora comunicarea publică ambientală are incidență și care fac necesară reglementarea unor aspecte neavute în vedere de metodologia în vigoare, necesitatea stabilirii unei metodologii predictibile care să permită colectarea mai bună a remunerațiilor și reducerea costurilor de colectare.În cuprinsul cererii de arbitraj se mai arată că în cadrul întâlnirii din data de 18.08.2015 părțile au convenit asupra textului metodologiei cu câteva excepții detaliate în cuprinsul cererii.Reclamantele mai arată că la data de 22.09.2015 au încheiat un protocol cu FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA – S.R.L. și S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. privind forma finală a metodologiei și a remunerațiilor cuprinse în tabelul de la litera B, care completează și modifică cele convenite în cadrul întâlnirii din 18.08.2015.De asemenea, reclamantele învederează și încheierea la data de 28.09.2015 a unui protocol cu FIHR și S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. privind forma finală a metodologiei și a remunerațiilor cuprinse în tabelele de la literele A și D.Față de existența acestor două protocoale, care stabilesc forma finală a metodologiei, tabelelor și remunerațiilor cuprinse la literele A, B și D, reclamantele au solicitat în cuprinsul cererii de arbitraj să se ia act de înțelegerea părților survenită în această privință.Raportat la împrejurarea că reprezentanții utilizatorilor din comisia de negociere nu au formulat critici, propuneri ori modificări ale remunerațiilor propuse de UPFR și CREDIDAM în tabelele de la literele C1, C2, C3, E2, E3, E4, E5, E6, E7, E8, E9, F1, F2, G și H, reclamantele solicită prin cererea de arbitraj să se ia act de achiesarea reprezentanților utilizatorilor la remunerațiile prevăzute în tabelele indicate.În ceea ce privește forma articolelor din metodologia propusă, reclamantele arată că reprezentanții utilizatorilor au avut mai multe obiecțiuni, dintre care la o parte au renunțat pe parcursul negocierilor, acest fapt fiind consemnat în protocoalele semnate, nemaifăcând obiectul arbitrajului, iar o altă parte a fost menținută, precum sunt criticile aduse de COTAR formei art. 2.3 lit. a), b), c) și d), art. 3.4 și de FIHR formei art. 3.4 și art. 5 (cu mențiunea că FIHR a renunțat la criticile aduse art. 3.4, iar în privința art. 5 s-a ajuns la un punct de vedere comun).Referitor la forma tabelelor, reclamantele arată că:(i)în privința tabelului A:– reprezentanții utilizatorilor au fost de acord cu creșterea rezonabilă a remunerației; … – de negocierea cuprinsului acestui tabel s-au arătat interesați FIHR, FPTR și S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L.; … – UPFR, CREDIDAM, FIHR și S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. au încheiat la data de 22.09.2015 protocolul, remunerațiile fiind diminuate cu 10% față de propunerea organismelor de gestiune colectivă și stabilite diferențiat raportat la suprafață și locație; … – FPTR nu a propus spre negociere anumite valori ale remunerației, însă a solicitat ca acestea să fie diferențiate în funcție de suprafață și locație, cerință îndeplinită de protocolul menționat; … – față de această situație, reclamantele solicită să se rețină poziția comună a părților cu privire la forma tabelelor și valorii remunerațiilor de la litera A; …  … (ii)în privința tabelului B:– interesați de negocierea formei finale a tabelului de la litera B sunt FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA – S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. și S.C. DEDEMAN – S.R.L.; … – UPFR, CREDIDAM, FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA – S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. au încheiat protocolul din 22.09.2015 prin care s-au stabilit atât textul metodologiei, cât și forma tabelului de la litera B; … – S.C. DEDEMAN – S.R.L., deși nu a semnat acest protocol, nu a formulat vreo obiecțiune cu privire la forma și cuantumul remunerațiilor; … – față de această situație, reclamantele solicită să se rețină poziția comună a părților cu privire la forma tabelelor și valorii remunerațiilor de la litera B; …  … (iii)în privința tabelului D:– reprezentanții utilizatorilor din ramura de activitate a industriei hoteliere, turismului și alimentației publice, respectiv FPTR și FIHR au propus inițial mai multe variante de calcul al remunerațiilor; … – în urma negocierilor s-a încheiat la data de 28.09.2015 un protocol între UPFR, CREDIDAM, FIHR și S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. prin care s-a agreat structura de tarifare și valoarea remunerațiilor corespunzătoare tabelelor A și D; … – cu FPTR nu s-a ajuns la un punct de vedere comun; … – solicită stabilirea formei finale a metodologiei și a tabelului de la litera D astfel cum a fost convenită de UPFR, CREDIDAM, FIHR și S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L.; …  … (iv)în privința tabelului E:– reprezentanții utilizatorilor din domeniul transportului public rutier de persoane, COTAR și FORT, au făcut o contrapropunere în cadrul întâlnirii din data de 30.07.2015, apreciind că tarifele în vigoare ar trebui să scadă și să crească gradul de colectare a remunerației; … – s-au discutat propuneri atât din partea reprezentanților utilizatorilor, cât și din partea organismelor de gestiune, fără să se ajungă la un punct de vedere comun; … – organismele de gestiune au încercat să concilieze punctele de vedere divergente propunând o nouă structură tarifară și remunerații reduse față de nivelul propus inițial în cadrul tabelului E1; … – solicită stabilirea formei finale a metodologiei și a tabelului prin luarea în considerare a tabelului E1. …  … Cererea de arbitraj a fost întemeiată în drept invocându-se prevederile art. 131^2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 8/1996.În probațiune s-au solicitat înscrisuri, precum și orice alte probe a căror necesitate a rezultat din dezbateri.La data de 06.11.2015, reclamantele UPFR și CREDIDAM au depus la dosar o cerere prin care au precizat cadrul procesual, în sensul că înțeleg să se judece cu toți membrii comisiei de negociere: FPRC, FPTR, FIHR, COTAR, S.C. ALTEX ROMÂNIA – S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. și S.C. DEDEMAN – S.R.L.Reclamantele au mai solicitat să se ia act de publicarea în Monitorul Oficial nr. 778/19.10.2015 a protocolului semnat în data de 22.09.2015 de către UPFR, CREDIDAM, FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA – S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. privind forma finală a metodologiei și a remunerațiilor cuprinse în tabelul de la litera B.De asemenea, au solicitat să se ia act și de încheierea la data de 28.09.2015 a unui protocol între UPFR, CREDIDAM, FIHR și S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. privind forma finală a metodologiei și a remunerațiilor cuprinse în tabelul de la literele A și D, precum și de Declarația nr. 6.500/28.09.2015 de achiesare a S.C. DEDEMAN – S.R.L. la protocolul din data de 22.09.2015.La dosar s-au depus întâmpinări de către COTAR și FPTR.Prin întâmpinarea formulată de COTAR s-a solicitat ca la stabilirea formei finale a metodologiei să fie introduse în cuprinsul acesteia:– fie o remunerație unică plătibilă la prima înmatriculare a autovehiculului în România pentru întreaga durată de exploatare a acestuia în cuantumul menționat în mod diferențiat în propunerea COTAR din cuprinsul întâmpinării, fie, în subsidiar, o remunerație la un nivel diminuat față de cel stabilit prin Decizia ORDA nr. 399/2006, modificată prin Decizia ORDA nr. 189/2013, nivel de asemenea precizat de către COTAR în cuprinsul întâmpinării; … – penalități percepute pentru întârzierile la plata remunerațiilor la nivelul dobânzii legale; … – exceptarea de la plata remunerațiilor a autovehiculelor care fie nu sunt dotate din construcție cu dispozitive muzicale, fie au dispozitivele muzicale demontate și sunt sigilate, fie fac parte din așa-zisul "parc rece auto" (autovehicule folosite extrem de rar sau niciodată din motive tehnice sau de logistică). … În continuare, pârâta COTAR, față de argumentele aduse de reclamante în sprijinul majorării remunerațiilor, și-a exprimat următoarele puncte de vedere:– nu există nicio prevedere în cuprinsul Legii nr. 8/1996 sau al actelor legislative de modificare a acesteia, care să impună o renegociere a remunerațiilor doar în sensul majorării lor; … – remunerațiile stabilite în urmă cu 9 ani datează dintr-o perioadă de boom economic, urmată de ani de criză economică ce își mai face simțite urmările și în prezent; … – pe perioada de criză economică niciunul dintre organismele de gestiune colectivă nu a propus reducerea remunerațiilor, chiar și temporar, pentru a sprijini utilizatorii afectați de dificultăți; … – consideră că ar trebui stabilite remunerații pe baza unor criterii obiective de modificare a acestora, care să permită fie reducerea, fie majorarea, precum indicele anual de inflație; o alternativă o poate constitui "stagnarea" remunerațiilor; … – organismele de gestiune desfășoară o activitate de colectare defectuoasă și ineficientă, ceea ce este de natură să ducă la creșterea remunerațiilor; dimpotrivă, o îmbunătățire a colectării și o creștere a bazei de colectare ar permite scăderea remunerațiilor; … – împrejurarea că în perioada 2006-2014 cuantumul remunerațiilor nu a mai fost indexat cu indicele de inflație este irelevant atâta vreme cât inflația în tot acest interval de timp a fost nesemnificativă prin comparație cu inflația din perioada anilor '90; mai mult, finalul anului 2015 și începutul anului 2016 vor fi marcate de o inflație negativă, tendință ce se va menține având în vedere reducerea cotei TVA; … – cifra de afaceri a utilizatorilor din industriile avute în vedere nu numai că nu a crescut, ci chiar a scăzut ca urmare a crizei economice; … – împrejurarea că veniturile utilizatorilor ar crește nu constituie un motiv pentru creșterea consecutivă a remunerațiilor, această situație neconstituind un criteriu consacrat de Legea nr. 8/1996; … – afirmația reclamantelor făcută în sensul că aceste remunerații constituie una dintre principalele surse de venit ale artiștilor este eronată, marea majoritate a acestora obținând partea cea mai consistentă din venituri în cadrul unor evenimente precum nunți și botezuri; … – rezultatul așa-zisei "activități creatoare" a artiștilor este mai mult decât discutabil în cazul marii majorități a acestora, astfel încât plata unor remunerații pentru susținerea lor este nejustificată; … – practica europeană la care reclamantele fac referire nu este cunoscută COTAR și, în orice caz, nu poate fi avută în vedere, deoarece se adresează utilizatorilor din state precum Germania, Franța, Anglia, care au o putere economică mult superioară utilizatorilor din România; … – reclamantele nu au indicat modificările legislative care ar fi avut loc și care ar face necesară renegocierea metodologiilor; pe de altă parte este de menționat Ordinul nr. 1.148/2014 prin care s-a eliminat dintre criteriile de acordare a categoriilor la autobuze și autocare obligativitatea dotării cu aparatură audio; … – necesitatea creșterii predictibilității este, în concepția organismelor de gestiune colectivă, echivalentă cu majorarea remunerațiilor; … – ar trebui făcută o diferență între transportatori și alte categorii de operatori din domeniul alimentației publice, domeniul hotelier, retail, care folosesc muzica datorită specificului activității lor, aducându-le beneficii; … – activitatea de transport nu are ca finalitate crearea unei anumite atmosfere, ci transportul persoanelor, fiind imposibilă ajustarea prețului tichetelor de călătorie prin luarea în considerare a remunerațiilor achitate organismelor de gestiune, deoarece, în majoritatea cazurilor, prețul tichetului de călătorie este plafonat prin angajamentele luate în procedurile de atribuire a rutelor de transport; … – o altă distincție trebuie făcută între operatorii de transport pe curse regulate și operatorii de transport pe curse ocazionale, iar în această ultimă categorie trebuie făcută diferența dintre cursele ocazionale executate de operatorii de transport și cursele executate de tour operatori, acestea din urmă având caracter de "entertainment"; … – fiecare traseu județean și intrajudețean este operat pentru o perioadă de câte 6 ani de câte un singur transportator desemnat prin proceduri specifice, astfel încât nu există o concurență între mai mulți transportatori care să se poată folosi de utilizarea muzicii pentru atragerea de clienți. … Prin întâmpinarea depusă la dosar de către FPTR s-a solicitat stabilirea metodologiei în forma propusă de pârâtă, anexată la întâmpinare.În cuprinsul întâmpinării au fost invocate excepția de nelegalitate a Deciziei directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015, precum și excepția prematurității cererii de arbitraj.La termenul din data de 2.02.2016 completul arbitral a decis unirea cu fondul a celor două excepții.Privitor la fondul cererii de arbitraj, pârâta FPTR a invocat următoarele apărări:– definiția termenului de "utilizator" din cuprinsul metodologiei propuse de către reclamante extinde conceptul în mod nejustificat la categorii de persoane care nu utilizează opere muzicale în scop ambiental, chiar dacă au un aparat care ar putea fi folosit și în acest scop, însă, în realitate, aparatul nu este utilizat sau este utilizat pentru redarea de programe informative sau sportive; … – conform INS, gradul de ocupare mediu al structurilor de primire turistică cu funcțiune de cazare a fost în perioada 2010-2014 de 26%, fiind inexplicabil de ce societățile care administrează structuri de primire turistică trebuie să achite în aceste condiții remunerații care corespund unui grad de ocupare de 100%; … – organismele de gestiune colectivă trebuie să facă dovada repertoriului pe care îl gestionează, astfel încât fiecare utilizator să aibă posibilitatea să verifice dacă folosește în comunicarea publică repertoriul respectiv sau nu; un organism de gestiune colectivă nu poate pretinde plata remunerației dacă repertoriul său nu este utilizat; … – susținerea reclamantelor făcută în sensul că venitul structurilor de primire turistică cu funcțiune de cazare și de alimentație publică a crescut este nereală și nu se bazează pe o analiză corectă; trebuie avut în vedere venitul mediu pe spațiu de cazare care, de altfel, în prezent este mai mic decât cel din anul 2006; în ceea ce privește gradul de ocupare mediu, acesta este de doar 26%. … În ceea ce privește cuprinsul metodologiei se solicită:– completarea autorizației de licență de la pct. 2.3. lit. c din proiectul de metodologie cu fișa anexă la certificatul de clasificare (care prevede numărul de spații de cazare clasificat pe categorii de stele și numărul de locuri clasificate la structurile de primire turistică cu funcțiunea de alimentație publică) sau, în lipsa acestuia, cu autorizația de funcționare și anexa la aceasta privind numărul de locuri autorizat; să se elimine actuala departajare ce face referire la numărul de spații de cazare sau la numărul de locuri din unitățile de alimentație publică (de la 0 la 49, de la 50 la 100, de la 101 la 200 etc.); … – eliminarea punctului 3.4 din proiectul de metodologie deoarece pactul comisoriu de gradul 4 trebuie prevăzut într-un contract, și nu într-o metodologie; … – modificarea punctului 3.7 din proiectul de metodologie în sensul acordării unei reduceri de 20% din suma datorată ca remunerație pentru 12 luni în situația în care aceasta este achitată în avans până pe data de 28 februarie pentru un întreg an; … – eliminarea creșterii progresive a remunerației în următorii 5 ani, stipulate la pct. I D din proiectul de metodologie; … – eliminarea remunerației separate pentru lift și apel în așteptare și stabilirea unei remunerații pe complex hotelier; … – definirea complexului hotelier prin metodologie, și nu în cuprinsul tabelelor; … – raportarea la clasificarea structurilor de primire turistică și de alimentație publică din cuprinsul Ordinului nr. 65/2013 al MDRT, în prezent metodologia utilizând criterii de clasificare inexistente în ordinul amintit; … – remunerațiile trebuie corelate cu categoria unității administrativ-teritoriale unde se află amplasată structura de primire turistică (municipiu, oraș, comună), precum și cu zona în care sunt amplasate (veniturile hotelurilor din București nu pot fi comparate cu cele ale hotelurilor din Vișeu, spre exemplu); … – noțiunea de "stațiune turistică" din metodologie trebuie corelată cu noțiunea de "stațiune de interes național" folosită de legislația din domeniu, în caz contrar fiind desemnate ca stațiuni turistice localități care nu au acest statut; … – trebuie păstrată diferențierea dintre structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare din orașe și comune existentă în veche metodologie; noua metodologie păstrează această diferențiere doar pentru structurile de primire turistică cu funcțiune de alimentație publică; … – noua metodologie propusă dezavantajează structurile de primire turistică mici și medii, costul/spațiu de cazare fiind mic în cazul structurilor de primire turistică mai mari de aceeași categorie (se compară două hoteluri de 4 stele, dintre care unul are 50 de camere, iar celălalt, 200 de camere); … – nu există o diferență semnificativă între cuantumul remunerației stabilite pentru hotelurile de 4 stele și cuantumul remunerației stabilite pentru hotelurile de 5 stele; deși venitul acestora din urmă este cu 80% mai mare, diferența între remunerații este de doar 8%; … – se prevede plata remunerației stabilite pentru spațiile de categorie superioară și pentru spațiile de categorie inferioară, deși acestea din urmă aduc venituri mult mai mici; FPTR solicită calcularea remunerației prin raportare la numărul de spații de cazare, astfel cum sunt clasificate în fișa anexă la certificatul de clasificare; … – să se țină cont de gradul de ocupare al structurilor de primire turistică din ultimii 3 ani. … La termenul din data de 24.11.2015 UPFR a ridicat excepția tardivității depunerii întâmpinărilor de către COTAR și FPTR, FPTR a ridicat excepțiile lipsei calității procesuale pasive a FIHR, S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L., FPRC, S.C. DEDEMAN – S.R.L. și S.C. ALTEX ROMÂNIA – S.R.L., precum și a lipsei calității de reprezentant al FIHR în ceea ce îl privește pe domnul consilier juridic Neagu Vasile, iar COTAR a ridicat excepția lipsei reprezentativității părților participante în comisia de negociere a metodologiilor.Completul arbitral a amânat pronunțarea asupra acestor excepții pentru data de 27.11.2015, când a decis respingerea excepției tardivității depunerii întâmpinărilor de către COTAR și FPTR, a excepției lipsei calității procesuale pasive a FIHR, S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L., FPRC, S.C. DEDEMAN – S.R.L. și S.C. ALTEX ROMÂNIA – S.R.L., precum și a excepției lipsei reprezentativității părților participante în comisia de negociere a metodologiilor, pentru motivele arătate în cuprinsul încheierii din data de 27.11.2015. De asemenea, completul a decis admiterea excepției lipsei calității de reprezentant al FIHR în ceea ce îl privește pe domnul consilier juridic Neagu Vasile, pentru motivele arătate în cuprinsul aceleiași încheieri.La termenul din 2.02.2016 s-au pus în discuția părților excepțiile invocate de către FPTR prin întâmpinare, respectiv excepția de nelegalitate a Deciziei directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015, și excepția de prematuritate a cererii de arbitraj. Părțile au pus concluziile ce au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință, iar completul a decis unirea acestor excepții cu fondul cauzei.La același termen s-au pus în discuție probele solicitate de către părți, fiind încuviințată proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru toate părțile și s-a respins proba cu înscrisurile suplimentare solicitată de către UPFR și CREDIDAM, pentru motivele arătate în încheiere.În continuare, completul a deschis dezbaterile asupra fondului cauzei și a dat cuvântul părților prezente, care au pus concluziile consemnate în cuprinsul încheierii din data de 2.02.2016. Pentru a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru data de 15.02.2016.Analizând cererile părților, precum și probele administrate în cauză, completul arbitral constată următoarele:În ceea ce privește excepția de nelegalitate a Deciziei directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015, invocată de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) prin întâmpinare, urmează a fi respinsă ca nefondată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.Completul de arbitraj constată că prin excepția invocată FPTR a criticat Decizia directorului general al ORDA nr. 65/2015, cu modificările ulterioare, pentru nelegalitate, motivat de faptul că la data emiterii deciziei a cărei nelegalitate se invocă nu s-a făcut dovada reprezentativității organismelor colective și a tuturor structurilor asociative de utilizatori, nefiind depuse dovezile reprezentativității pentru toți membrii comisiei de negociere și în special pentru Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR).Verificându-și competența de a soluționa excepția de nelegalitate invocată, completul de arbitraj constată că, în raport cu dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual poate fi cercetată oricând pe cale de excepție de către instanța învestită cu fondul litigiului. Completul de arbitraj constituit conform Legii nr. 8/1996 reprezintă „instanța învestită cu fondul litigiului”, în înțelesul art. 4 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, iar Decizia directorului general al ORDA nr. 65/2015 și Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015 reprezintă acte administrative unilaterale ce intră sub incidența prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, astfel încât analizarea excepției de nelegalitate a Deciziei ORDA nr. 249/2011 intră în competența funcțională a prezentului complet de arbitraj.În ceea ce privește Decizia directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015, completul constată că aceste decizii au fost emise în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. (2) și (3) și ale art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, întrucât s-a procedat la constituirea comisiei pentru negociere privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și audiovizual și ale producătorilor de fonograme, după cum urmează: Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) și Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți sau Executanți (CREDIDAM), reprezentând organismele de gestiune colectivă din domeniu, pe de o parte, și Federația Patronală a Rețelelor de Comerț (FPRC), Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), Societatea Comercială „Altex România” – S.R.L., Societatea Comercială „OMV Petrom Marketing” – S.R.L. și Societatea Comercială „Dedeman” – S.R.L., reprezentând structurile asociative ale utilizatorilor și utilizatorii majori, pe de altă parte.Potrivit prevederilor art. 131 alin. (2) litera b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, „Comisia de negociere este constituită din: […] b) câte un reprezentant al principalelor structuri asociative mandatate de utilizatori naționali, numit dintre acestea, cu condiția ca acestea să fie declarate la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor pe propria răspundere, câte un reprezentant al primilor 3 utilizatori majori și câte un reprezentant a două structuri asociative reprezentative ale utilizatorilor locali sau, în lipsa acestora, a doi reprezentanți ai utilizatorilor locali, stabiliți pe baza cifrei de afaceri și a cotei de piață a acestora în domeniu, precum și al societăților publice de radiodifuziune și de televiziune, după caz, pe de altă parte.”În motivarea excepției invocate, autoarea excepției, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), arată că FIHR este o asociație profesională constituită conform prevederilor OUG nr. 26/2000, înscrisă în Registrul Național al Federațiilor la data de 13.08.2001, care nu și-a modificat statutul ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 62/2011 a dialogului social și astfel FIHR nu face dovada reprezentativității ca federație patronală, în negocierile cu organismele colective.Completul arbitral constată că temeiul de drept invocat de autoarea excepției nu este aplicabil în cauză, prevederile Legii dialogului social nr. 62/2011 nefiind incidente în ceea ce privește desemnarea membrilor comisiei de negociere în baza prevederilor art. 131 din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare – act normativ care nu face referire la reprezentativitate, ci la calitatea de principală structură asociativă mandatată de utilizatori naționali, aceasta fiind calitatea în care a fost desemnată FIHR în calitate de membru în comisia de negociere prin Decizia directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015 (aceeași calitate a FIHR fiind reținută anterior și în deciziile ORDA nr. 315/2006, nr. 119/2010 și respectiv nr. 266/2011).Pe de altă parte, prin prevederile art. 1 lit. t) din Legea nr. 62/2011 se definește conceptul de reprezentativitate în următorul mod: „reprezentativitate – atribut al organizațiilor sindicale sau patronale dobândit potrivit prevederilor prezentei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să își reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituționalizat”.Pornind de la constatările că prin Legea nr. 62/2011 se reglementează dialogul social și că termenul de „reprezentativitate” se referă strict la dreptul organizațiilor sindicale sau patronale de a participa la dialogul social instituționalizat, completul concluzionează că aplicarea prevederilor Legii nr. 62/2011 în domeniul Legii nr. 8/1996 s-ar face cu încălcarea chiar a prevederilor Legii privind dialogul social, prin aplicarea extensivă a normelor sale. Nu există niciun argument juridic care să justifice o astfel de interpretare a Legii nr. 62/2011.De altfel, ambele legi au caracter special în domeniul în care au fost adoptate, Legea nr. 62/2011 în cadrul dreptului muncii, iar Legea nr. 8/1996, în cadrul dreptului civil. Caracterul special al acestor acte normative exclude posibilitatea de a aplica prevederile Legii nr. 62/2011 în probleme reglementate de Legea nr. 8/1996. În cazul unor lacune ale acestor acte normative, prevederile lor se completează cu prevederile legale ce constituie dreptul comun pentru fiecare act în parte și nu cu prevederi ale unor legi speciale din alte ramuri de drept.Un aspect ce trebuie de asemenea subliniat este acela că potrivit prevederilor art. 131 alin. (2) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 8/1996, organismele de gestiune sunt cele care depun la ORDA lista structurilor asociative ale utilizatorilor și a utilizatorilor majori ce vor fi convocați la negocieri. Lista principalelor structuri asociative se depune de către organismele de gestiune în cadrul unei declarații pe propria răspundere. Prin urmare, directorul general al ORDA nu are potrivit legii competența de a stabili cine este sau nu utilizator major, emițând decizia de constituire a comisiei de negociere pe baza declarațiilor date pe propria răspundere de către organismele de gestiune colectivă.În raport cu înscrisurile depuse de FIHR la dosar, respectiv certificatul emis de Tribunalul București care atestă că Federația Industriei Hoteliere din România (F.I.H.R.) este înregistrată în Registrul special federații, secțiunea I, din cadrul Tribunalului București la poziția nr. 22/13.08.2001, și filele atașate din Registrul special federații, secțiunea I, care atestă că scopul acestei federații include "protejarea și reprezentarea intereselor economice și patronale ale membrilor săi, dezvoltarea concurențială, precum și promovarea turismului, a activității hoteliere și a restaurantelor din România", completul constată că în cazul FIHR sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 131 alin. (2) litera b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, pentru a fi desemnată în Comisia de negociere în calitate de principală structură asociativă mandatată de utilizatori naționali.Pentru aceste motive, completul respinge ca nefondată excepția de nelegalitate a Deciziei directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015 invocată de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).În ceea ce privește excepția prematurității cererii de arbitraj invocată de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) prin întâmpinare urmează a fi respinsă ca nefondată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.Completul de arbitraj constată că prin excepția invocată, FPTR arată că proiectul de metodologie anexat la cererea de arbitraj nu este forma inițială depusă la ORDA și nici nu a fost adusă la cunoștința FPTR în timpul negocierilor, fiind o nouă formă a metodologiei care nu a fost supusă negocierilor, astfel că în opinia autoarei excepției etapa negocierilor nu a avut loc, ceea ce atrage prematuritatea cererii de arbitraj.Completul de arbitraj reține că în cauza Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a fost solicitat pentru inițierea procedurii de arbitraj efectuate de către arbitri, în temeiul prevederilor art. 131^2 alin. (3) litera b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru situația în care cele două părți aflate în negociere nu au putut conveni o formă unică a metodologiei în termenul prevăzut la alin. (1) al aceluiași articol.UPFR și CREDIDAM au depus la dosarul cauzei înscrisuri care fac dovada organizării întâlnirilor și a corespondenței dintre părți pentru stabilirea formei finale a metodologiei, arătând că proiectul de metodologie a fost modificat pe parcursul etapei de negociere prin intervențiile participanților la această negociere. Mai mult, în cadrul procedurii de negociere FPTR a prezentat o serie de propuneri, dovada în acest sens fiind propunerea prezentată de FPTR cu nr. 746/08.09.2015, precum și consemnările din procesul-verbal din data de 29.09.2015 înregistrat la UPFR cu nr. 20075/29.09.2015 și semnat de reprezentanții FPTR.Completul de arbitraj constată că împrejurarea că organismele de gestiune colectivă, UPFR și CREDIDAM, au prezentat în cererea de arbitraj o formă ajustată, modificată, a metodologiei nu este de natură să constituie un impediment pentru inițierea procedurii de arbitraj, în condițiile în care aceste amendamente față de forma inițială depusă la ORDA în vederea negocierii au fost generate tocmai ca urmare a propunerilor și a observațiilor formulate în cadrul procedurii de negociere.Completul arbitral constată că în speță a avut loc etapa negocierilor, așa cum este prevăzută la art. 131^1 și art. 131^2 din Legea nr. 8/1996, iar cele două părți aflate în negociere nu au putut conveni o formă unică a metodologiei în termenul de 30 de zile calendaristice de la data constituirii comisiei prevăzut la art. 131^2 alin. (1) din același act normativ, ceea ce atrage inițierea procedurii de arbitraj efectuate de către arbitri, în temeiul prevederilor art. 131^2 alin. (3) litera b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare.Pentru aceste motive, completul respinge ca nefondată excepția prematurității cererii de arbitraj invocată de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).Privitor la fondul cauzeiReclamantele UPFR și CREDIDAM au solicitat prin cererea de arbitraj stabilirea formei finale a metodologiei conform proiectului de metodologie anexat cererii (anexa nr. 1).Ulterior, prin precizarea de acțiune depusă la data de 6.11.2015 UPFR și CREDIDAM au solicitat:– să se ia act de publicarea în Monitorul Oficial nr. 778/19.10.2015 a protocolului semnat în data de 22.09.2015 de către UPFR, CREDIDAM, FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA – S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. privind forma finală a metodologiei și a remunerațiilor cuprinse în tabelul de la litera B; … – au solicitat să se ia act și de încheierea la data de 28.09.2015 a unui protocol între UPFR, CREDIDAM, FIHR și S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. privind forma finală a metodologiei și a remunerațiilor cuprinse în tabelul de la literele A și D, precum și de Declarația nr. 6500/28.09.2015 de achiesare a S.C. DEDEMAN – S.R.L. la protocolul din data de 22.09.2015. … Completul constată că obiectul inițial al cererii de arbitraj s-a restrâns ca urmare a încheierii protocolului din data de 22.09.2015 de către UPFR, CREDIDAM, FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA – S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. privind forma finală a metodologiei și a remunerațiilor cuprinse în tabelul de la litera B și a publicării acestuia în Monitorul Oficial nr. 778/19.10.2015. Acest protocol a intrat în vigoare și produce efecte juridice în temeiul prevederilor legale.În ceea ce privește protocolul încheiat la data de 28.09.2015 între UPFR, CREDIDAM, FIHR și S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L. privind forma finală a metodologiei și a remunerațiilor cuprinse în tabelul de la literele A și D, la care ulterior a aderat și S.C. DEDEMAN – S.R.L., completul consideră că nu îl poate lua în considerare ca un act juridic producător de efecte și nu poate stabili metodologia și remunerațiile în temeiul înțelegerii intervenite între părțile semnatare, deoarece nu a fost agreat de către toți utilizatorii din sectorul de activitate al alimentației publice și unităților de cazare, respectiv de către FPTR.Conform prevederilor art. 131^1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 8/1996, unul dintre criteriile principale ce trebuie avute în vedere pentru stabilirea metodologiei este categoria de utilizatori. Având în vedere această dispoziție, apreciem că nu este posibilă stabilirea mai multor metodologii aplicabile în cadrul aceleiași categorii de utilizatori.În situația în care completul ar lua act de protocolul din data de 28.09.2015, ar ajunge să stabilească în cadrul sectorului de alimentație publică și unităților de cazare două metodologii, una aplicabilă FIHR și S.C. OMV PETROM MARKETING – S.R.L., iar cealaltă, aplicabilă FPTR, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 131^1 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 8/1996 susmenționate.De asemenea, în ipoteza în care s-ar stabili o metodologie diferită aplicabilă FPTR, s-ar ajunge la o potențială distorsionare a concurenței în sectorul de alimentație publică și unităților de cazare.Nu ar fi posibilă nici extinderea efectelor protocolului încheiat în 28.09.2015 la partea care nu l-a semnat, FPTR, deoarece s-ar încălca principiul relativității efectelor actelor juridice consacrat de art. 1280 din Codul civil. Efectul opozabilității metodologiei față de toți utilizatorii din domeniul pentru care s-a negociat, instituit de art. 131^2 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, este un efect ce ia naștere ulterior semnării protocolului de către toți participanții și publicării sale în Monitorul Oficial. Nu se poate aplica această prevedere și în privința protocolului semnat doar de o parte dintre participanții la negocieri.Pe de altă parte, protocolul din 28.09.2015, privit din perspectiva naturii sale de act juridic, credem că poate produce efecte între părțile semnatare doar în limitele stabilite de legea specială. Cum arătăm mai sus, potrivit art. 131^2 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, protocolul este publicat în Monitorul Oficial și devine opozabil tuturor utilizatorilor doar dacă a fost semnat de către toate părțile participante la negocieri. Concluzia care se impune, având în vedere aceste limitări, este aceea că protocolul semnat de către membrii comisiei de negociere produce efecte juridice doar în ipoteza semnării sale de către toți acești membri.Trebuie avut în vedere că în terminologia Legii nr. 8/1996 prin „parte” se desemnează toți participanții la arbitraj care au interese comune, respectiv o parte este formată din toate organismele de gestiune, iar cealaltă, din toți utilizatorii [în acest sens este art. 131^2 alin. (1) și alin. (6); ambele alineate fac referire la „cele două părți aflate în arbitraj”, respectiv organismele de gestiune colectivă și utilizatorii].Prin urmare, când art. 131^2 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 face vorbire de „înțelegerea părților cu privire la metodologiile negociate” care se consemnează într-un protocol și se publică în Monitorul Oficial, se referă la înțelegerea dintre cele două părți participante la negocieri, respectiv organismele de gestiune colectivă, pe de o parte, și utilizatori, pe de alta. Faptul că unele dintre organisme sau unii dintre utilizatori nu sunt de acord cu metodologia înseamnă că părțile, în sensul precizat anterior, nu au ajuns la un acord.O prevedere care vine în sprijinul acestei interpretări este și aceea din art. 131^2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 8/1996, conform căreia, în cazul în care cele două părți aflate în negociere nu pot conveni o formă unică de metodologie în termenul de 30 de zile, se poate iniția procedura arbitrajului. Apreciem că legiuitorul a instituit procedura arbitrală tocmai pentru soluționarea situațiilor în care metodologia nu este agreată de către părți.Din aceste considerente, completul consideră că se impune stabilirea unei metodologii unitare aplicabile tuturor utilizatorilor din sectorul de alimentație publică și unităților de cazare.Prin urmare, obiect al arbitrajului îl constituie metodologia și remunerațiile menționate în tabelele A, C, D, E, F, G, H și I, în forma anexată la cererea de arbitraj.În ceea ce privește argumentele aduse de către reclamante în sprijinul cererii de stabilire a remunerațiilor într-un cuantum majorat față de cel în vigoare în prezent, considerăm că sunt parțial întemeiate.Unul dintre criteriile principale prevăzute de art. 131^1 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996 este nivelul veniturilor obținute de utilizatori. Conform lit. g) din același articol, în situația în care nu există dovada veniturilor, se utilizează practica europeană în domeniu.Reclamantele UPFR și CREDIDAM nu au administrat probe din care să rezulte nivelul veniturilor obținute de utilizatori. În același timp nici pârâții nu au probat dinamica veniturilor lor sau o eventuală scădere a acestora.Având în vedere această situație, completul a analizat practica în materie dintr-o serie de state din Uniunea Europeană (Franța, Spania, Grecia) și a luat în considerare nivelul produsului intern brut pe ramură în aceste state comparativ cu datele similare înregistrate în România. Precizăm că toate aceste date sunt publice și sunt disponibile pe portalul FMI (www.imf.org).Din această analiză nu au rezultat argumente care să justifice cererea reclamantelor de majorare a nivelului remunerațiilor în cuantumul pretins prin cererea de arbitraj.În situațiile în care actuala metodologie stabilește remunerații diferite față de remunerațiile în vigoare, completul a încercat să realizeze o judecată rezonabilă și echilibrată, ținând cont și de împrejurarea că vechea metodologie nu cuprindea o serie de categorii de tarife.În ceea ce privește apărările FPTR apreciem că o parte din acestea nu pot fi luate în considerare pentru următoarele motive:– gradul de ocupare mediu al structurilor de primire turistică calculat de către Institutul Național de Statistică pentru perioada 2010-2014, menționat în înscrisurile depuse la dosar, nu poate fi luat în considerare, nefiind un criteriu avut în vedere de prevederile art. 131^1 din Legea nr. 8/1996; … – comunicarea fonogramelor are caracter "public" și în situația în care se realizează în camerele de hotel, conform celor stabilite de Curtea Europeană de Justiție în cauze precum: Lagardere Active Broadcast v. Societe pour la perception de la remuneration equitable (SPRE) C-192/04, Sociedad General de Autores y Editores de Espana (SGAE) v. Rafael Hotel SL C-306/05 și Phonographic Performance (Ireland) Ltd. V. Ireland C-162/2010; … – de asemenea, problemele ridicate de către FPTR referitor la existența unor aparate care nu sunt utilizate neapărat pentru a reda opere muzicale sau sunt instalate în camere care nu sunt neapărat ocupate (făcând referire și la gradul mediu de ocupare comunicat de Institutul Național de Statistică) au fost tranșate de către Curtea Europeană de Justiție în cauzele Sociedad General de Autores y Editores de Espana (SGAE) v. Rafael Hotel SL C-306/05 și Phonographic Performance (Ireland) Ltd. V. Ireland C-162/2010, în sensul că existența aparatelor TV în camere de hotel, precum și distribuția de către hotel a semnalului către aceste aparate echivalează cu o comunicare publică; … – în consecință, conform jurisprudenței Curții Europene, faptul că un aparat TV, spre exemplu, este instalat într-o cameră, dar nu este folosit efectiv de către clienți, fie pentru că aceștia nu deschid televizorul, fie pentru că este instalat într-o cameră neocupată, este irelevant din perspectiva comunicării publice care este considerată ca având loc chiar și în aceste ipoteze, cu condiția furnizării de semnal, în orice modalitate, de către hotel; … – cu privire la susținerile FPTR referitoare la dovada repertoriului organismelor gestiune credem că trebuie făcută diferența dintre fonogramele de comerț care sunt supuse gestiunii colective obligatorii [art. 123^1 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996] și fonogramele publicate în scop comercial, care sunt supuse gestiunii colective facultative [art. 123^2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996]; … – gestiunea colectivă fonogramele de comerț se realizează în sistemul "repertoriu extins" (art. 123^1 alin. (2) și art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996], care presupune reprezentarea de către organismele de gestiune și a titularilor de drepturi care nu le-au acordat mandat, ceea ce ne duce la concluzia că dovada mandatului solicitată de către FPTR nu este necesară; … – de altfel, conform art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, la negocierea metodologiilor pentru domeniile supuse gestiunii colective obligatorii criteriul repertoriului organismului de gestiune prevăzut de art. 131^1 alin. (1) lit. c) nu este luat în considerare; … – în ceea ce privește gestiunea fonogramelor publicate în scop comercial, dovada repertoriului organismului de gestiune trebuie făcută; … – în acest sens art. 123^2 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 prevede obligația organismelor de gestiune colectivă de a permite utilizatorilor, la cerere, consultarea la sediul organismelor a repertoriului de opere gestionat în forma prevăzută la art. 126 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 (respectiv în regim de bază de date); … – la punctul 3.4 din proiectul de metodologie nu este prevăzut un pact comisoriu de gradul 4, astfel încât critica nu este fondată. … Completul arbitral consideră însă că sunt justificate următoarele susțineri formulate de către FPTR:– necesitatea ca la eliberarea licențelor să se aibă în vedere certificatele de clasificare emise de către Autoritatea Națională pentru Turism, a fișei privind încadrarea nominală a spațiilor de cazare pe categorii, precum și a fișei privind încadrarea și organizarea spațiilor în structura de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică; metodologia supusă arbitrajului prevede la art. 2.3 lit. c) că la eliberarea licențelor se pot solicita certificatele de clasificare, fără însă ca această solicitare să fie obligatorie; … – necesitatea ca în situația în care o structură de primire turistică deține camere clasificate diferit (număr diferit de stele/margarete), remunerația să fie plătită conform nivelului de clasificare efectiv stabilit, și nu conform nivelului superior de clasificare pentru o parte din spațiile de cazare; … – creșterea nivelului remunerațiilor stabilită în trepte în metodologia supusă arbitrajului nu se justifică având în vedere că evoluția veniturilor utilizatorilor în următorii 5 ani nu poate fi anticipată, iar în Legea nr. 8/1996 nu se prevede o asemenea posibilitate; părțile au dreptul de a solicita indexarea remunerațiilor cu indicele inflației (art. 5 alin. 1 din metodologie), precum și renegocierea nivelului remunerațiilor după scurgerea unui termen de 3 ani de la data publicării metodologiei în forma definitivă în Monitorul Oficial [art. 131^3 alin. (1) din Legea nr. 8/1996]; … – necesitatea diferențierii remunerațiilor pentru structurile de cazare raportat la zona în care sunt amplasate; … – eliminarea remunerației stabilite distinct pentru lift, acesta fiind inclus în spațiile comune, conform practicii europene; … – modificarea prevederilor art. 3.4 din metodologie în sensul stabilirii penalității pentru plata cu întârziere a remunerațiilor la nivelul dobânzii legale penalizatoare, astfel cum este reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 13/2011. … Apărările formulate de către COTAR prin întâmpinare au fost analizate și avute în vedere la stabilirea remunerațiilor aplicabile.Completul nu poate admite solicitarea UPFR și CREDIDAM de a se lua act de achiesarea părților față de remunerațiile stabilite în tabelele C, E2, E3, E4, E5, E6, E7, E8, E9, G, H și I deoarece la procedura de negociere și de arbitraj nu au participat reprezentanți ai utilizatorilor din aceste domenii.Tribunalul arbitral decide:Admite în parte cererea de arbitraj formulată de UPFR și CREDIDAM și stabilește următoarea metodologie:METODOLOGIAprivind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor defonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate înscop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și/sau a prestațiilor artistice dindomeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturilepatrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizualși ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorieCu drept de apel în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Completul de arbitraj:– Coșulețu Iuliu – președinte … – Uliescu Marilena – arbitru … – Moloman George Claudiu – arbitru … – Savu Gabriela-Iuliana – arbitru … – Duțescu Cristian-Mircea – arbitru … 

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește