HOTĂRÂRE nr. 974 din 29 decembrie 1994

pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit



Guvernul României hotărăşte: + 
Articolul 1În temeiul art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, se aprobă Instrucţiunile privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit, cuprinse în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. + 
Articolul 2Ministerul Finanţelor va actualiza şi va completa periodic instrucţiunile privind metodologia referitoare la calculul impozitului pe profit, pe care le va supune spre adoptare Guvernului.PRIM-MINISTRUNICOLAE VĂCĂROIUContrasemnează:Ministru de stat, ministrul finanţelor,Florin GeorgescuBucureşti, 29 decembrie 1994.Nr. 974. + 
AnexăMINISTERUL FINANŢELORINSTRUCŢIUNIprivind metodologia de calcul şi formularisticacorespunzătoare referitoare la impozitul pe profitÎn temeiul art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, se emit următoarele instrucţiuni: + 
Capitolul IDispoziţii generale + 
Ordonanţă + 
Articolul 1(1) Sunt obligaţi la plata impozitului pe profit, în condiţiile prezentei ordonanţe, şi denumiţi în continuare contribuabili: … a) persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străînătate; …  + 
InstrucţiuniÎn sensul acestei prevederi, sunt plătitoare de impozit pe profit toate persoanele juridice române pentru profitul impozabil obţinut din orice activitate desfăşurată, atât în ţară, cât şi în străînătate.În această categorie de contribuabili se cuprind: regiile autonome, indiferent de subordonare; societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare de capital străîn sau cu capital integral străîn; societăţile agricole; organizaţiile cooperatiste; instituţiile financiare şi de credit şi alte asemenea persoane juridice române. + 
Ordonanţăb) persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent; …  + 
InstrucţiuniÎn acest sens, persoanele juridice străine (companii, fundaţii, asociaţii, organizaţii, trusturi şi orice entităţi similare), înfiinţate şi organizate în conformitate cu legile unei alte ţări devin subiect al impozitării, conform prezentei ordonanţe, atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent autorizat să funcţioneze în România.Prin sediu permanent, conform prevederilor art. 12 alin. (4) din ordonanţă, se înţelege locul prin intermediul căruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice străine este, total sau parţial, condusă direct sau prin intermediul unui agent dependent.Sediul permanent include: un birou, inclusiv de conducere, o sucursală, o agenţie, o fabrică, un magazin, un atelier, o mină, un loc de extracţie a gazelor şi petrolului sau orice alt loc din care se extrag resurse naturale.Un şantier de construcţii sau un loc unde au fost aduse echipamente pentru construcţii, un proiect de montaj sau de instalare, activităţile de supraveghere, consultanţă şi furnizare de servicii pentru acelaşi proiect sau proiecte conexe, devin sediu permanent dacă au o durată mai mare de 12 luni.Un sediu permanent nu include: folosirea de spaţii pentru depozitare sau distribuire de mărfuri; menţinerea unor stocuri de mărfuri şi bunuri aparţinând unei activităţi, doar pentru stocarea şi distribuirea acestora; menţinerea unor stocuri de mărfuri aparţinând unei activităţi, pentru distribuirea lor către o altă activitate şi menţinerea unui loc pentru colectare de informaţii sau prestarea unor lucrări pregătitoare sau auxiliare. + 
Ordonanţăc) persoanele juridice şi fizice străine care desfăşoară activităţi în România ca partener într-o asociere ce nu dă naştere unei persoane juridice, pentru toate veniturile rezultate din activitatea desfăşurată în România; …  + 
InstrucţiuniPotrivit acestei prevederi, persoanele juridice şi fizice străine sunt contribuabili atunci când participă în baza unui contract de asociere la realizarea de activităţi în scopul obţinerii de profit, asociere ce se poate realiza potrivit dispoziţiilor legale.De asemenea, sunt consideraţi contribuabili persoanele juridice şi fizice străine care participă la orice asociere cu persoane fizice sau juridice române, ce se bazează pe împărţirea între asociaţi a profiturilor rezultate din activitatea desfăşurată.Prin agent dependent, în înţelesul prezentelor instrucţiuni, se înţelege intermediarul, persoana fizică, juridică sau altă entitate, care îşi desfăşoară activitatea în România în numele, pe contul şi sub controlul unei persoane străine, în baza unui înscris între aceştia, cu excepţia reprezentantelor autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, care aparţin firmelor străine. + 
Ordonanţăd) persoanele juridice şi fizice române pentru veniturile dintr-o asociere a acestora care nu dă naştere unei persoane juridice. În acest caz, impozitul datorat de persoanele fizice se calculează, se reţine şi se varsă de persoana juridică. …  + 
InstrucţiuniPersoanele juridice şi fizice române, partenere într-un contract de asociere, conform Codului comercial şi altor dispoziţii legale în materie, sunt obligate la plata impozitului pe profitul realizat dintr-o activitate desfăşurată potrivit contractului, caz în care impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică.Se supun aceloraşi prevederi toate persoanele juridice şi fizice române care participă la orice asociere cu persoane juridice romăne ce se bazează pe împărţirea între asociaţi a profiturilor rezultate din activitatea desfăşurată. + 
Ordonanţă(2) Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit trezoreria statului pentru operaţiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei, instituţiile publice pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 10/1991 privind finanţele publice. … (3) Veniturile şi cheltuielile persoanelor juridice fără scop lucrativ ce se iau în calcul la determinarea profitului impozabil sunt numai cele aferente activităţilor economice desfăşurate cu scopul obţinerii de profit. …  + 
InstrucţiuniÎn această categorie de contribuabili se cuprind: asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile sindicale şi celelalte organizaţii cu caracter obştesc, cultele religioase, partidele politice, precum şi altele asemenea, înfiinţate cu scopul desfăşurării de activităţi nelucrative, fără a urmări obţinerea de profit, caz în care nu devin subiect al impozitării.Veniturile obţinute din activităţi fără scop lucrativ ale acestor contribuabili şi care nu sunt impozabile includ: cotizaţiile membrilor, contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor, donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizare, dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din asemenea venituri şi alte venituri de aceeaşi natură.În scopul aplicării prevederilor art. 1 alin. (3) din ordonanţă, veniturile şi cheltuielile aferente activităţilor desfăşurate cu scopul obţinerii de profit se vor evidenţia din punct de vedere contabil distinct, iar calculul impozitului pe profitul rezultat se va efectua după metodologia contribuabililor mici. + 
Ordonanţă + 
Articolul 2(1) Cota de impozit pe profit este de 38%, cu excepţiile prevăzute în prezenta ordonanţă. … (2) Contribuabilii, astfel cum sunt definiţi prin prezenta ordonanţă, care obţin venituri şi în domeniul jocurilor de noroc, autorizate potrivit prevederilor legale, inclusiv baruri şi cluburi cu program de noapte, plătesc o cotă adiţională de impozit de 22%, dacă ponderea veniturilor realizate din aceste activităţi depăşeşte 50% din totalul veniturilor. …  + 
InstrucţiuniÎn scopul aplicării acestor dispoziţii, contribuabilii care intră sub incidenţa acestor prevederi au obligaţia evidenţierii distincte a veniturilor din jocuri de noroc şi din activitatea barurilor şi cluburilor cu program de noapte. + 
Ordonanţă(3) În cazul Băncii Naţionale a României, cota de impozit pe profit este de 80% şi se aplică asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile şi a fondului de rezervă, potrivit legii. …  + 
InstrucţiuniConform acestor prevederi, Banca Naţională a României calculează profitul impozabil în mod asemănător calculului pentru micii contribuabili. + 
Ordonanţă(4) Profitul impozabil al unei persoane juridice străine realizat printr-un sediu permanent în România se impozitează cu o cotă adiţională de impozit pe profitul acesteia de 6,2%. …  + 
InstrucţiuniSediile permanente, definite, conform prezentelor instrucţiuni, la art. 1 alin. (1) lit. b) din ordonanţă, prin intermediul cărora persoanele juridice străine îşi desfăşoară activitatea, parţial sau total, în România, calculează profitul impozabil potrivit metodologiei utilizate de marii contribuabili.În cazul acestor entităţi, impozitul pe profit se calculează prin aplicarea cotei de 44,2% (38%+6,2%) asupra profitului impozabil calculat potrivit alineatului anterior, caz în care nu se aplică impozitul pe dividende.Exemplu:O persoana juridică, înfiinţată în Austria, după legislaţia acestui stat, realizează prin intermediul unei sucursale autorizate să funcţioneze în România un profit impozabil de 1.000 $ S.U.A.Impozitul datorat de persoana juridică străînă în România este de 442 $ S.U.A., calculat astfel:

Cota de impozit de 6,2% nu se aplică în cazul societăţilor comerciale persoane juridice române cu participare de capital străîn sau cu capital integral străîn. + 
Ordonanţă(5) Cota de impozit pe profit în cazul contribuabililor care realizează anual cel puţin 80% din venituri din agricultură este de 25%. … În sensul prezentei ordonanţe, prin agricultură se înţelege activitatea desfăşurată în domeniul culturii vegetale, creşterii animalelor pentru prăsilă, producţie, reproducţie, selecţie şi din piscicultură, din care se obţin materii prime, exclusiv cultura florilor, plantelor ornamentale şi tutunului. + 
InstrucţiuniIntră sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii care realizează anual cel puţin 80% din venituri, din activităţile: cultura cerealelor, leguminoaselor pentru boabe, legumelor, cartofilor, plantelor tehnice şi de nutreţ, plantelor medicinale şi aromatice, pomicultură, viticultură, din creşterea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor, cabalinelor, bubalinelor, păsărilor, albinelor, viermilor de mătase, animalelor de blană, toate acestea numai pentru prăsilă, producţie, reproducţie şi selecţie, precum şi din piscicultură.Aceste prevederi se aplică numai contribuabililor care, urmare activităţilor menţionate mai sus, realizează produse sub formă de materii prime.Suma impozitului pe profit datorată este egală cu profitul impozabil, înmulţit cu cota respectivă de impozit.Suma impozitului pe profit ce urmează a fi plătită este suma impozitului astfel determinată, diminuată cu creditele fiscale reglementate şi permise prin ordonanţă, aşa cum se menţionează la cap. 5.Nu sunt considerate venituri din agricultură şi nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile obţinute din cultura florilor, plantelor ornamentale şi tutunului, precum şi cele realizate din activitatea de pescuit (oceanic, maritim, fluvial, din râuri, bălţi şi lacuri), cu excepţia cazurilor când sunt amenajate pentru creşterea peştilor. + 
Ordonanţă + 
Articolul 3(1) În scopul aplicării prezentei ordonanţe, contribuabilii prevăzuţi la art. 1 se grupează, din punct de vedere fiscal, în contribuabili mici şi contribuabili mari. … (2) Prin contribuabil mic se înţelege contribuabilul care într-un an fiscal îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: … a) este o persoană juridică română a cărei cifră de afaceri nu a depăşit 10 miliarde lei într-o perioadă de 12 luni, care se încheie la data de 30 noiembrie a anului fiscal precedent; … b) nu are mai mult de 299 salariaţi permanenţi la începutul anului fiscal; şi … c) acesta a fost mic contribuabil, asa cum este definit în acest articol, în toţi anii fiscali de la înfiinţarea sa. Pentru aplicarea acestei prevederi, toţi contribuabilii înregistraţi până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe sunt consideraţi contribuabili mici. …  + 
InstrucţiuniCifra de afaceri, în înţelesul prezentelor instrucţiuni, reprezintă totalitatea veniturilor realizate de contribuabil din orice sursă.Întrucât condiţia prevăzută la lit. c) este comună pentru toţi contribuabilii persoane juridice române până la 1 ianuarie 1995, încadrarea acestora în contribuabili mari sau mici, pentru anul 1995, se va efectua având în vedere condiţiile prevăzute la lit. a) şi b).Începând cu anul 1995, condiţia prevăzută la lit. c) va fi dată de statutul contribuabilului (mare sau mic) pe care l-a avut în anul 1995, ţinând seama şi de dispoziţiile art. 11 alin. (1) din ordonanţă.În categoria contribuabililor mici intră numai persoane juridice române, ceilalţi contribuabili, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din ordonanţă, sunt consideraţi contribuabili mari, excepţie făcând Banca Naţională a României, asocierile care nu dau naştere unei persoane juridice şi persoanele juridice fără scop lucrativ.Pentru încadrarea unui contribuabil, persoana juridică română, în categoria celor mici, se are în vedere îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute la art. 3 alin. (2).Astfel, se consideră contribuabil mic, contribuabilul persoana juridică română care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la lit. a), b) şi c) din alin. (2) al art. 3 din ordonanţă. Pentru calculul cifrei de afaceri prevăzute la lit. a), în vederea comparării acesteia cu plafonul de 10 miliarde lei se va însuma cifra de afaceri lunară într-o perioadă de 12 luni, care se încheie la 30 noiembrie a anului fiscal precedent.Exemplu:Pentru a verifica îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) pentru anul 1995, contribuabilul va însuma cifra sa de afaceri lunară din perioada 1 decembrie 1993 – 30 noiembrie 1994.Acest procedeu se va aplica şi pentru anii următori.Condiţia de contribuabil mic, în cazul celor care la data de 1 ianuarie 1995 îndeplinesc cumulativ dispoziţiile art. 3 alin. (2), operează până când acesta devine contribuabil mare, caz în care cel puţin una dintre condiţiile prevăzute de art. 3 alin. (2) nu este îndeplinită sau în baza prevederilor art. 11 alin. (1) din ordonanţă. + 
OrdonanţăÎncepând cu anul 1996, suma prevăzută la lit. a) se actualizează de către contribuabili în funcţie de indicele inflaţiei aferent perioadei de 12 luni, care se încheie la data de 30 noiembrie a anului fiscal precedent. + 
InstrucţiuniAnual, suma de 10 miliarde lei se actualizează de către contribuabili în funcţie de indicele de inflaţie.Astfel, pentru anul 1997, suma de 10 miliarde lei se actualizează în funcţie de indicele de inflaţie dintre luna decembrie 1995 şi luna noiembrie 1996. + 
Ordonanţă(3) Cei care nu îndeplinesc condiţiile de la alin. (2) sunt consideraţi drept contribuabili mari. …  + 
InstrucţiuniÎn cazul când un contribuabil nu îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (2) din ordonanţă, acesta este considerat contribuabil mare.Astfel, sunt consideraţi contribuabili mari contribuabilii care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:– cifra de afaceri este mai mare de 10 miliarde lei şi numărul salariaţilor permanenţi la începutul anului fiscal este mai mare de 299 salariaţi;– cifra de afaceri este mai mica de 10 miliarde lei şi numărul de salariaţi permanenţi la începutul anului fiscal este mai mare de 299 salariaţi;– cifra de afaceri este mai mare de 10 miliarde lei şi numărul de salariaţi permanenţi la începutul anului fiscal este mai mic de 299 salariaţi. + 
Ordonanţă + 
Articolul 4(1) Anul fiscal al fiecărui contribuabil este anul calendaristic. … (2) Când un contribuabil se înfiinţează, se reorganizează prin divizare, comasare, fuziune sau se lichidează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat. …  + 
InstrucţiuniConform dispoziţiilor art. 4 alin. (1), anul fiscal începe la 1 ianuarie al fiecărui an şi se sfârşeşte la 31 decembrie al aceluiaşi an.Pentru aplicarea prevederilor art. 4 alin. (2) se au în vedere următoarele:A. În cazul înfiinţării unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabilă începe:a) de la data înregistrării acestuia la Registrul comerţului, dacă are această obligaţie; … b) de la data înregistrării în registrul special de evidenţă al judecătoriilor; dacă are această obligaţie; … c) de la data intrării în vigoare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau naştere unei persoane juridice. … B. În cazul lichidării unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabilă încetează o dată cu data radierii din registrul în care a fost înregistrată înfiinţarea acestuia.Perioada impozabilă, în cazul asocierilor care nu dau naştere unei persoane juridice, încetează la data expirării contractului de asociere.Exemplu:Prima perioadă impozabilă pentru un contribuabil care s-a înfiinţat pe 15 aprilie începe în ziua de 15 aprilie şi se încheie la 31 decembrie.Pentru un contribuabil existent, care s-a lichidat în ultima zi a lunii iunie, ultima perioadă impozabilă începe în ziua de 1 ianuarie şi se încheie la 30 iunie. + 
Capitolul IIDeterminarea profitului impozabil pentru contribuabilii mari + 
Ordonanţă + 
Articolul 5(1) Profitul impozabil anual se determină ca diferenţă între activul din bilanţul de la sfârşitul anului fiscal, diminuat cu obligaţiile, şi activul de la începutul anului fiscal, diminuat cu obligaţiile aferente, minus aportul efectuat la capitalul social în cursul anului şi veniturile stabilite prin prezenta ordonanţă ca fiind neimpozabile, plus cheltuielile nedeductibile prevăzute de prezenta ordonanţă şi alte elemente prevăzute în bilanţul contabil, în funcţie de specificul activităţii contribuabilului. …  + 
InstrucţiuniÎn scopul determinării profitului impozabil se iau în calcul toate profiturile, câştigurile şi creşterile de active din orice sursă, inclusiv orice operaţiuni efectuate în favoarea asociaţilor, respectiv acţionarilor, într-un an fiscal.Pentru determinarea profitului impozabil, potrivit acestui alineat, contribuabilii sunt obligaţi să întocmească un bilanţ la sfârşitul anului fiscal, care cuprinde elementele de activ şi de pasiv prezentate în aceste instrucţiuni în legătură cu art. 5 alin. (2) din ordonanţă.Profitul impozabil se calculează după cum urmează:a) activul din bilanţul de la sfârşitul anului fiscal minus obligaţiile aferente acestuia (patrimoniul net de la sfârşitul anului fiscal); … minus b) activul de la începutul anului fiscal minus obligaţiile aferente acestuia (patrimoniul net de la începutul anului fiscal), actualizat la inflaţie pentru întregul an fiscal;minus c) aportul efectuat la capitalul social în cursul anului fiscal, actualizat la inflaţie, şi veniturile din dividendele încasate de contribuabili de la o persoană juridică română, precum şi veniturile înregistrate în avans aferente anilor fiscali următori;plus d) cheltuieli nedeductibile, orice plăţi în bani sau în natură efectuate în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, actualizate la inflaţie, şi alte elemente prevăzute în bilanţul contabil, în funcţie de specificul activităţii contribuabilului. + 
Ordonanţă(2) Elementele patrimoniale din bilanţul de la începutul şi sfârşitul anului se actualizează la inflaţie. …  + 
InstrucţiuniElementele patrimoniale ce se actualizează la inflaţie sunt atât de activ, cât şi de pasiv.Potrivit art. 5 alin. (1) din ordonanţă şi prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, elementele de activ sunt:1. Imobilizări necorporale:1.1 Cheltuieli de constituire şi de cercetare-dezvoltare.1.2 Alte imobilizări.1.3 Imobilizări în curs.2. Imobilizări corporale:2.1 Terenuri, inclusiv investiţiile pentru amenajarea lor.2.2 Mijloace fixe.2.3 Imobilizări în curs.3. Imobilizări financiare:3.1 Titluri de participare.3.2 Alte titluri imobilizate.3.3 Creanţe imobilizate.4. Stocuri:4.1 Stocuri de materii şi materiale, obiecte de inventar şi stocuri aflate la terţi.4.2 Producţie în curs de execuţie.4.3 Produse.4.4 Animale.4.5 Mărfuri.5. Alte active circulante:5.1 Furnizori-debitori.5.2 Clienţi şi conturi asimilate.5.3 Alte creanţe.5.4 Decontări cu asociaţii privind capitalul social.5.5 Titluri de plasament.5.6 Conturi la bănci, casa şi acreditive.6. Alte active:6.1 Cheltuieli înregistrate în avans.6.2 Prime privind rambursarea obligaţiunilor.Prin obligaţii, ca elemente de pasiv, în sensul art. 5 alin. (1) din ordonanţă şi al regulilor contabile, se înţelege următoarele:1. împrumuturi şi datorii asimilate;2. furnizori şi conturi asimilate;3. clienţi-creditori;4. alte datorii, cu excepţia dividendelor datorate acţionarilor sau asociaţilor din profitul realizat în anul fiscal curent şi a sumelor datorate de contribuabil subunităţilor sale. + 
Ordonanţă(3) Metodologia de actualizare la inflaţie a elementelor patrimoniale ce se au în vedere la determinarea profitului impozabil, conform alin. (1), se stabileşte potrivit instrucţiunilor prevăzute la art. 38. …  + 
InstrucţiuniMetodologia de actualizare la inflaţie, prezentată mai jos, se referă la elementele patrimoniale care sunt înscrise în bilanţul de la sfârşitul anului fiscal.Ca regulă generală, actualizarea la inflaţie a elementelor patrimoniale se efectuează începând cu luna în care are loc modificarea acestora şi sfârşitul anului fiscal, astfel:a) Activele de la începutul anului fiscal, altele decât cele menţionate la lit. b)-k), se actualizează conform modificării indicelui de inflaţie pentru întregul an fiscal. … b) Creşterea activului, datorată aportului la capitalul social, şi veniturile din dividende încasate, precum şi veniturile înregistrate în avans se actualizează corespunzător modificării indicelui de inflaţie dintre luna în care se realizează creşterea şi sfârşitul anului fiscal. … c) Cheltuielile nedeductibile, precum şi sumele ce reprezintă plăţi în bani sau în natură, efectuate în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, care duc la micşorarea activului, sunt actualizate în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie dintre luna în care acestea au fost realizate şi sfârşitul anului fiscal. … d) Valoarea rămasă a mijloacelor fixe înscrisă în bilanţul de deschidere a anului fiscal se actualizează la inflaţie în funcţie de indicele de inflaţie pentru întreg anul fiscal. … Valoarea mijloacelor fixe achiziţionate în timpul anului fiscal este actualizată în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie dintre luna în care acestea au fost achiziţionate şi sfârşitul anului fiscal.Valoarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune sau valorificate este actualizată în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie din luna în care acestea au avut loc şi sfârşitul anului fiscal.Actualizarea valorii mijloacelor fixe are loc numai în cadrul grupei din care fac parte.Valoarea mijloacelor fixe înscrise în bilanţul de la sfârşitul anului fiscal este valoarea rămasă după deducerea amortizării fiscale, aşa cum este prevăzut la art. 7 din ordonanţă.e) Creanţele şi datoriile, exclusiv T.V.A. deductibilă şi T.V.A. colectată sunt evaluate în funcţie de termenii clauzelor din contract (dobânzi sau discounturi); excepţie de la această regulă fac hârtiile de valoare negociate public. … f) Valuta, creanţele sau datoriile exprimate în valută sunt evaluate la cursul de schimb existent la sfârşitul anului fiscal. … g) Hârtiile de valoare negociate public sunt evaluate la valoarea cotaţiei de piaţă de la sfârşitul anului fiscal. Această prevedere se aplică şi pentru evaluarea obligaţiilor contribuabililor în cazul emiterii de instrumente de plată (cambie, bilet la ordin etc) ce se negociază public, prin intermediul bursei, fie în România, fie în străînătate. … i) Lingourile şi monedele din aur sau argint ale căror valori deriva din valoarea conţinutului de metal pretios sunt evaluate la preţul pieţei de la sfârşitul anului fiscal, prin intermediul bursei; excepţie fac monedele care au o valoare numismatica importantă. … j) Disponibilităţile în lei nu se actualizează la inflaţie. … k) Stocurile se actualizează la inflaţie, după cum urmează: … – produsele finite şi semifabricate aflate în stoc la sfârşitul anului fiscal, evaluate pe baza costurilor aferente obţinerii acestora, se actualizează în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie dintre sfârşitul anului fiscal şi luna ultimei intrări în stoc.Exemplu:Un contribuabil deţine în stoc la 31 decembrie 1995 200 bucăţi produse finite la un preţ de înregistrare de 5.500 lei/buc. Ultima intrare în stoc în cursul anului 1995 s-a efectuat în luna octombrie.La sfârşitul anului fiscal valoarea stocului de produse finite înscrisă în bilanţ se va determina în modul următor:

Notă …
*) 0,34 – modificarea indicelui de inflaţie dintre sfârşitul anului fiscal şi luna octombrie;– producţia neterminată aferentă produselor cu un ciclu de fabricaţie mai mare de 30 de zile, inclusiv imobilizările în curs, existente în stoc la sfârşitul anului fiscal, evaluate la costul de producţie, se actualizează la inflaţie în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie dintre sfârşitul anului fiscal şi luna în care a avut loc creşterea stocului.Exemplu:Un contribuabil înregistrează la începutul anului fiscal producţie neterminată cu ciclu de fabricaţie de 14 luni, în sold de 100.000 lei. În cursul anului, sunt executate fazele de prelucrare prevăzute de procesul tehnologic, după cum urmează:

Pentru determinarea valorii producţiei neterminate care va fi înscrisă în bilanţul de la sfârşitul anului fiscal, contribuabilul va actualiza soldul la 31 decembrie, în modul următor:

    *) li = indici de actualizare.   Indicele preţurilor de consum din luna decembrie   ───────────────────────────────────────────────── x 100;   Indicele lunii în care se înregistrează creşterea           producţiei neterminate– bunurile aflate în stoc, cu excepţia celor prezentate anterior, se evaluează în funcţie de metoda folosită în scop contabil, iar valoarea lor se actualizează în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie dintre sfârşitul anului fiscal şi luna ultimei intrări. Când stocul de la începutul anului fiscal aferent unui bun de un anumit sortiment nu se majorează cu noi achiziţii în cursul anului fiscal, valoarea stocului înscrisă în bilanţul de la începutul anului fiscal se actualizează în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie pe întreg anul fiscal.Exemplu:Un contribuabil "X"prezintă următoarea situaţie a stocului de materie prima "A" în cursul anului fiscal:

a) Menţionăm că metoda de evaluare contabilă utilizată de acest contribuabil este metoda costului mediu ponderat, calculat după fiecare intrare, aşa cum se exemplifică în tabelul nr. 1. …   TABELUL nr. 1

    Evaluarea pentru înscrierea în bilanţul de la sfârşitul anului contabil:

    *) 0,34 = modificarea indicelui de inflaţie dintre luna octombrie şi              sfârşitul anului fiscal.

Pentru determinarea valorii stocului care va fi înscrisă în bilanţul de la sfârşitul anului fiscal, contribuabilul va actualiza soldul la 31 decembrie 199…, cu modificarea indicelui de inflaţie dintre sfârşitul anului fiscal şi luna octombrie (luna ultimei intrări), în cazul prezentat, de 0,34.

b) în cazul în care metoda contabilă de evaluare a stocului, utilizată de contribuabil este metoda "prima intrare – prima ieşire", se va proceda ca în tabelul nr. 2. … Pentru determinarea valorii stocului care va fi înscrisă în bilanţul de la sfârşitul anului fiscal, contribuabilul va actualiza soldul la 31 decembrie 199… cu modificarea indicelui de inflaţie dintre sfârşitul anului fiscal şi luna octombrie (luna ultimei intrări), respectiv 0,34.TABELUL nr. 2

    Evaluarea pentru înscrierea în bilanţul de la sfârşitul anului:

    *) 0,34 = modificarea indicelui de inflaţie dintre luna octombrie şi               sfârşitul anului fiscal.

c) În cazul în care metoda contabilă de evaluare a stocului utilizată de contribuabil este metoda "ultima intrare – prima ieşire", se va proceda ca în tabelul nr. 3. … Pentru determinarea valorii stocului care va fi înscrisă în bilanţul de la sfârşitul anului fiscal, contribuabilul va actualiza soldul la 31 decembrie 199… cu modificarea indicelui de inflaţie dintre sfârşitul anului fiscal şi luna octombrie (luna ultimei intrări), respectiv 0,34.

TABELUL nr. 3

    Evaluarea pentru înscrierea în bilanţul de la sfârşitul anului:

    *) 0,34 = modificarea indicelui de inflaţie dintre luna octombrie şi              sfârşitul anului fiscal. + 
Ordonanţă(4) Pentru reflectarea corectă a profitului impozabil al unui an fiscal, contribuabilii vor înregistra în evidenţa contabilă, ca venituri, contravaloarea bunurilor mobile livrate, valoarea bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestărilor de servicii facturate şi câştigurile, indiferent de sursa, din orice operaţiuni care duc la creşterea valorii activului, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor venituri. …  + 
InstrucţiuniLa determinarea profitului impozabil al unui an fiscal, contribuabilii vor lua în calcul totalitatea veniturilor încasate sau de încasat, indiferent de natura lor.În mod similar, în cheltuieli se vor înregistra sumele plătite sau de plată aferente acestor venituri. Înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi, respectiv, a cheltuielilor, va reflecta creşterea sau micşorarea patrimoniului contribuabilului, într-un an fiscal pentru care se face impunerea.Veniturile şi cheltuielile realizate, care duc la creşterea sau micşorarea activului, pot fi în legătura directă sau indirectă cu activitatea contribuabilului (ex. vânzări, servicii prestate, comisioane de bursă, închirieri, exproprieri, contribuţii, diviziune, sponsorizare, retragere de active). Astfel:A. În venituri se includ:a) venituri din exploatare, respectiv din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate, lucrări executate şi din alte activităţi, din producţia stocată, din producţia de imobilizări, din subvenţii de exploatare, precum şi orice alte venituri sau câştiguri din exploatare. … b) venituri financiare, respectiv venituri din participaţii, titluri de plasament, acţiuni, diferenţe de curs valutar, dobânzi, scontări, creanţe imobilizate, alte venituri financiare. … c) venituri excepţionale, respectiv din operaţiuni de gestiune (din despăgubiri şi penalităţi), din operaţiuni de capital (subvenţii pentru investiţii virate la venituri din cedarea activelor) şi alte venituri excepţionale. … Înregistrarea veniturilor în evidenţa contabilă se va efectua conform Regulamentului privind aplicarea Legii contabilităţii nr. 82/1991.B. În cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor se includ:a) cheltuieli de exploatare, respectiv cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri, cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi, cheltuieli de personal, cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate, alte cheltuieli de exploatare; … b) cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli din diferenţe de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile, pierderi din creanţe legale de participaţii, alte cheltuieli financiare; … c) cheltuieli excepţionale, respectiv cheltuielile privind operaţiunile de capital, şi cele din operaţiunile de gestiune. …  + 
Ordonanţă(5) Metodele de evaluare a patrimoniului utilizate în contabilitate trebuie să fie aceleaşi în tot cursul exerciţiului financiar, precum şi de la un exerciţiu la altul. … În cazuri justificate, contribuabilii pot schimba metodele de evaluare utilizate numai cu aprobarea direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, pe baza prezentării influentelor asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, precum şi asupra nivelului impozitului pe profit. + 
InstrucţiuniCererea făcută în acest scop, însoţită de documente justificative, se poate depune până la data de 30 septembrie a fiecărui an fiscal.Potrivit acestor dispoziţii, modificarea metodelor de evaluare operează începând cu anul fiscal următor aprobării date. + 
Ordonanţă + 
Articolul 6(1) Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente realizării profitului şi în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. Când o cheltuială este aferentă mai multor activităţi, ea se repartizează pe activităţile respective. …  + 
InstrucţiuniLa stabilirea profitului impozabil se vor lua în calcul numai cheltuielile care reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit după natura lor, care sunt aferente realizării profitului, aşa cum sunt înregistrate în contabilitatea contribuabililor în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.În cazul când o cheltuială este aferentă mai multor activităţi, cheltuielile vor fi alocate pe activităţile respective, proporţional cu veniturile realizate pe fiecare activitate.Exemplu:Societatea comercială "X" produce şi vinde frigidere atât în România, cât şi în străînătate. Această societate comercială contractează şi achită unei agenţii publicitare anunţuri tipărite spre a promova vânzarea frigiderelor în străînătate. Societatea realizează venituri în proporţie de 30% din vânzarea frigiderelor în străînătate. În această situaţie, societatea va deduce 30% din cheltuielile făcute cu agenţia de publicitate din venitul realizat din vânzarea frigiderelor în străînătate. + 
Ordonanţă(2) Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt: … a) impozitul pe profit datorat conform prezentei ordonanţe, precum şi impozitul pe venitul realizat în străînătate, menţionat la art. 12; … b) amortizarea peste limitele prevăzute de prezenta ordonanţă; … c) amenzile sau penalităţile datorate către autorităţi române sau străine; … d) cheltuielile ocazionate de mese, cadouri, distracţii şi altele asemenea care depăşesc limitele prevăzute de lege pentru acţiuni de protocol, reclamă şi publicitate. …  + 
InstrucţiuniÎn aplicarea prevederilor art. 6 alin. (2) lit. d), se are în vedere cota prevăzută în legea bugetară anuală. + 
Ordonanţăe) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor, cu excepţia celor create de bănci în limita a 2% din soldul creditelor acordate şi a fondului de rezervă potrivit Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară, a rezervelor tehnice ale societăţilor de asigurare şi reasigurare create conform prevederilor legale în materie, precum şi a fondului de rezervă, în limita a 5% din profitul contabil anual, până ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social. …  + 
InstrucţiuniSumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor nu sunt deductibile. + 
Ordonanţă(3) Cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile în limita cotei prevăzute în Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea. …  + 
InstrucţiuniSunt considerate cheltuieli de sponsorizare numai acele cheltuieli de care poate beneficia orice persoană juridică de utilitate publică sau persoana juridică nonprofit cu sediul în România, precum şi orice persoană fizică, care are domiciliul în România sau aparţine spiritualitatii româneşti, în scopul desfăşurării unei activităţi cu caracter direct umanitar, filantropic, cultural, artistic, educativ, ştiinţific, religios, sportiv sau care este destinată protecţiei drepturilor omului şi educaţiei civice ori calităţii mediului înconjurător.Contribuabilii care efectuează în domeniile sus-menţionate beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizării, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil, conform Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea. + 
Ordonanţă(4) Suma maximă a cheltuielilor cu dobânzile, care poate fi dedusă de către contribuabili, în conformitate cu alin. (1), este o sumă egală cu suma veniturilor din dobânzi, plus 20% din alte venituri ale acestora, determinate în conformitate cu art. 5, pentru anul fiscal curent. … Cheltuielile cu dobânzile rămase nedeductibile se repartizează în anul următor, dacă sunt deductibile în conformitate cu acest alineat şi cu alin. (1). Aceste prevederi nu se aplică societăţilor bancare şi instituţiilor financiare, care vor fi menţionate în instrucţiuni. + 
InstrucţiuniCheltuielile cu dobânzile ce depăşesc limita prevăzută la art. 6 alin. (4) din ordonanţă (suma veniturilor din dobânzi, plus 20% din alte venituri ale contribuabililor, respectiv contravaloarea bunurilor mobile livrate, valoarea bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestărilor de servicii facturate şi cistigurile, indiferent de sursa) se recuperează în anul următor, cu respectarea aceleiaşi reguli de deducere a acestor cheltuieli.Exemplu:Un contribuabil "X" înregistrează la sfârşitul anului fiscal 1996 următoarea situaţie:

Pentru determinarea sumei actualizate a cheltuielilor cu dobânzile rămase nedeductibile în anul 1996, de repartizat în anul 1997 (rd. 7) şi care urmează a fi înscrisă în Declaraţia de impunere pentru impozitul pe profit aferent anului fiscal 1996, s-a procedat astfel:a) actualizarea la inflaţie a cheltuielilor cu dobânzile (4.500 mii lei), în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie dintre sfârşitul anului fiscal şi luna în care a avut loc înregistrarea acestora; … 

b) se determină ponderea cheltuielilor cu dobânzile rămase nedeductibile (rd. 6) în totalul cheltuielilor cu dobânzile (rd. 4); …            2.100    P% = ––– x 100 = 47%           4.500c) determinarea sumei actualizate a cheltuielilor cu dobânzile rămase nedeductibile în anul 1996, ce se repartizează în anul 1997 (rd. 7). …   4.105 mii lei x 47% = 1.929 mii lei  2.100 mii lei + 1.929 mii lei = 4.029 mii leiInstituţiile financiare sunt unităţile cu personalitate juridică a căror funcţie constă în finanţare prin colectarea de disponibilităţi băneşti în scopul acordării de împrumuturi.Resursele principale ale acestor unităţi sunt constituite din fonduri provenind din depuneri la vedere şi pe termen, bonuri de casă, obligaţiuni etc. şi din dobânzi.În sfera instituţiilor financiare sunt cuprinse unităţi autorizate, cum sunt:– cooperativele de credit (credit pentru consum, credit pentru ipotecare, credit agricol);– casele de economii;– societăţile de plasament, de investiţii, de portofolii (a căror funcţie principala este de a transforma în plasamente financiare disponibilităţile atrase în acest scop, fără a deţine controlul asupra unităţilor în care deţin participaţii);– agenţiile de schimb şi mijlocitorii în valori mobiliare (funcţia principală fiind ca parte în cumpărarea şi vânzarea de titluri).Nu fac parte din categoriile sus-menţionate agenţiile de intermediere şi unităţile al căror obiect de activitate, în principal, constă în a da garanţie pe semnătură (anterioară) asupra efectelor destinate a fi scontate. + 
Ordonanţă + 
Articolul 7(1) Conform prevederilor art. 6, amortizarea aferentă mijloacelor fixe amortizabile ale contribuabililor este deductibilă. …  + 
InstrucţiuniLa determinarea profitului impozabil anual, amortizarea mijloacelor fixe calculată potrivit alin. (2) al art. 7 din ordonanţă este deductibilă. + 
Ordonanţa(2) Mijloacele fixe amortizabile sunt împărţite, din punct de vedere fiscal, în 6 grupe, cu următoarele cote de amortizare: … 

 + 
InstrucţiuniPotrivit acestor dispoziţii, contribuabilii vor grupa mijloacele fixe din evidenţa contabilă pe grupele prevăzute mai sus în funcţie de durata normală de amortizare prevăzută în clasificaţia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 266/1994, dată în aplicarea Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. + 
Ordonanţă(3) Mijloacele fixe a căror durată de funcţionare nu poate fi stabilită conform dispoziţiilor legale în materie sunt incluse în grupa 4. …  + 
InstrucţiuniÎn cazul în care contribuabilii au în funcţiune mijloace fixe care, potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, au valoare mai mare de 200.000 lei şi o durată normală de funcţionare mai mare de 2 ani, şi care nu poate fi stabilită potrivit clasificaţiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 266/1994, acestea se includ în grupa 4 şi amortizarea se calculează aplicând cota aparţinând acestei grupe. + 
Ordonanţă(4) Mijloacele fixe din grupele 1, 2, 3, 4 şi 5 sunt împărţite în subgrupe separate pe fiecare grupă, potrivit clasificaţiei mijloacelor fixe prevăzută de normele legale, iar deducerea amortizării pentru fiecare subgrupă se determină potrivit alin. (5) – (7) din prezentul articol şi dispoziţiilor legale. Amortizarea mijloacelor fixe din grupa 6 se calculează pe fiecare mijloc fix în parte. …  + 
InstrucţiuniÎn scopul aplicării corecte a prevederilor de la art. 7 alin. (2) din ordonanţă, contribuabilii sunt obligaţi să ţină evidenţa mijloacelor fixe din grupele 1, 2, 3, 4 şi 5, împărţite pe subgrupele prevăzute în Catalogul privind duratele normale de funcţionare şi clasificarea mijloacelor fixe aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 266/1994.Pentru evidenţa mijloacelor fixe este necesar a se întocmi fişe pentru fiecare subgrupă, care să conţină valoarea mijloacelor fixe, intrările, ieşirile şi suma reprezentând cheltuielile cu reparaţiile sau îmbunătăţirile aduse mijloacelor fixe existente în aceste subgrupe, suma amortizării calculată conform prezentelor instrucţiuni.Pentru grupa 6, care include mijloace fixe cu durata normală de funcţionare mai mare de 30 de ani, se ţine evidenţa pe fişe separate pentru fiecare mijloc fix, care vor avea acelaşi conţinut cu cel de la alineatul precedent. + 
Ordonanţă(5) Amortizarea pentru fiecare subgrupă se calculează prin aplicarea cotei de amortizare menţionată la alin. (2) asupra soldului subgrupei de la sfârşitul anului fiscal. …  + 
InstrucţiuniCotele anuale de amortizare prevăzute mai sus se aplică la soldul mijloacelor fixe din acea grupă de la sfârşitul anului fiscal.Soldul mijloacelor fixe de la sfârşitul anului se determină astfel:– valoarea rămasă a mijloacelor fixe de la începutul anului fiscal, actualizată în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie pentru întreg anul fiscal,plus mijloacele fixe puse în funcţiune la costurile de achiziţie, actualizate cu modificarea indicelui de inflaţie dintre luna în care au fost puse în funcţiune şi sfârşitul anului fiscal;minus mijloacele fixe scoase din funcţiune (vândute sau donate) la preţul de vânzare sau valoarea rămasă, actualizate cu modificarea indicelui de inflaţie dintre luna când au fost scoase din funcţiune şi sfârşitul anului fiscal.Soldul mijloacelor fixe de la sfârşitul anului fiscal se calculează ca în exemplul prezentat în aceste instrucţiuni la art. 8.Amortizarea mijloacelor fixe, calculată potrivit metodologiei mai sus menţionate va fi influenţată de gradul de utilizare a acestora, aşa cum este prevăzut în Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. + 
Ordonanţă(6) Când valoarea mijloacelor fixe înstrăinate în timpul anului fiscal este mai mare decât soldul subgrupei la sfârşitul anului fiscal, surplusul rezultat se include în venituri şi soldul subgrupei este zero. …  + 
InstrucţiuniÎn cazul în care suma obţinută din vânzarea unui mijloc fix, după actualizare cu modificarea indicelui de inflaţie, este mai mare decât soldul subgrupei la sfârşitul anului fiscal, atunci surplusul se înregistrează la venituri şi soldul subgrupei este zero.Exemplu:Un autoturism este înstrăinat în timpul anului pentru care se face impunerea cu suma de 3.000.000 lei, reprezentând preţul de vânzare, actualizat cu modificarea indicelui de inflaţie.Soldul subgrupei din care aparţine mijlocul fix este de 2.000.000 lei. În aceasta situaţie, soldul subgrupei devine zero, iar diferenţa de 1.000.000 lei se înregistrează la venituri. + 
Ordonanţă(7) Dacă soldul subgrupei la sfârşitul anului fiscal, după deducerea amortizării aferente acestei perioade, potrivit alin. (5) este mai mic de 200.000 lei, se deduce întreaga sumă a soldului. …  + 
InstrucţiuniExemplu:La sfârşitul anului fiscal, există următoarea situaţie:

În aceasta situaţie, suma deductibilă ce se ia în calcul la determinarea profitului impozabil este de 330.000 lei şi nu 132.000 lei, care reprezintă amortizarea.Amortizarea activelor necorporale este deductibilă potrivit art. 6 din ordonanţă, numai dacă este cheltuială aferentă realizării profitului.Amortizarea se calculează pe durata normală de funcţionare utilizându-se metoda amortizării liniare, conform dispoziţiilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.Astfel, activele necorporale supuse amortizării, potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cuprind:– cheltuielile de constituire: taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emiterea şi vânzarea de acţiuni şi alte cheltuieli de această natură legate de înfiinţarea şi dezvoltarea activităţii contribuabilului;– cheltuielile de cercetare-dezvoltare, cu excepţia achiziţiilor de mijloace fixe şi terenuri pentru activitatea de cercetare, care se amortizează ca active corporale;– cheltuielile cu descoperirea, localizarea, extinderea sau stabilirea calităţii zăcămintelor naturale, neconcretizate în mijloace fixe, la zăcămintele puse în exploatare;– concesiunile, brevetele şi alte drepturi şi valori asimilate;– programe informatice create de contribuabil sau achiziţionate de la terţi.Valoarea activelor necorporale aflate în sold la începutul anului se actualizează în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie pentru întregul an fiscal.Când în timpul anului fiscal are loc achiziţionarea unui activ necorporal, valoarea lui este actualizată în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie dintre luna în care acesta a fost achiziţionat şi sfârşitul anului fiscal. + 
Ordonanţă + 
Articolul 8În aplicarea prevederilor art. 6, cheltuielile cu reparaţiile sau îmbunătăţirile aduse mijloacelor fixe, pentru fiecare subgrupă, menţionată la art. 7 sunt deductibile în limita a 5% din soldul subgrupei de la începutul anului, iar diferenţa se adaugă la soldul grupei de la sfârşitul anului fiscal. + 
InstrucţiuniLa calculul profitului impozabil sunt deductibile sumele cheltuite pentru reparaţii sau îmbunătăţiri aduse mijloacelor fixe efective şi înscrise în programul de reparaţii, care au fost incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli, în oricare din subgrupele supuse amortizării, până la limita a 5% din soldul subgrupei respective de la începutul anului fiscal, actualizat la inflaţie.În situaţia când suma cheltuită pentru reparaţii, precum şi cea pentru îmbunătăţiri depăşeşte limita prevăzută la art. 8 din ordonanţă, pentru acea subgrupa diferenţa în plus se adaugă la soldul subgrupei de la începutul anului fiscal următor.La mijloacele fixe amortizabile din clasa 6, cheltuielile cu reparaţiile şi îmbunătăţirile nu pot depăşi 5% din valoarea mijlocului fix de la sfârşitul anului precedent, iar suma cheltuită în plus se adaugă la valoarea mijlocului fix la începutul anului fiscal următor.Suma care depăşeşte limita de 5% se actualizează în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie dintre sfârşitul anului fiscal şi lunile în care au fost efectuate lucrările de reparaţii sau îmbunătăţirile aduse mijloacelor fixe.Exemplu:Contribuabilii mari vor proceda la împărţirea mijloacelor fixe din punct de vedere fiscal, în cele 6 grupe prevăzute în art. 7 din ordonanţă, având în vedere duratele normale de funcţionare, conform dispoziţiilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.Se consideră în acest exemplu de calcul ca un contribuabil "X" deţine numai mijloace fixe din grupa fiscală nr. 3, cu durata de funcţionare între 8 şi 12 ani, asa cum sunt prezentate pe subgrupe (potrivit clasificaţiei mijloacelor fixe, prevăzută de normele legale), în situaţia de mai jos.

După încheierea anului fiscal, contribuabilul va efectua operaţiunile de actualizare necesare calculului amortizării fiscale, corespunzător tabelului prezentat în continuare:

I. Mijloace fixe existente la începutul anului în grupa 3

II. Intrări de mijloace fixe în cursul anului în grupa 3

III. Ieşiri de mijloace fixe în cursul anului

După efectuarea acestor operaţiuni, contribuabilul va completa "Situaţia privind calculul amortizării fiscale" (anexa nr. 1) la bilanţul de la sfârşitul anului fiscal, însumând cele două subgrupe astfel:

 + 
Ordonanţă + 
Articolul 9Cu excepţia prevederilor art. 14, pierderea dintr-un an înregistrată în bilanţul fiscal poate fi recuperată din profiturile impozabile din următorii 5 ani fiscali consecutivi.Pierderea se actualizează la inflaţie. + 
InstrucţiuniÎn cazul în care suma pierderilor reportate depăşeşte profitul impozabil din anul următor, suma totală a pierderilor reportate se actualizează cu indicele de inflaţie aferent fiecărui an fiscal, până la recuperarea ei, dar nu mai mult de 5 ani consecutivi.Pierderile reportate din diferiţi ani fiscali urmează a fi actualizate cu indicele de inflaţie care se aplică separat în ordinea în care pierderea a avut loc, şi anume se va înregistra pierderea cea mai veche, care va trebui să fie recuperată până la expirarea perioadei de 5 ani consecutivi anului în care aceasta a fost înregistrată.În cazul în care o persoană juridică îşi încetează existenţa prin comasare sau divizare, pierderea înregistrată de aceasta se reportează la persoana juridică sau persoanele juridice dobânditoare, pe baza bilanţului contabil încheiat, în vederea executării acestor operaţiuni.Persoanele juridice care dobândesc active prin efectul comasării sau divizării răspund faţă de obligaţiile persoanei juridice care a încetat de a exista prin comasare sau divizare, proporţional cu valoarea activelor dobândite.În cazul în care persoana juridică supusă divizării sau comasării înregistrează pierderi, acestea vor fi recuperate în condiţiile prevăzute de ordonanţă de către persoanele juridice dobânditoare, proporţional cu activele dobândite.O dată cu distribuirea activelor, se distribuie şi contractele aflate în curs de execuţie, având drept scop recuperarea pierderilor preluate.Prin efectul dizolvării, persoana juridică intră în lichidare în vederea realizării activului şi a plăţii pasivului.Exemplu privind recuperarea pierderilor:

Indicele de inflaţie pentru fiecare an este 10%/1996, 12%/1997, 15%/1998, 16%/1999, 16%/2000, 10%/2001.Se consideră ca societatea a înregistrat pierdere în anul 1995 (1.500.000 lei) şi în anul 1996 (1.000.000 lei).

 + 
Capitolul IIIDeterminarea profitului impozabil pentru contribuabilii mici + 
Ordonanţă + 
Articolul 10(1) Profitul impozabil al unui contribuabil mic se determină ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, înregistrate potrivit art. 5 alin. (4), cu excepţia celor prevăzute la art. 6 alin. (2). Cheltuielile aferente veniturilor se stabilesc prin instrucţiunile prevăzute la art. 38. …  + 
InstrucţiuniProfitul impozabil se determină ca diferenţă între veniturile contribuabilului şi cheltuielile aferente veniturilor realizate, cu excepţia cheltuielilor nedeductibile.Conform prevederilor art. 5 alin. (4) din ordonanţă, pentru reflectarea corectă a profitului impozabil, contribuabilii au obligaţia de a înregistra în evidenţa contabilă, ca venituri, contravaloarea bunurilor mobile livrate, valoarea bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestărilor de servicii facturate şi a lucrărilor executate şi alte cistiguri, indiferent de sursă. Astfel:A. În venituri se includ:a) venituri din exploatare, respectiv din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate, lucrări executate şi din alte activităţi, din producţia stocată, din producţia de imobilizări, din subvenţii de exploatare, precum şi orice alte venituri sau câştiguri din exploatare; … b) venituri financiare, respectiv venituri din participaţii, titluri de plasament, acţiuni, diferenţe de curs valutar, dobânzi, scontări, creanţe imobilizate, alte venituri financiare; … c) venituri excepţionale, respectiv din operaţiuni de gestiune (din despăgubiri şi penalităţi), din operaţiuni de capital (subvenţii pentru investiţii virate la venituri, venituri din cedarea activelor) şi alte venituri excepţionale. … Înregistrarea veniturilor în evidenţa contabilă se va efectua conform Regulamentului privind aplicarea Legii contabilităţii nr. 82/1991.B. În cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor se includ:a) cheltuieli de exploatare, respectiv cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri, cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi, cheltuieli de personal, cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate, alte cheltuieli de exploatare; … b) cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli din diferenţe de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile, pierderi din creanţe legate de participaţii, alte cheltuieli financiare; … c) cheltuieli excepţionale, respectiv cheltuielile privind operaţiunile de capital, şi cele din operaţiunile de gestiune; … d) cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat. … C. Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile pentru care nu se admite deducerea, potrivit art. 6 alin. (2) din ordonanţă, sunt:a) impozitul pe profit datorat conform dispoziţiilor ordonanţei, precum şi impozitul pe venitul realizat în străînătate, menţionat la art. 12; … b) amortizarea peste limitele prevăzute de Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale; … c) amenzile sau penalităţile datorate către autorităţi române sau străine; … d) cheltuielile ocazionate de mese, cadouri, distracţii şi alte asemenea, care depăşesc limitele de cheltuieli pentru acţiuni de reclamă, protocol şi publicitate, prevăzute în legea bugetară anuală; … e) sumele utilizate pentru constituirea de provizioane, rezerve sau majorarea rezervelor, cu excepţia celor create de bănci în limita a 2% din soldul creditelor acordate şi a fondului de rezervă, potrivit Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară, a rezervelor tehnice ale societăţilor de asigurare şi reasigurare, create conform prevederilor legale în materie, precum şi a fondului de rezervă în limita a 5% din profitul contabil anual, până ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social; … f) cheltuielile de sponsorizare peste limita cotei prevăzute în Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea. … Sunt considerate cheltuieli cu sponsorizarea numai acele cheltuieli de care poate beneficia orice persoană juridică de utilitate publică sau persoana juridică nonprofit cu sediul în România, precum şi orice persoană fizică care are domiciliul în România sau aparţine spiritualităţii româneşti, în scopul desfăşurării unei activităţi cu caracter direct umanitar, filantropic, cultural, artistic, educativ, ştiinţific, religios, sportiv sau care este destinată protecţiei drepturilor omului şi educaţiei civice ori calităţii mediului înconjurător.Contribuabilii care efectuează sponsorizări în domeniile sus-menţionate beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizarii, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil, conform Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea;g) cheltuielile cu dobânzile ce depăşesc limita prevăzută la art. 6 alin. (4) din ordonanţă (suma veniturilor din dobânzi plus 20% din alte venituri ale contribuabililor). Sumele ce depăşesc limita de 20% se recuperează în aceleaşi condiţii, lună de lună, iar anual se repartizează în anul următor. …  + 
Ordonanţă(2) Profitul impozabil, stabilit conform acestui articol, se calculează lunar, cumulat de la începutul anului fiscal. …  + 
InstrucţiuniImpozitul pe profit datorat pentru luna în curs se calculează ca diferenţă între impozitul pe profit calculat asupra profitului impozabil cumulat de la începutul anului şi impozitul pe profit datorat, aferent profitului impozabil cumulat până la sfârşitul lunii precedente.Principiul prevăzut mai sus se aplică şi în cazul contribuabililor care intră sub incidenţa art. 31 din ordonanţă.Exemplu:Profitul impozabil cumulat de la sfârşitul lunii mai este de 2.000.000 lei, impozitul aferent este de 760.000 lei (2.000.000 lei x 38%).Impozitul pe profit datorat până la 30 aprilie este de 615.600 lei.Impozitul pe profit datorat pe luna mai este de 144.400 lei (760.00 – 615.600 lei).Determinarea impozitului pe profit datorat în cursul anului, precum şi regularizarea lunară a vărsămintelor de impozit

 + 
Ordonanţă(3) Amortizarea mijloacelor fixe se face în concordanţă cu regulile contabile, fără actualizarea acestora la inflaţie. …  + 
InstrucţiuniAmortizarea se calculează conform dispoziţiilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe şi se include în cheltuielile de exploatare.Amortizarea mijloacelor fixe se calculează de la data punerii acestora în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de funcţionare şi condiţiilor de utilizare a acestora. + 
Ordonanţă(4) Cheltuielile cu reparaţiile sunt deductibile la nivelul lor efectiv, dar nu mai mult de 5% din valoarea rămasă a mijloacelor fixe înscrise în bilanţul de la începutul anului. Suma ce depăşeşte această limită se consideră modernizare şi se adaugă la valoarea mijloacelor fixe reparate. …  + 
InstrucţiuniPentru aplicarea acestor dispoziţii se iau în calcul reparaţiile înscrise în programul de reparaţii, care au fost incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli.Exemplu:Valoarea rămasă a mijloacelor fixe din bilanţul contabil de la începutul anului este 10.000.000 lei.Se execută reparaţii la două mijloace fixe a căror valoare este de 3.000.000 lei.În luna iulie se execută lucrări de reparaţii în valoare de 800.000 lei.Valoarea cheltuielilor deductibile: 10.000.000 lei x 5% = 500.000 lei.Diferenţa de 300.000 lei (800.000 lei – 500.000 lei) reprezintă cheltuieli nedeductibile care se adaugă la valoarea mijloacelor fixe reparate (3.000.000 lei + 300.000 lei = 3.300.000 lei), fiind considerată modernizare.Suma ce depăşeşte limita de 5% se adaugă la valoarea mijlocului fix reparat în luna următoare şi se supune amortizării din aceeaşi lună. + 
Ordonanţă(5) Pierderea se reportează lună de lună până la recuperarea ei, fără a se depăşi 36 de luni de la data înregistrării acesteia. …  + 
InstrucţiuniÎn vederea aplicării acestei prevederi, prezentăm în tabelul nr. 4 la prezentele instrucţiuni un exemplu privind modul de calcul al impozitului pe profit datorat şi de plată, reportarea pierderilor, inclusiv recuperarea lunară a acestora, calculul creditului fiscal în decursul unui an fiscal.TABELUL nr. 4

Notă …
––––*)Sumele reprezentând impozitul de recuperat nu includ şi majorările aferente plătite de către organul fiscal conform art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994.Modul de calcul al impozitului pe profit pentru lunile ianuarie şi februarie se prezintă astfel:

Pentru lunile următoare se procedează în mod asemănător.În situaţia în care într-o lună se înregistrează pierdere, de exemplu în luna iunie, se procedează astfel:Mod de calcul

În cazul în care contribuabilul realizează într-un an fiscal pierderi (ex. luna iunie, iulie, cumulat de la începutul anului), iar în lunile anterioare (ex. ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, cumulat de la începutul anului, a realizat profit pentru care a plătit impozit), la cerere, potrivit art. 26 din ordonanţă, acesta poate solicita organelor fiscale restituirea impozitului pe profit plătit în lunile anterioare sau poate cere compensarea cu impozitul datorat în lunile următoare.Mod de calcul

 + 
Ordonanţă(6) Limitele cheltuielilor deductibile se aplică lunar, astfel încât la finele anului fiscal să se încadreze în prevederile dispoziţiilor legale în vigoare. …  + 
InstrucţiuniAceastă prevedere se aplică în cazul cheltuielilor pentru care deducerea acestora la calculul profitului impozabil este limitată, conform dispoziţiilor art. 6 alin. (2) şi (4) din ordonanţă, după cum urmează:a) amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale este deductibilă numai în limitele cotelor de amortizare prevăzute de Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale; … b) cheltuielile ocazionate de mese, cadouri, distracţii şi altele asemenea sunt deductibile pănă la nivelul celor efective, dar nu mai mult de limita prevăzută de legea bugetară anuală pentru acţiuni de protocol, reclamă şi publicitate; … c) sumele utilizate pentru constituirea fondului de rezervă în limita a 5% din profitul contabil înregistrat la sfârşitul fiecărei luni, până ce acesta va atinge o cincime din capitalul social; … În cazul societăţilor bancare, fondul de rezervă se constituie în limitele prevăzute în Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară. Totodată, societăţile bancare pot deduce cu titlu de rezervă o sumă în limita cotei de 2% din soldul creditelor acordate.Societăţile de asigurare şi reasigurare pot constitui pe lângă fondul de rezerva de 5%, aşa cum este prevăzut mai sus, se rezerve tehnice, conform prevederilor legale în materie;d) cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile la nivelul efectiv al acestora, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil, aşa cum este prevăzut în Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea. …  + 
Ordonanţă(7) Prevederile art. 6 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. …  + 
InstrucţiuniPentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 20% din alte venituri ale contribuabilului pentru luna curentă.Cheltuielile cu dobânzile rămase nedeductibile se repartizează în luna următoare, astfel încât la sfârşitul anului fiscal să se încadreze în limitele prevăzute la art. 6 alin. (4) din ordonanţă, iar diferenţa, la sfârşit de an, se repartizează în anul următor.În cazul în care contribuabilul nu realizează venituri din dobânzi, cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile numai în limita a 20% din alte venituri ale acestora.Exemplu:

 + 
Ordonanţă + 
Articolul 11(1) Un contribuabil poate să opteze, la cerere, să nu fie tratat ca un contribuabil mic. Cererea se aprobă de Ministerul Finanţelor şi în cazul aprobării este irevocabilă. … Aprobarea operează de la 1 ianuarie a anului fiscal următor. + 
InstrucţiuniPe bază de cerere, adresată Ministerului Finanţelor, un contribuabil mic poate solicita ca, de la 1 ianuarie a anului următor, să fie considerat contribuabil mare.Cererea trebuie să fie însoţită de documente care să conţină informaţii şi influente asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, precum şi asupra nivelului impozitului pe profit, urmare trecerii din categoria contribuabililor mici la cei mari.Cererea urmează a fi depusă până la data de 30 septembrie a fiecărui an. + 
Ordonanţă(2) Impozitul pe profit aferent profitului folosit pentru modernizarea tehnologiilor de fabricaţie sau extinderea activităţii în scopul obţinerii de profituri suplimentare, precum şi pentru investiţii destinate protejării mediului înconjurător, se reduce cu 50%, urmând ca sumele echivalente reducerii să fie folosite cu aceeaşi destinaţie. … Reducerea se calculează lunar. + 
InstrucţiuniÎn sensul acestor dispoziţii, profitul folosit pentru destinaţiile prevăzute în ordonanţă reprezintă profitul contabil utilizat, parţial sau integral, în acest scop, în România.Astfel, impozitul aferent profitului contabil folosit pentru achiziţionarea sau realizarea în regie proprie de mijloace fixe, brevete şi licenţe, destinate modernizării tehnologiilor de fabricaţie, extinderii activităţii în scopul obţinerii de profituri suplimentare, precum şi pentru protejarea mediului înconjurător se reduce cu 50%, iar sumele echivalente reducerii se folosesc cu aceeaşi destinaţie.Exemplu:În exemplul ce urmează, prezentat în detaliu, s-a considerat că profitul contabil este egal cu profitul rămas după scăderea impozitului pe profit datorat, iar profitul maxim folosit pentru investiţii este la nivelul profitului contabil.

Notă …
–––-Notă …
*) 2.170 – reprezintă suma maximă pe care, din punct de vedere fiscal, contribuabilul o poate investi, corelat cu nivelul profitului rămas.Modul de calcul pentru luna martie

În luna martie, din profitul contabil s-au folosit 1.500 mii lei pentru achiziţionarea de mijloace fixe. Pentru această sumă, contribuabilul beneficiază de reducerea impozitului pe profit cu 50% (respectiv cu suma de 285 mii lei).Impozitul datorat pentru luna martie va fi calculat astfel:1.406 – 1.140 = 266 mii lei.Din impozitul datorat se scade reducerea de impozit pe profit calculată la pct. 6 din exemplu (respectiv de 285 mii lei): 266-285=-19 mii lei, care urmează a fi compensat sau recuperat.În lunile iunie şi iulie contribuabilul înregistrează o pierdere cumulată de la începutul anului din activitatea desfăşurata, care se recuperează în lunile următoare, în exemplul nostru în luna august.În cazul înregistrării de pierderi cumulate, aşa cum este prevăzut în exemplul nostru, nu mai există profit folosit pentru investiţii, întrucât contribuabilul încheie perioada respectivă cu pierdere.Conform art. 26 din ordonanţă, contribuabilul solicită recuperarea impozitului pe profit plătit de la începutul anului, în suma de 792 mii lei.Începând cu luna august în care se realizează profit, contribuabilul recuperează pierderea şi foloseşte profitul rămas după plata impozitului, pentru investiţii.Modul de calcul al reducerii de impozit pe profit aferentă profitului investit şi determinarea impozitului de plată lunar se fac în mod asemănător celui prezentat pentru luna martie.În cazul contribuabililor care beneficiază de dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 77/1994 privind asociaţiile salariaţilor şi membrilor conducerii societăţilor comerciale care se privatizează, reducerea de 50% prevăzută la art. 11 alin. (2) din ordonanţă se efectuează asupra impozitului pe profit rămas de plată după aplicarea prevederilor Legii nr. 77/1994.Veniturile şi cheltuielile rezultate dintr-o asociere în participaţie conform dispoziţiilor legale se contabilizeaza distinct de către unul dintre asociaţi, conform prevederilor din contractele de asociere. Acesta calculează profitul impozabil, potrivit art. 10 din ordonanţa, plăteşte impozitul şi depune declaraţia de impunere până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei raportate. Profitul rămas după plata impozitului este repartizat conform prevederilor din contractul de asociere şi este deductibil pentru asociaţi. + 
Capitolul IVImpunerea profiturilor realizate de persoanele străine + 
Ordonanţa + 
Articolul 12Contribuabilii definiţi la art. 1 lit. b) şi c) datorează impozit pentru veniturile aferente activităţilor desfăşurate în România.(2) Venitul este aferent unei activităţi desfăşurate în România dacă este: … a) atribuibil unui sediu permanent din România al unei persoane juridice nerezidente; … b) obţinut din sau în legătura cu proprietăţi imobiliare situate în România, inclusiv închirierea în scopul utilizării unei asemenea proprietăţi şi câştigul obţinut prin înstrăinarea unui drept asupra unei astfel de proprietăţi; … c) plătit ca urmare a exploatării resurselor naturale localizate în România, inclusiv câştigul obţinut din vânzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale; … d) plătit de un rezident român ca urmare a unor servicii prestate; … e) obţinut din înstrăinarea unui drept de proprietate; … f) obţinut din înstrăinarea de către un rezident român a unei proprietăţi personale situate în străînătate, alta decât activele aferente desfăşurării unei activităţi în afară teritoriului României; … g) dobânda în cazul în care: datoria este garantată cu proprietăţi imobiliare situate în România; debitorul este o persoană juridică sau persoană fizica rezidentă în România; creditul se referă la o afacere desfăşurată în România. … (3) Orice alt venit care nu este menţionat la alin. (2) este venit realizat pe teritoriul României dacă este plătit de un rezident român, de sau prin intermediul unui sediu permanent în România al unei persoane juridice străine. … (4) Prin sediu permanent se înţelege locul prin intermediul căruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice străine este, total sau parţial, condusă direct sau prin intermediul unui agent dependent. … Sediul permanent include: un birou, inclusiv de conducere, o sucursala, o agenţie, o fabrica, un magazin, un atelier, o mina, un loc de extracţie a gazelor şi petrolului sau orice alt loc din care se extrag resurse naturale.Un şantier de construcţii sau un loc unde au fost aduse echipamente pentru construcţii, un proiect de montaj sau de instalare, activităţile de supraveghere, consultanţa şi furnizarea de servicii pentru acelaşi proiect sau proiecte conexe, devin sediu permanent dacă au o durată mai mare de douăsprezece luni.Un sediu permanent nu include: folosirea de spaţii pentru depozitare sau distribuire de mărfuri; menţinerea unor stocuri de mărfuri şi bunuri aparţinând unei activităţi, doar pentru stocarea şi distribuirea acestora; menţinerea unor stocuri de mărfuri aparţinând unei activităţi, pentru distribuirea lor către o altă activitate şi menţinerea unui loc pentru colectare de informaţii sau prestarea unor lucrări pregătitoare sau auxiliare.(5) Prin rezident se înţelege o persoană juridică română sau orice persoană fizică care este domiciliată în, sau are un domiciliu stabil în România sau care este prezentă în România pentru o perioadă sau perioade ce depăşesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat. … (6) Profitul impozabil al unei persoane juridice străine realizat printr-un sediu permanent în România se determină pe baza bilanţului, conform prevederilor art. 5. … (7) Pentru reflectarea reală a profitului impozabil al sediului permanent se scad numai cheltuielile aferente realizării veniturilor acestuia, având în vedere şi prevederile art. 6. …  + 
InstrucţiuniMetodologia de determinare a profitului impozabil este cea prevăzută în prezentele instrucţiuni la cap. 2 art. 6 din ordonanţă, contribuabilul fiind considerat contribuabil mare.Când persoanele străine provin dintr-un stat cu care România are încheiată convenţia de evitare a dublei impuneri, dispoziţiile acesteia au prioritate, cu condiţia ca persoana străînă să prezinte un certificat fiscal emis de autoritatea fiscală a statului de unde provine. + 
Ordonanţa(8) Persoanele juridice străine care nu desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România şi persoanele fizice străine plătesc pentru veniturile brute realizate în România impozit prin reţinere la sursă, conform legislaţiei în vigoare. …  + 
InstrucţiuniConform acestor prevederi, persoanele fizice şi juridice străine care realizează pe teritoriul României venituri de natura dobânzilor, comisioanelor, redevenţelor, din activitatea artistică, sportivă, de transport şi alte prestări de servicii au obligaţia plăţii impozitului prin reţinere la sursă, potrivit legislaţiei privind impunerea veniturilor realizate în România de persoane nerezidente.Excepţie fac salariile care se impun conform dispoziţiilor Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, precum şi dividendele care se impozitează potrivit Legii nr. 40/1992 privind impozitul pe dividende.Cănd persoanele străine care realizează asemenea venituri sunt rezidente ale unor state cu care România are încheiate convenţii pentru evitarea dublei impuneri, dispoziţiile acestora au prioritate, cu condiţia ca persoana străînă să prezinte certificat fiscal din partea autorităţii fiscale a statului a cărui rezident este. + 
Ordonanţă + 
Articolul 13(1) Persoana juridică română are dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit datorat în România o sumă echivalentă cu impozitul pe venitul din sursa externă plătit direct sau prin reţinere la sursă în străînătate, pe bază de documente care atestă plata, confirmate de autorităţile fiscale străine. …  + 
InstrucţiuniAceastă prevedere are drept scop evitarea dublei impuneri a profitului, în sensul că impozitul pe profitul realizat în străînătate sau impozitele reţinute în străînătate prin reţinere la sursă, confirmate de autorităţile fiscale din ţările unde au fost realizate veniturile, se deduc din impozitul pe profitul datorat în România. + 
Ordonanţă(2) Suma deducerii este la nivelul prevăzut la alin. (1), dar nu mai mult decât impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei impozitului pe profit prevăzută în prezenta ordonanţă asupra veniturilor pe fiecare sursă de venit externă, după ce s-au scăzut cheltuielile deductibile aferente acestora. …  + 
InstrucţiuniExemplu:O persoană juridică română înfiinţează în ţara "A" un sediu permanent de unde obţine venituri din afaceri, din dobânzi, precum şi din redevenţe, în sumă totală de 7.000 $ S.U.A., astfel:

Aceste venituri, potrivit art. 5 alin. (4) din ordonanţă, se înregistrează în veniturile persoanei juridice române, pentru reflectarea corectă a profitului impozabil în România.Presupunem ca la sfâ rşitul anului fiscal cursul de schimb valutar oficial este de 1.800 lei pentru un dolar S.U.A.Pentru determinarea sumei echivalente deducerii se procedează astfel:

Pierderea de 400.000 lei înregistrată în ţara "A" din veniturile din redevenţe, conform dispoziţiilor art. 14 din ordonanţă, se deduce în perioada următoare din veniturile din redevenţe din aceeaşi ţară. + 
Ordonanţă + 
Articolul 14Pierderile legate de veniturile din surse externe se deduc numai din aceste venituri, separat pe fiecare sursă de venit. + 
InstrucţiuniPotrivit acestor dispoziţii, pierderile înregistrate din activitatea desfăşurată în străînătate se recuperează numai din veniturile impozabile realizate în străînătate, pe fiecare sursă de venit.Exemplu:Dacă o persoană juridică română realizează în străînătate venituri impozabile din afaceri şi din dobânzi, înregistrând pierderi din afaceri, recuperarea pierderii se va realiza în condiţiile prevăzute de ordonanţă, dar numai din venitul impozabil din afaceri, nu din veniturile din dobânzi. + 
Capitolul VPlata şi controlul impozitului pe profit + 
Ordonanţă + 
Articolul 15(1) În contul impozitului anual pe profit, contribuabilii mari sunt obligaţi la efectuarea de plăţi lunare în avans în cuantum de 1/12 din impozitul pe profit aferent anului fiscal precedent până la data de 25 inclusiv a lunii următoare. … Sumele aferente plăţilor în avans se actualizează în funcţie de indicele de inflaţie dintre începutul anului fiscal şi cel al lunii precedente în care se face plata.(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), impozitul pe profit pentru anul fiscal precedent înseamnă suma obligaţiei fiscale din acel an, fără a lua în calcul deducerile pentru plăţile în avans ale impozitului, care s-au efectuat în acel an, precum şi creditul fiscal extern. …  + 
InstrucţiuniExemplu:

Suma de plată în avans de 1.000.000 lei reprezintă obligaţie de plată lunară, începând cu 25 iunie 1997, până la 25 mai 1998.Suma se actualizează în funcţie de indicele de inflaţie dintre începutul anului 1997 şi cel al lunii precedente în care se face plata.Astfel, pentru plata în avans aferentă lunii martie 1998, suma de 1.000.000 lei, aşa cum a fost actualizată cu indicele pentru întreg anul 1997, se actualizează în funcţie de indicele de inflaţie dintre începutul anului 1998 şi luna februarie 1998. + 
Ordonanţă(3) În sensul prezentei ordonanţe, prin credit fiscal se înţelege deducerea sau compensarea unor sume din impozitele datorate, acordat ca facilitate la plata impozitelor sub forma recunoaşterii în România a sumelor plătite, atât în ţară, cât şi în străînătate, cu titlu de impozite. …  + 
InstrucţiuniAstfel, se deduc din impozitul pe profit datorat sumele plătite, atât în ţară, cât şi în străînătate, cu titlu de impozit pe dobânzi, redevenţe, comisioane, dividende, prime de asigurare, impozit pe profit plătit în străînătate, impozitul pe profit plătit la nivel de asociat în cazul unei asocieri, conform dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi d) din ordonanţă, precum şi impozitul pe profit scutit la plată într-un an fiscal, în cazul contribuabililor ce intră sub incidenţa art. 31 din ordonanţă. + 
Ordonanţă + 
Articolul 16(1) Contribuabilii mari au obligaţia să depună declaraţia de impunere privind impozitul pe profit pentru anul fiscal precedent la organul fiscal în raza căruia îşi au sediul, până la data de 15 mai inclusiv a fiecărui an, data până la care trebuie plătit şi impozitul declarat. …  + 
InstrucţiuniTermenul de 15 mai este ultimul termen de plată a impozitului pe profit aferent anului fiscal pentru care se depune declaraţia de impunere.Suma impozitului pe profit declarat pentru un an fiscal se va înregistra în bilanţul contabil al anului respectiv.Modelul de declaraţie de impunere şi instrucţiunile de completare a acesteia sunt cele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte din prezentele instrucţiuni. + 
Ordonanţă(2) Contribuabilii mici trebuie să depună lunar declaraţia de impunere până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, acesta fiind şi termenul de plată a impozitului. …  + 
InstrucţiuniSuma impozitului pe profit declarat pentru un an fiscal se va înregistra în bilanţul contabil al anului respectiv.Modelul declaraţiei de impunere şi instrucţiunile de completare a acesteia sunt cele prevăzute în anexele nr. 3 şi 4, care fac parte din prezentele instrucţiuni. + 
Ordonanţă(3) Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitelor declarate şi pentru depunerea în termen a declaraţiei de impunere. …  + 
InstrucţiuniContribuabilii care beneficiază de prevederile art. 31 din ordonanţă au obligaţia calculului impozitului pe profit şi a declarării în termen a acestuia. + 
Ordonanţă(4) Declaraţia de impunere se semnează de către directorul general sau orice altă persoană autorizată, potrivit legii, să-l reprezinte pe contribuabil. …  + 
Articolul 17(1) Pentru determinarea impozitului pe profit de plată, conform declaraţiei de impunere prevăzută la art. 16 alin. (1), suma impozitului de plată pentru anul respectiv se actualizează cu indicele de inflaţie dintre sfârşitul anului fiscal şi data la care impozitul este plătit, dar nu mai târziu de data la care impozitul este datorat. …  + 
InstrucţiuniContribuabilii mari, după determinarea impozitului pe profit de plată, calculat potrivit dispoziţiilor din ordonanţă, la sfârşitul anului fiscal vor actualiza suma de plată în funcţie de indicele de inflaţie dintre sfârşitul anului fiscal pentru care se calculează impozitul şi data la care acesta se plăteşte, dar nu mai tîrziu de data de 15 mai a anului următor celui pentru care se datorează impozitul.Exemplu:

Suma impozitului de plată se actualizează în funcţie de indicele de inflaţie dintre sfârşitul anului 1996 şi luna aprilie 1997. + 
Ordonanţă(2) Este permisă deducerea, ca formă a creditului fiscal, din impozitul pe profit datorat potrivit alin. (1) a plăţilor în avans făcute în contul impozitului pe profit, potrivit art. 15. Orice plată în avans a impozitului se actualizează în funcţie de indicele de inflaţie dintre luna în care plata în avans era datorată şi data la care impozitul este plătit, dar nu mai târziu de data la care impozitul este datorat. …  + 
InstrucţiuniLa determinarea sumei impozitului pe profit de plată se au în vedere şi plăţile în avans în contul impozitului pe profit, efectuate în cursul anului fiscal.Nivelul plăţilor în avans ce se scade din impozitul pe profit datorat se determină prin însumarea plăţilor în avans făcute în contul impozitului pe profit, actualizate în funcţie de indicele de inflaţie dintre luna în care plata în avans era datorată şi data la care impozitul este plătit, dar nu mai târziu de 15 mai a anului următor celui pentru care se datorează impozitul.Exemplu:Suma plăţii în avans făcută în luna martie 1996 în contul impozitului pe profit de plată pentru anul 1996 se actualizează în funcţie de indicele de inflaţie dintre luna martie 1996 şi luna în care se face plata impozitului, dar nu mai târziu de luna aprilie 1997. + 
Ordonanţă + 
Articolul 18(1) Completarea de către contribuabili a unei declaraţii de impunere este considerată drept o stabilire a impozitului pe profit şi ca o cerere de plată a impozitului, conform declaraţiei. …  + 
InstrucţiuniDeclaraţia de impunere se completează şi pentru cazurile în care contribuabilul înregistrează pierderi, pentru a se cunoaşte nivelul plăţilor făcute în avans, cât şi urmare recunoaşterii creditelor fiscale, precum şi pentru recuperarea pierderii în următorii 5 ani consecutivi. + 
Ordonanţă(2) În cazul în care organele fiscale consideră că stabilirea impozitului pe profit nu a fost făcută conform prezentei ordonanţe, acestea vor face un nou calcul al impozitului şi vor comunică în scris contribuabilului modul de stabilire a acestuia. …  + 
InstrucţiuniCând organul fiscal, urmare verificării declaraţiei de impunere, sub aspectul completării şi corelaţiilor, pe baza informaţiilor din declaraţie şi a altor informaţii financiar-contabile, constată că suma impozitului pe profit de plată nu a fost stabilită potrivit dispoziţiilor ordonanţei va proceda la un nou calcul al impozitului şi va comunică, pe bază de înştiinţare de plată, contribuabilului suma obligaţiei de plată şi modul de stabilire a acesteia. + 
Ordonanţă(3) Stabilirea impozitului pe profit va fi făcută de organul fiscal şi în cazul în care contribuabilul nu a completat declaraţia de impunere sau nu a furnizat informaţiile necesare pentru a determina obligaţia fiscală. … (4) Sarcina de a dovedi că stabilirea impozitului pe profit, de către organele fiscale, nu este reală, revine contribuabilului, acesta având în continuare obligaţia de a depune declaraţia de impunere. … (5) Contribuabilul trebuie să plătească impozitul pe profit, care a fost stabilit conform alin. (2) şi (3), pe baza înştiinţării de plată la data şi locul stabilite în înştiinţare, cu excepţia prevederilor art. 29, referitoare la contestaţiile fiscale. … (6) Organul fiscal competent poate încheia un acord scris cu contribuabilul, conform căruia acestuia din urmă îi este permis să plătească impozitul pe profit în rate, împreună cu majorările de întârziere prevăzute în această ordonanţă, dacă acordul va facilita încasarea integrală a obligaţiei de plată, în care sens Ministerul Finanţelor va stabili competenţele unităţilor fiscale teritoriale. …  + 
InstrucţiuniPentru aplicarea acestor dispoziţii, organele fiscale vor avea în vedere competentele stabilite prin ordinul ministrului finanţelor de aprobare a precizărilor privind competentele de soluţionare a cererilor de acordare, potrivit legii, a unor înlesniri de plată a impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat şi bugetelor locale.Încheierea acordului scris pentru plata impozitului pe profit în rate nu scuteşte pe contribuabil de plată majorărilor de întârziere. + 
Ordonanţă + 
Articolul 19(1) Plata impozitelor reglementate de prezenta ordonanţă se face în lei. … (2) În situaţiile în care plata veniturilor către beneficiarul de venit se face în valută, plata impozitelor, taxelor sau a eventualelor majorări de întârziere şi a amenzilor reglementate de prezenta ordonanţă se efectuează în lei proveniţi din schimb valutar la cursul în vigoare la data plăţii. Dovada plăţii impozitelor, taxelor şi altor sume datorate bugetului de stat conform prezentei ordonanţe se face cu documentul de plată în străînătate de către contribuabilul care are obligaţia de a calcula, reţine şi vărsa impozitul aferent veniturilor în valută la societatea bancară la care acesta îşi are deschis contul în valută, însoţit de documentele de schimb valutar. …  + 
InstrucţiuniDovada plăţii impozitelor, taxelor şi altor sume datorate bugetului de stat se face cu documentele prin care se ordonanţează plata venitului către străînătate. + 
Ordonanţă(3) În toate cazurile, societăţile bancare au obligaţia virării sumelor datorate bugetului de stat, conform prevederilor prezentei ordonanţe, în aceeaşi zi în care contribuabilul face plata obligaţiilor fiscale; în caz contrar, majorările de întârziere datorate pentru neplata în termen la bugetul de stat sunt suportate de către bănci. …  + 
Articolul 20(1) În cazul în care orice suma reprezentând o obligaţie fiscală sau orice plată în avans a impozitului datorat nu este plătită la data stabilită prin prezenta ordonanţă, contribuabilul este obligat să plătească majorări de întârziere la această suma pentru perioada cuprinsă între termenul de plată prevăzut de ordonanţă şi data la care obligaţia fiscală sau plata în avans sunt efectuate, inclusiv. Majorarea va fi, de asemenea, plătită şi de organul fiscal pentru sumele plătite în plus ca impozit şi nerestituite în termenul prevăzut la alin. (4). … (2) Cota majorării de întârziere aplicată va fi cu două procente peste rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. … (3) Se autorizează Ministerul Finanţelor sa stabilească trimestrial cota majorării de întârziere prin ordin al ministrului, care va fi dat publicităţii cu 5 zile înainte de aplicarea acestuia. … (4) În cazul unei plăţi peste suma impozitului datorat, majorarea de întârziere se calculează după 30 de zile de la data depunerii cererii contribuabilului de restituire a diferenţei, conform art. 26. Dacă termenul stabilit mai sus este anterior datei obligatorii de plată a impozitului, majorarea se calculează de la data obligaţiei de plată a impozitului. În cazul plăţilor în avans, data scadenţei obligaţiei de plată a impozitului se referă la data obligatorie de plată a impozitului anual pentru care se fac plăţile în avans. …  + 
InstrucţiuniTermenul de 30 de zile se calculează începând cu ziua următoare zilei în care cererea contribuabilului a fost înregistrată la organele fiscale.Exemplu:1. În cazul contribuabililor mari:a) pentru suma plătită în contul impozitului peste nivelul impozitului datorat: … Dacă cererea de restituire este depusă de contribuabil pe data de 25 martie, majorarea de întârziere ce urmează a fi plătită de organele fiscale se calculează începând cu data de 16 mai.Dacă termenul de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire de către contribuabil depăşeşte data de 15 mai, majorarea de întârziere ce urmează a fi plătită de organul fiscal se calculează începând cu a 31-a zi de la data depunerii cererii;b) pentru sumele plătite în avans peste limitele datorate: … Plata efectuată în luna august a fost peste nivelul datorat. În acest caz, majorarea de întârziere ce urmează a fi plătită se calculează începând cu 16 mai sau când termenul de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire depăşeşte data de 15 mai, majorarea se calculează din a 31-a zi de la data depunerii cererii.2. În cazul contribuabililor mici:Dacă termenul de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire de către contribuabil depăşeşte data de 25 a lunii, care este termen obligatoriu de declarare şi plata a impozitului pe profit, majorarea de întârziere se calculează din a 31- zi de la data depunerii cererii. + 
Ordonanţă(5) În scopul calculării majorării de întârziere, potrivit acestui articol, când impozitul pe profit a fost stabilit conform art. 18 alin. (3), termenul pentru plată impozitului rămâne data stabilită pentru depunerea declaraţiei de impunere iniţială, nu data stabilită prin înştiinţarea de plată, conform art. 18 alin. (5). …  + 
InstrucţiuniData stabilită pentru depunerea declaraţiei de impunere iniţială se referă la data de 15 mai a fiecărui an fiscal în cazul marilor contribuabili, şi la data de 25 a fiecărei luni, în cazul contribuabililor mici. + 
Ordonanţă(6) Pentru aplicarea prevederilor acestui articol, Banca Naţională a României comunică Ministerului Finanţelor, până la data de 20 a ultimei luni din trimestru, rata dobânzii de referinţă. …  + 
Articolul 21Constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor, precum şi a majorărilor de întârziere aferente, reglementate de prezenta ordonanţă, se efectuează de organele fiscale din subordinea direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti. + 
Articolul 22(1) Un inspector fiscal sau alt angajat al unei unităţi fiscale, autorizat în acest sens, are dreptul de a intră în orice incintă de afaceri a contribuabilului sau în alte incinte deschise publicului, fără o înştiinţare prealabilă, în scopul determinării obligaţiilor fiscale ale acestuia sau a colectării impozitelor datorate şi neplătite la termen. … Accesul este permis în cursul orelor normale de serviciu, iar în afară acestora numai cu autorizarea scrisă a conducerii unităţii fiscale, justificată de necesitatea controlului. + 
InstrucţiuniAccesul în incintele sus-menţionate al inspectorului fiscal sau al altui angajat al unităţii fiscale, fără a înştiinţa contribuabilul, are loc numai în orele programului de lucru ale inspectorului sau angajatului unităţii fiscale, iar după aceste ore, numai cu aprobarea scrisă a conducerii unităţii fiscale unde sunt salariaţi. Aprobarea se obţine pe un referat prin care se justifică necesitatea efectuării controlului. + 
Ordonanţă(2) Un inspector fiscal sau un alt angajat al unei unităţi fiscale autorizat în acest sens, în scopul determinării obligaţiei fiscale a contribuabilului sau al încasării impozitelor datorate şi neplătite la termen, are dreptul să între şi în locuinţă, dar numai cu consimţământul contribuabilului sau proprietarului, după caz, iar în lipsa acestui consimţământ, în baza unei hotărâri judecătoreşti pronunţată de instanţa judecătorească, la cererea conducerii unităţii fiscale, care este obligată să motiveze necesitatea accesului în locuinţă. …  + 
InstrucţiuniConsimţământul contribuabilului sau proprietarului trebuie să fie în formă scrisă. + 
Ordonanţă(3) În verificările făcute conform prevederilor alin. (1) şi (2) din prezentul articol, un inspector fiscal sau alt angajat al unei societăţi fiscale, împuternicit în acest sens, poate: … a) lua un extras sau face o copie a oricărui document sau înregistrări contabile; … b) reţine orice document sau orice element material care poate constitui o probă sau o dovadă în determinarea obligaţiilor fiscale ale contribuabilului; … c) să solicite ajutorul, cooperarea şi asistenţa contribuabilului sau persoanelor care-l reprezintă pentru îndeplinirea prevederilor de la lit. a) şi b). …  + 
Articolul 23(1) În vederea determinării obligaţiilor fiscale, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe, organele fiscale au dreptul de a controla şi: … a) operaţiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea plăţii impozitelor; … b) operaţiunile efectuate în numele contribuabilului, dar în favoarea asociaţilor, acţionarilor sau persoanelor ce acţionează în numele acestora; … c) datoriile asumate de contribuabili în contul unor împrumuturi făcute sau garantate de acţionari, asociaţi sau de persoanele ce acţionează în numele acestora, în vederea reflectării reale a operaţiunii; … d) distribuirea, împărţirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile între doi sau mai mulţi contribuabili, sau acele operaţiuni controlate, direct sau indirect, de persoane care au interese comune, în scopul prevenirii evaziunii fiscale şi pentru reflectarea reală a operaţiunilor. … (2) În cazul tranzacţiilor dintre contribuabili sau dintre aceştia şi o persoană fizică sau o entitate fără personalitate juridică, care participă sub orice formă la conducerea, controlul sau capitalul altui contribuabil sau altei entităţi, fără personalitate juridică, valoarea ce va fi recunoscută de autoritatea fiscală este valoarea de piaţa a tranzacţiilor. … La fel se procedează şi atunci când contribuabilul sau cealaltă persoană sau entitate sunt asociaţi, respectiv acţionari în comun, şi nu deţin controlul, asa cum este prevăzut mai sus. + 
Articolul 24(1) În cazul în care ultima zi de plată a impozitului sau de depunere a documentelor cerute de prezenta ordonanţă este zi nelucrătoare, sumele, respectiv documentele, se consideră depuse în termen dacă acestea se depun în ziua lucrătoare imediat următoare. … (2) O declaraţie, o contestaţie sau orice alt document este considerat ca fiind completat şi transmis organelor fiscale la data înregistrării, iar în cazul transmiterii prin poştă, se ia în considerare data de pe ştampila poştei. …  + 
InstrucţiuniData de pe ştampila poştei, înseamnă data de cartare a scrisorii. + 
Ordonanţa + 
Articolul 25Impozitele şi majorările de întârziere care nu au fost plătite în termen şi în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă sunt recuperate conform prevederilor legale. + 
InstrucţiuniPentru neplata la termen a impozitelor datorate potrivit ordonanţei, precum şi a majorărilor de întârziere, organele fiscale vor recupera sumele prin aplicarea procedurii de executare silită prevăzută de legislaţia în vigoare. + 
Ordonanţă + 
Articolul 26(1) În cazul unei cereri pentru restituirea unei plăţi de impozite peste suma datorată depusă în termenul stabilit la art. 27 alin. (2), organul fiscal va putea compensa suma acelei plăţi, aşa cum a fost determinată de acesta, inclusiv majorarea de întârziere aferentă, prevăzută de aceasta ordonanţă, cu alte obligaţii fiscale ale contribuabilului care a făcut plata peste nivelul impozitului datorat. … (2) Organele fiscale vor restitui, pe bază de cerere, în lipsa altor datorii scadente ale contribuabilului, sumele plătite în plus, împreună cu majorările de întârziere aferente, în condiţiile art. 20 alin. (4). … (3) Compensarea sau restituirea va putea fi făcută şi din oficiu de organele fiscale, fără o cerere de restituire prealabilă, caz în care nu se mai datorează majorări de întârziere. Despre măsura luată va fi înştiinţat şi contribuabilul. …  + 
InstrucţiuniExemplu:1. Pentru contribuabilii mari:Un contribuabil depune cerere pentru restituirea impozitului pe profit plătit în suma de 5.000.000 lei, înregistrată la organul fiscal în data de 20 aprilie 1998, suma reprezentând impozitul pe profit plătit în plus peste suma datorată aferentă anului 1995 (termen de plată 15 mai 1996).Organul fiscal verifică şi înştiinţează contribuabilului pe data de 25 mai 1998, ca suma plătită în plus pentru impozitul pe profit a fost de 3.800.000 lei în loc de 5.000.000 lei.Întrucât prin înştiinţarea contribuabilului s-a depăşit termenul de 30 de zile, organul fiscal datorează majorări de întârziere pentru 5 zile calculate ca diferenţă între 25 mai 1998 şi 29 mai 1998 (data la care expiră termenul de 30 de zile).Suma de 3.800.000 lei, inclusiv majorările de întârziere, aşa cum au fost calculate conform alineatului precedent, fie se compensează cu alte obligaţii fiscale ale contribuabilului, fie se restituie.Dacă suma de 3.800.000 lei se restituie sau se completează din iniţiativa organului fiscal, fără a exista o cerere prealabilă în acest sens, organul fiscal nu mai datorează majorările de întârziere, având obligaţia de a aduce la cunoştinţa contribuabilului operaţiunea efectuată.2. Pentru contribuabilii mici:Operaţiunea de compensare sau restituire se efectuează lună de lună, cumulat de la începutul anului.În cazul unei cereri de compensare sau restituire, soluţionarea acesteia se face în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia, timp în care organul fiscal nu datorează majorări de întârziere.Procedura de înştiinţare a contribuabilului privind compensarea şi restituirea sumelor plătite în plus, prevăzută pentru contribuabilii mari, se aplică şi în cazul contribuabililor mici. + 
Ordonanţă(4) Nu se admit compensări ale impozitului cu eventuale creanţe deţinute de contribuabili asupra statului, altele decît cele de natura fiscală. …  + 
InstrucţiuniObligaţia de plată a impozitului pe profit nu se poate compensa cu obligaţiunile, certificatele sau alte titluri de împrumut lansate de stat şi deţinute de contribuabili. + 
Ordonanţă + 
Articolul 27(1) Termenul de prescripţie pentru stabilirea impozitelor prevăzute de prezenta ordonanţă este de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei de impunere. …  + 
InstrucţiuniPentru contribuabilii mari, creanţele fiscale urmăresc sumele datorate pentru neplata în termen a impozitelor stabilite de prezenta ordonanţă, pe o perioadă de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei de impunere, respectiv 15 mai a anului următor anului fiscal pentru care se datorează impozitele respective.Exemplu:Termenul de prescripţie pentru sumele reprezentând impozite datorate şi neplătite, aferente anului 1995, este 15 mai 2001.Pentru contribuabilii mici, organele fiscale urmăresc sumele datorate pentru neplata în termen a impozitului pe profit pe o perioadă de 5 ani de la data expirării termenului de depunere a declaraţiei de impunere, respectiv 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează impozitul respectiv.Exemplu:Termenul de prescripţie pentru sumele reprezentând impozitul pe profit datorat şi neplătit pentru luna februarie 1995 este de 25 martie 2000. + 
Ordonanţă(2) Cererile pentru compensarea sau restituirea de plăţi de impozit peste suma datorată nu pot fi făcute după 5 ani de la data obligaţiei depunerii declaraţiei de impunere. …  + 
InstrucţiuniÎn cazul în care un contribuabil a efectuat plăţi în contul impozitului pe profitul anului 1995, peste impozitul datorat, el are dreptul de a depune cerere pentru compensarea sau restituirea de plăţi de impozit până la data de 15 mai 2001.Similar, pentru un contribuabil mic, data limită de depunere a cererii pentru compensare sau restituire de plăţi de impozit peste suma datorată pentru luna februarie 1995 este de 25 martie 2000. + 
Ordonanţă(3) În caz de evaziune fiscală, termenul de prescripţie pentru stabilirea impozitelor este de 10 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei de impunere. …  + 
Articolul 28(1) Funcţionarii publici din cadrul unităţilor fiscale, inclusiv persoanele care nu mai deţin această calitate, sunt obligaţi să păstreze secretul asupra informaţiilor pe care le deţin urmare exercitării atribuţiilor de serviciu, referitoare la un contribuabil. … (2) Informaţiile referitoare la un contribuabil pot fi transmise numai în următoarele situaţii: … a) altor autorităţi cu atribuţii fiscale, în scopul realizării unor obligaţii ce decurg din aplicarea unei legi fiscale; … b) unei autorităţi din domeniul muncii şi protecţiei sociale care face plăţi de asigurări sociale sau alte plăţi similare; … c) autorităţilor fiscale ale altei ţări, în baza unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri; … d) autorităţilor juridice competente, potrivit legii. … (3) Persoana care primeşte informaţii fiscale, conform alin. (2), este obligată să păstreze secretul fiscal asupra informaţiilor primite. … (4) Informaţia referitoare la un contribuabil poate fi transmisă şi unei alte persoane numai cu consimţământul scris al contribuabilului. … (5) Nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului fiscal se pedepseşte potrivit legii penale. …  + 
InstrucţiuniInformaţiile referitoare la un contribuabil sunt legate de identitatea contribuabilului, natura, sursa sau suma veniturilor acestuia, plăţi, încasări, deduceri, reduceri, credite, active, datorii, valoarea patrimoniului net, obligaţii fiscale, reţineri de impozite, lipsuri, sau orice fel de informaţii obţinute din declaraţii sau documente doveditoare înaintate de către contribuabilul în cauză, sau informaţiile cunoscute urmare controlului efectuat la sediul contribuabilului.Soluţiile date în scris de organele fiscale de specialitate pentru aplicarea dispoziţiilor ordonanţei în legătură cu tranzacţiile unui anumit contribuabil pot fi făcute publice, dar fără a se da informaţiile de identificare a contribuabilului la care se referă şi fără a se aplică altor contribuabili.Nerespectarea de către funcţionarii publici din cadrul organelor fiscale, inclusiv persoanele care nu mai deţin această calitate, a obligaţiei de păstrare a secretului asupra informaţiilor deţinute, referitoare la un contribuabil, se pedepseşte potrivit Codului penal. + 
Ordonanţă + 
Articolul 29(1) Un contribuabil care consideră că impunerea făcută de un organ fiscal este incorectă poate face cerere de revizuire a acesteia la organele direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz. Cererea trebuie făcută în scris, în termen de 20 de zile de la data când contribuabilul a primit înştiinţarea. Cererea trebuie să fie motivată şi însoţită de acte doveditoare. …  + 
InstrucţiuniCererea de revizuire privind stabilirea impozitului şi a majorărilor de întârziere aferente se depune în termen de 20 de zile de la data înştiinţării contribuabilului (data înregistrării actului de constatare) la direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţeană sau a municipiului Bucureşti, însoţită de documentul original de plată a taxei de timbru, actul de constatare încheiat de organul fiscal şi orice documente pe care contribuabilul le consideră necesare în vederea susţinerii cererii de revizuire. + 
Ordonanţă(2) În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de revizuire, direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt obligate să se pronunţe printr-o decizie motivată, care se comunică contribuabilului. … (3) Împotriva deciziei emise de direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti, contribuabilul poate face contestaţie la Ministerul Finanţelor, în termenul prevăzut la alin. (1). … Ministerul Finanţelor este obligat să se pronunţe printr-o decizie motivată, în termen de 40 de zile de la înregistrarea contestaţiei, care se comunică contribuabilului. + 
InstrucţiuniÎn termen de 20 de zile de la primirea deciziei de soluţionare a cererii de revizuire, contribuabilul poate face contestaţie la Ministerul Finanţelor, care, în termen de 40 de zile de la înregistrarea acesteia, are obligaţia de a se pronunţa printr-o decizie motivată.Cererile de revizuire şi contestaţiile nu pot avea alt obiect decât cel asupra cărora s-a întocmit impunerea şi s-au emis decizii de soluţionare de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti.Deciziile de soluţionare care se comunică contribuabililor pot fi remise şi prin poştă, iar data comunicării este considerată data confirmării de primire. În situaţia în care contribuabilul nu poate lua la cunoştinţă sau refuză primirea deciziei, se va proceda conform prevederilor Codului de procedură civilă, referitoare la înmânarea citaţiilor.Organul fiscal care a înregistrat cererile de revizuire sau contestaţiile are obligaţia ca, pe lângă documentele depuse de contribuabil, să completeze dosarul cauzei cu punctul său de vedere, argumentat faţă de susţinerile contribuabililor şi să transmită acestora soluţia dată.În cazul contestaţiilor, direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti vor remite Ministerului Finanţelor dosarul cererii de revizuire împreună cu decizia de soluţionare şi punctul de vedere al direcţiei generale în termen de 5 zile de la înregistrarea contestaţiei.În cazul scrisorilor care au atât caracter de cerere de revizuire sau de contestaţie, cât şi de reclamaţie, sesizarea sau cererea de înlesnire, se va proceda conform art. 29 al ordonanţei şi prezentelor instrucţiuni pentru capătul de cerere privind soluţionarea revizuirii sau contestaţiei, după caz, iar pentru celelalte capete de cerere scrisoarea va fi remisă în copie organelor abilitate legal pentru soluţionare. + 
Ordonanţă(4) Decizia Ministerului Finanţelor poate fi contestat la Curtea de apel în a cărei rază teritorială îşi are sediul sau, după caz, domiciliul, contribuabilul. … Împotriva hotărârii Curţii de apel se poate face recurs la Curtea Supremă de Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicare.(5) Pentru perioadele de soluţionare a cererilor de revizuire şi a contestaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) se suspendă plata sumei impozitului contestat şi a majorărilor de întârziere aferente acestuia. … (6) Pentru perioadele de soluţionare a cererilor de revizuire şi a contestaţiilor, respectiv de 30 şi 40 de zile, după caz, nu se datorează şi nu se calculează majorări de întârziere. … (7) În cazuri justificate, Ministerul Finanţelor poate prelungi la cererea contribuabilului perioada de suspendare prevăzută la alin. (5), când cererea de revizuire sau contestaţia nu a fost soluţionată în termenele prevăzute de lege. …  + 
InstrucţiuniPentru perioadele de 30 de zile şi, respectiv, de 40 de zile, pentru soluţionarea cererilor de revizuire sau a contestaţiilor, după caz, se suspendă obligaţia de plată a sumei impozitului contestat şi a majorărilor de întârziere aferente.Tot pentru aceste perioade nu se datorează şi nu se calculează majorări de întârziere, atât în sarcina contribuabilului, cât şi în sarcina organelor fiscale.Organele abilitate cu soluţionarea cererilor de revizuire sau a contestaţiilor, în cazuri temeinic justificate, pot prelungi, la cererea contribuabilului, perioada de 30 de zile şi, respectiv, de 40 de zile când nu a fost posibilă soluţionarea în termenele legale a cererii de revizuire sau a contestaţiei. + 
Ordonanţă(8) Plata impozitelor şi a majorărilor de întârziere aferente rămase de plată, urmare soluţionării pe cale administrativă a cererii de revizuire sau a contestaţiei, după caz, se face în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă, prin semnătura, a deciziei date de către organele prevăzute la alin. (1) sau (3) din prezentul articol. … (9) Cererile de revizuire cu privire la impozitul pe profit şi a majorărilor de întârziere aferente sunt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma contestată. Taxa de timbru nu poate fi mai mică de 10.000 lei. … Contestaţiile se timbrează cu jumătate din suma plătită la cererile de revizuire. Taxa de timbru se datorează indiferent dacă o altă cerere de revizuire sau contestaţie cu acelaşi obiect, înregistrată şi rezolvată anterior, a fost taxată.În vederea calculării taxei de timbru, contribuabilii sunt obligaţi să specifice în scris cuantumul sumei contestate.În situaţia admiterii integrale sau parţiale a cererii de revizuire sau a contestaţiei, taxa de timbru se reduce proporţional cu reducerea sumei contestate. + 
InstrucţiuniPentru stabilirea taxei de timbru, contribuabilii sunt obligaţi să specifice în scris cuantumul sumei a cărei revizuire se solicită sau se contestă şi titlul cu care este datorată.Taxele de timbru se datorează şi se plătesc anticipat, adică înaintea primirii (înregistrării) cererilor de revizuire sau a contestaţiilor.Documentul prin care se constată achitarea taxelor de timbru rămâne la dosarul cererii de revizuire sau de soluţionare a contestaţiei, după caz.Potrivit reglementărilor privind taxele de timbru, se supune taxei de timbru fiecare cerere de revizuire sau contestaţie, indiferent dacă o altă cerere cu acelaşi obiect a fost taxată, înregistrată şi rezolvată anterior la un organ al Ministerului Finanţelor.Taxa de timbru se datorează şi pentru acele cereri de revizuire sau contestaţii care au fost adresate altor instituţii, dar care se trimit spre rezolvare organelor Ministerului Finanţelor, chiar dacă contribuabilii le denumesc reclamaţii, sesizări sau cereri.Dacă s-a depus o cerere de revizuire sau o contestaţie timbrată şi înainte de soluţionarea ei se primesc şi alte cereri de revizuire sau contestaţii similare depuse la alte organe, acestea se anexează la dosarul cauzei contestaţiei fără a se pretinde timbrarea. Nedepunerea documentului original de plată a taxei de timbru în termenul legal duce la respingerea cererii de revizuire sau a contestaţiei ca netimbrată.De asemenea, în cazul cererilor de revizuire sau a contestaţiilor primite prin poştă la care se datorează taxa de timbru şi la care nu s-au anexat documentele originale de plată a taxelor respective, se vor comunică în scris petiţionarilor sumele reprezentând taxele de timbru pe care aceştia trebuiau să le plătească şi termenul până la care sunt obligaţi să trimită, în original, documentul de plată a acestora, cu menţiunea că nerespectarea acestui termen duce la respingerea cererilor de revizuire sau a contestaţiilor ca netimbrate. În asemenea cazuri, termenul de soluţionare curge de la data depunerii documentului original de plată a taxei de timbru.În situaţia admiterii integrale sau parţiale a cererii de revizuire sau a contestaţiei, taxa de timbru se reduce proporţional cu reducerea sumei contestate.În cazul respingerii cererilor de revizuire sau a contestaţiilor ca nedepuse în termen sau netimbrate nu sunt aplicabile prevederile art. 29 alin. (5), (6) şi (8).Cererile cu caracter declarativ, cum ar fi declaraţiile privind modificarea condiţiilor de exercitare a activităţii sau încetarea acesteia, cererile pentru restituirea impozitului în condiţiile prevăzute de art. 26 din ordonanţă sau pentru prelungirea perioadei de suspendare a plăţii impozitului pe profit contestat şi a majorărilor de întârziere aferente, cererile prin care se solicită urgentarea revizuirii sau a soluţionării contestaţie şi altele asemenea nu sunt contestaţii şi ca atare nu se timbrează.Modificările în evidenţele fiscale şi contabile ca urmare a soluţionării cererilor de revizuire şi a contestaţiilor, precum şi a hotărârilor definitive ale instanţelor judecătoreşti se vor opera imediat după primirea deciziei administrative sau a hotărârii judecătoreşti definitive. + 
Capitolul VISancţiuni fiscale + 
Ordonanţă + 
Articolul 30(1) Constituie contravenţii fiscale următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni: … a) depunerea cu întârziere de până la 30 de zile inclusiv a declaraţiei de impunere se sancţionează cu amendă egală cu 1% din impozitul datorat; … b) depunerea declaraţiei de impunere peste termenul prevăzut la lit. a), precum şi nefurnizarea informaţiilor necesare pentru a determina obligaţia fiscală se sancţionează cu amendă egală cu 2% din suma impozitului datorat; … c) neplata în întregime a impozitului stabilit la data prevăzută se sancţionează cu o amendă egală cu 3% din impozitul neplătit. … Impozitul neplătit înseamnă diferenţa dintre obligaţia fiscală şi suma impozitului plătit la data la care contribuabilul era obligat să o facă;d) neplata impozitului stabilit prin reţinere la sursa se sancţionează cu amendă de 100% din impozitul ce trebuia reţinut şi vărsat. … (2) Amenzile prevăzute la alin. (1) trebuie plătite în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. … Neplata în acest termen atrage după sine încasarea amenzilor care se face în aceleaşi condiţii ca impozitul la care se referă.(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor fiscale se fac de către organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor. … (4) Prevederile prezentei ordonanţe, referitoare la contravenţii fiscale se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. …  + 
Capitolul VIIDispoziţii finale şi tranzitorii + 
Ordonanță + 
Articolul 31Scutirile de impozit prevăzute la art. 5 din Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit şi art. 14 din Legea nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine, cu modificările ulterioare, vor rămâne valabile numai în cazul persoanelor juridice care s-au înregistrat la Registrul comerţului înainte de 1 ianuarie 1995 şi pentru care perioada de scutire nu a expirat. Scutirea operează până la expirarea perioadei legale, cu condiţia de a activa şi realiza în continuare venituri, încă o perioadă egală cu perioada de scutire. În caz contrar, impozitul pe profit se recalculează, inclusiv pentru perioada de scutire, potrivit reglementărilor existente la data acordării facilităţilor. + 
InstrucţiuniPersoanele juridice care s-au înregistrat la Registrul comerţului până la 31 decembrie 1994 beneficiază de scutirile de impozit pe profit prevăzute la art. 5 din Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 55/1991 şi art. 14 din Legea nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine, modificată prin Legea nr. 57/1993.Înregistrarea la Registrul comerţului (Legea nr. 26/1990) presupune constituirea de societăţi comerciale, filiale sau sucursale, participarea la majorarea capitalului social al unui contribuabil existent sau dobândirea de părţi sociale ori acţiuni la acesta, precum şi de obligaţiuni sau alte acte de comerţ, cesionarea, concesionarea, închirierea sau locaţia gestiunii, în condiţiile legii, a unor activităţi economice, servicii publice, unităţi de producţie ale unor regii autonome sau societăţi comerciale, dobândirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile, altor drepturi reale, cu excepţia dreptului de proprietate asupra terenurilor, dobândirea de drepturi de proprietate industrială şi intelectuală, dobândirea de drepturi de creanţă sau alte drepturi referitoare la prestări cu valoare economică asociate unei investiţii.Contribuabilii înfiinţaţi până la 31 decembrie 1994 în baza Legii nr. 35/1991, modificată prin Legea nr. 57/1993, beneficiază în continuare de facilităţile prevăzute la art. 14 de la data începerii activităţii. Aceasta presupune realizarea primelor venituri sau efectuarea primelor cheltuieli care atestă începerea activităţii pentru care s-a constituit.Scutirea de plată impozitului pe profit, prevăzută la art. 5 din Legea nr. 12/1991 şi art. 14 din Legea nr. 35/1991, modificată prin Legea nr. 57/1993, operează până la expirarea perioadei legale, cu condiţia de a activa şi realiza în continuare venituri încă o perioadă egală cu perioada de scutire, iar în caz contrar impozitul pe profit se recalculează, inclusiv pentru perioada de scutire. + 
Ordonanţă + 
Articolul 32Dividendele primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română nu sunt supuse impozitului pe profit. + 
InstrucţiuniDividendele primite de o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română nu se includ în profitul impozabil.Dividendele primite de o persoană juridică română de la o persoană juridică străînă se includ în profitul impozabil.Dividendele plătite de o persoană juridică română către orice persoană juridică străînă se impozitează, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 40/1992 privind impozitul pe dividende la societăţile comerciale, cu o cotă de 10%. Aceeaşi cotă se aplică şi în cazul plăţii de dividende către persoane fizice române sau străine.Aceste prevederi se aplică şi asupra dividendelor rezultate urmare operaţiunilor de lichidare a unui contribuabil. + 
Ordonanţă + 
Articolul 33Aportul la capitalul social al unei persoane juridice depus de o persoană fizică sau juridică nu este supus impunerii. Valoarea din bilanţ a activelor aduse ca aport se raportează de la acţionar, respectiv asociat.Metodologia de calcul şi de reflectare în profit a operaţiunilor legate de distribuirea activelor în cazul lichidărilor parţiale sau totale ale contribuabililor, precum şi al reorganizării acestora, va fi menţionată în instrucţiunile prevăzute la art. 38. + 
InstrucţiuniAportul asociaţilor sau acţionarilor la capitalul social al unei persoane juridice, precum şi majorarea capitalului social pe seama aportului asociaţilor sau acţionarilor nu sunt supuse impunerii.În cazul aportului în natură, valoarea activelor aduse ca aport se reportează de la acţionar, respectiv asociat, în bilanţul contabil al persoanei juridice care le primeşte.Pierderea sau câştigul rezultat din distribuirea activelor, inclusiv din distribuirile făcute în cazul unei lichidări parţiale sau totale de la o persoană juridică către acţionari sau asociaţi, calculate ca diferenţa între valoarea de piaţă a activelor şi valoarea acestora din bilanţul contabil vor fi avute în vedere de persoana juridică la calculul profitului impozabil.Lichidarea contribuabililor se poate realiza potrivit procedurilor prevăzute în legile în baza cărora au luat fiinţă.Valoarea activului din bilanţul de lichidare, rămasă după deducerea capitalului social, actualizat în funcţie de indicele de inflaţie de la data varsarii capitalului social până la data lichidării, se impozitează potrivit dispoziţiilor ordonanţei şi prezentelor instrucţiuni. + 
Ordonanţă + 
Articolul 34(1) Pierderile înregistrate până la 1 ianuarie 1995 pot fi recuperate din profitul impozabil în anul 1995 şi în anii următori, potrivit prevederilor legale existente până la 1 ianuarie 1995, fără a fi actualizate la inflaţie. …  + 
InstrucţiuniPierderile recunoscute fiscal, înregistrate până la 1 ianuarie 1995, conform dispoziţiilor legale în vigoare până la această dată, se recuperează din profitul impozabil realizat în anii 1995 şi 1996, fără a se actualiza la inflaţie; diferenţa rămasă neacoperită nu se ia în considerare la determinarea profitului impozabil, începând cu anul 1997.În acest scop, pierderile înregistrate vor fi evidenţiate distinct pe fiecare an fiscal. + 
Ordonanţă(2) Pierderea netă înregistrată în perioada de scutire poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare conform prevederilor prezentei ordonanţe. Pierderea netă se calculează ca diferenţă între profitul impozabil aferent perioadei de scutire şi pierderile înregistrate în aceeaşi perioadă. Pierderea netă, astfel calculată, nu se actualizează la inflaţie. …  + 
InstrucţiuniExemplu:Un contribuabil s-a înfiinţat conform certificatului de înmatriculare eliberat de Registrul comerţului în anul 1991 şi desfăşoară o activitate industriala ce se încadrează în prevederile art. 5 lit. a) din Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, beneficiind de scutire la plata impozitului pe profit pentru o perioadă de 5 ani.În perioada de scutire s-au înregistrat următoarele rezultate financiare:

Pierderea netă(10.000.000 – 11.500.000) = – 1.500.000 leiAstfel determinată, pierderea netă de 1.500.000 lei se recuperează din profiturile impozabile viitoare, conform prevederilor prezentei ordonanţe, fără a se actualiza la inflaţie. + 
Ordonanţă + 
Articolul 35(1) Profitul regiilor autonome rămas după plata impozitului pe profit se utilizează pentru stimularea salariaţilor, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, precum şi pentru constituirea de resurse proprii de finanţare, iar diferenţa se vărsa la bugetul de stat sau bugetele locale, după caz. … Sumele pentru constituirea resurselor proprii de finanţare se aprobă de către Guvern, la propunerea ministerului de resort, cu avizul Ministerului Finanţelor, o dată cu bugetele de venituri şi cheltuieli ale regiilor autonome.În cazul regiilor autonome de interes local, aceste atribuţii revin consiliilor locale sau judeţene, după caz.(2) Termenul de vărsare este de 15 mai a anului fiscal următor. În acest caz, prevederile cap. 5 se aplică în mod corespunzător. …  + 
InstrucţiuniTermenul de plată a diferenţei prevăzute la alin. (1) de mai sus din profitul net al regiei autonome, ce se vărsa la bugetul de stat sau bugetul local, după caz, este de 15 mai a anului fiscal următor. + 
Ordonanţă + 
Articolul 36Pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe referitoare la actualizarea inflaţiei, Comisia Naţională pentru Statistică va publică lunar şi anual indicele de inflaţie, până la data de 20 a lunii următoare, respectiv 20 ianuarie a anului următor. + 
InstrucţiuniIndicele ce se va lua în calcul pentru actualizarea la inflaţie este indicele preţurilor de consum total, cu baza fixă luna decembrie a anului precedent, publicat de Comisia Naţională pentru Statistică în "Buletinul statistic de preţuri" care apare lunar.Indicele preţurilor de consum din luna decembrie reprezintă indicele pentru întreg anul.Pentru actualizarea la inflaţie a unei sume dintr-o lună spre sfârşitul anului fiscal, se va înmulţi suma respectivă cu raportul dintre indicele preţurilor de consum al lunii decembrie şi cel al lunii respective.Exemplu:– indicele preţurilor de consum pe luna decembrie este 170,5%;– indicele preţurilor de consum pe luna martie este 123,6%.Suma ce se supune actualizării reprezintă un mijloc fix achiziţionat în luna martie şi este în valoare de 850.000 lei.                                 170,5    Suma actualizată = 850.000 x ───── x 100 = 850.000 x 137,9 = 1.172.150 lei                                 123,6Pentru calculele de actualizare la inflaţie, raportul celor doi indici se va înscrie tot sub forma unui procent cu o zecimală după virgulă. Dacă a doua cifră zecimală este mai mică decât 5, se neglijează, iar atunci când este mai mare sau egală cu 5, se rotunjeşte la 10, astfel:– 123,33 se rotunjeşte la 123,3;– 123,35 se rotunjeşte la 123,4. + 
Ordonanţă + 
Articolul 37(1) Obligaţiile fiscale reglementate prin ordonanţă sunt venituri ale bugetului de stat. … (2) Ca excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul pe profit, majorările şi amenzile calculate potrivit prezentei ordonanţe şi datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi consiliilor judeţene sunt venituri ale bugetelor locale respective. …  + 
Articolul 38(1) Pentru aplicare prevederilor prezentei ordonanţe, în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Finanţelor, Instrucţiunile privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit. … (2) Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei ordonanţe se constituie, în cadrul Direcţiei generale a impozitelor directe, Comisia centrală fiscală, coordonată de secretarul de stat ce răspunde de activitatea veniturilor statului. Componenţa comisiei se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor. … (3) Ordinele, modelele de formulare şi normele de completare referitoare la impozitul pe profit, precum şi deciziile comisiei prevăzute la alin. (2) se publică în Monitorul Oficial al României. …  + 
Articolul 39În funcţie de rezultatele aplicării noului sistem de impunere a profitului, Guvernul poate adopta, la propunerea Ministerului Finanţelor, până la 31 decembrie 1995, măsuri pentru organizarea, aplicarea şi îmbunătăţirea elementelor tehnice ale acestui sistem, fără modificarea cotelor de impozit prevăzute în prezenta ordonanţă. + 
Articolul 40Prezenta ordonanţă intră în vigoare începând cu anul fiscal 1995. + 
Articolul 41Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă: Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit; Legea nr. 55/1991 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit; Hotărârea Guvernului nr. 804/1991 privind impozitul pe profit; art. 14, 15 şi 16 din Legea nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine, aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 57/1993; art. 68 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie; art. 5 din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult; Legea nr. 54/1992 privind impozitul pe sumele obţinute din vânzarea activelor societăţilor comerciale cu capital de stat, cu excepţia art. 6; art. 1 din Decretul nr. 276/1973 pentru reglementarea impunerii unor venituri realizate din Republica Socialistă România de persoanele fizice şi juridice nerezidente, astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 125/1977 privind modificarea Decretului nr. 276/1973 pentru reglementarea impunerii unor venituri realizate din Republica Socialistă România de persoane fizice şi juridice nerezidente, numai în ce priveşte condiţia de rezidenţă; Decretul nr. 394/1973 privitor la impunerea veniturilor realizate din închirieri de imobile, numai prevederile referitoare la persoane juridice; art. 8 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 3/1994 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1993 privind unele măsuri pentru restructurarea activităţii regiilor autonome; Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, numai prevederile referitoare la majorările de întârziere aferente veniturilor bugetare, reglementate de prezenta ordonanţă; Ordonanţa Guvernului nr. 14/1992 privind modificarea nivelului majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a veniturilor cuvenite bugetului, aprobată prin Legea nr. 114/1992, numai prevederile referitoare la cota majorărilor de întârziere aferente veniturilor bugetare, reglementate prin prezenta ordonanţă; Ordonanţa Guvernului nr. 17/1993 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la reglementările financiar-gestionare şi fiscale, numai contravenţiile şi sancţiunile referitoare la veniturile bugetare reglementate prin prezenta ordonanţă; art. 27 alin. 2 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară; art. 13 lit. a) din Legea nr. 53/1992 privind protecţia specială a persoanelor handicapate; art. 5 alin. 4 din Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, modificată prin Legea nr. 1/1994; Hotărârea Guvernului nr. 557/1992 privind unele măsuri de constituire a fondului asigurărilor sociale pentru agricultori; art. 2 şi 3 din Legea nr. 67/1993 privind constituirea şi utilizarea fondului special pentru cercetare-dezvoltare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.Reguli tranzitorii până la depunerea primei declaraţiide impunere conform dispoziţiilor ordonanţeiI. În cazul contribuabililor mari1. Nivelul sumei plăţilor în avans pentru perioada 1 ianuarie 1995 – 25 aprilie 1995 se determina pe baza profitului aferent veniturilor totale înregistrate pînă la data de 30 noiembrie 1994.2. În acest scop se va întocmi Situaţia calculului impozitului pe profit la data de 30 noiembrie 1994, care este anexată la Precizările Ministerului Finanţelor nr. 13.295/1994 *) privind determinarea profitului impozabil pentru anul 1994.Notă …
*) Precizările nr. 13.295 din 18 iulie 1994 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 28 iulie 1994.La întocmirea situaţiei nu se va ţine seama dacă veniturile au fost încasate sau urmează a fi încasate. Astfel că, la rândul 39 din această situaţie va fi înregistrat profitul aferent tuturor veniturilor corectat cu cheltuielile nedeductibile, la care se adaugă contribuţiile la fondurile speciale calculate şi datorate potrivit legii (numai cele pentru care temeiul legal a fost abrogat în art. 41 din ordonanţă).3. La suma calculată potrivit pct. 2 se aplică cotele de impozit pe profit prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.Impozitul astfel calculat se împarte la 11 (unsprezece) luni, stabilindu-se astfel nivelul plăţii lunare în avans.Suma, astfel stabilită, se actualizează lună de lună la inflaţie, începând cu luna ianuarie 1995.Exemplu ipotetic:Dacă suma impozitului pe profit calculată în condiţiile de mai sus este de 11.000.000 lei, baza plăţii lunare în avans este de 1.000.000 lei (11.000.000 : 11 luni).Suma plăţii în avans aferentă lunii ianuarie 1995, care se datorează pe 25 februarie 1995, se calculează astfel:1.000.000 lei x 104,3*) = 1.043.000 leiNotă …
*) 104,3 – indicele preţurilor de consum pe luna ianuarie 1995, fata de luna decembrie 1994.Nivelul plăţii în avans pentru perioada de 25 mai 1995 – 25 aprilie 1996 se va recalcula pe baza datelor din Situaţia privind calculul impozitului pe profit la data de 31 decembrie 1994 folosind metodologia de mai sus.Prima plata în avans stabilită în funcţie de nivelul impozitului pe profit la data de 31 decembrie 1994 va avea loc la data de 25 mai 1995 şi este aferentă lunii aprilie 1995, iar ultima plată se efectuează pe data de 25 mai 1996, care este aferentă lunii aprilie 1996.Actualizarea la inflaţie a acestor plăţi se face cu 1 ianuarie 1995.Situaţia privind calculul impozitului pe profit, întocmită pentru 30 noiembrie 1994 şi 31 decembrie 1994, conform metodologiei de mai sus, se depune la organul fiscal în raza căruia îşi are sediul contribuabilul până la data de 1 februarie 1995 şi, respectiv, 1 mai 1995.II. În cazul contribuabililor mici1. Contribuabilii mici au obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit, calculat potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, lunar, cumulat de la începutul anului, până la data de 25 a lunii următoare.2. Profitul aferent facturilor neîncasate la 31 decembrie 1994 se calculează prin înmulţirea valorii facturilor neîncasate (exclusiv T.V.A. aferentă) cu rata medie a rentabilităţii "K" calculată la acea dată, conform Precizărilor nr. 13.295/1994 privind determinarea profitului impozabil pentru anul 1994 (anexa nr. 2).Profitul determinat conform pct. 2, în scop fiscal, se va distribui în proporţie de 1/3 pe primele 3 (trei) luni ale anului 1995.Astfel, profitul impozabil al lunii ianuarie 1995 pentru care se datorează impozit se calculează prin însumarea profitului impozabil rezultat din activitatea desfăşurată pe luna ianuarie cu 1/3 din profitul aferent facturilor neîncasate, calculat potrivit pct. 2. + 
Anexa 1/1FORMULARUL R 01 (01-95)ROMÂNIAMINISTERUL FINANŢELORDECLARAŢIE PENTRU IMPOZITUL PE PROFITPENTRU CONTRIBUABILII MARIDenumirea contribuabilului …………………………………………. Codul fiscal ……………………..Sediul ………….. Localitatea ……………….. Judeţul (sectorul) ……………. Codul poştal …………────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Rândul Suma– lei –──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Patrimoniu net – Soldul de la sfârşitul anului (din anexa nr. 1.2, rând 15, coloana (2)) 01Patrimoniu net – Soldul de la începutul anului (din anexa nr. 1.2, linia 15, coloana (1)) 02Numai pentru anul 1995, înscrieţi profitul impozabil corespunzător facturilor neîncasatela sfârşitul anului 1994 – Precizări nr. 13.295/1994 (anexa nr. 2, rd. 05 x rd. 03/rd. 01) 03Scădeţi rândul 03 din rândul 02 04Indicele de inflaţie pentru întreg anul fiscal 05Înmulţiţi rândul 05 cu rândul 04 06Scădeţi rândul 06 din rândul 01 07Contribuţii făcute la capitalul social în timpul anului 08Dividende primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română 09Reportarea cheltuielilor cu dobânzile rămase nedeductibile în anul anterior 10Sume adăugate la fondul de rezervă, dar numai în limita a 5% din profitul contabil anualşi până ce atinge 20% din capitalul social 11Actualizarea la inflaţie pentru rândurile 08-11 12Adunaţi rândurile 08 până la 12 13Scădeţi rândul 13 din rândul 07 14CHELTUIELI NEDEDUCTIBILEImpozitul pe profiturile din orice sursă, română şi străină, din care 15Impozitul pe veniturile din surse străine 16Amenzi şi penalităţi 17Cheltuieli ocazionate de mese, cadouri, distracţii şi cheltuieli similare pentru acţiunide protocol, reclamă şi publicitate care depăşesc limita prevăzută de legea bugetară anuală 18Sume declarate în evidenţa contribuabilului angajate în constituirea sau majorarea rezervelorşi provizioanelor (cu excepţia celor create de bănci în limita a 2% din soldul crediteloracordate şi a fondului de rezervă, potrivit Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară,a rezervelor tehnice ale societăţilor de asigurare şi a fondului de rezervă în limita a 5%din profitul contabil anual, până ce acesta atinge 20% din capitalul social) 19Cheltuielile de sponsorizare peste limita prevăzută în Legea nr. 32/1994 20Cheltuielile cu dobânzile care depăşesc suma veniturilor din dobânzi plus 20% din altevenituri (nu se aplică băncilor şi instituţiilor financiare) 21Pierderile din surse externe, calculate pe fiecare sursă de venit 22Actualizarea la inflaţie pentru rândurile 15 până la 22 23Adunaţi rândurile 15 până la 23 24DISTRIBUŢII PENTRU PROPRIETARIDistribuţii plătite proprietarilor 25Actualizarea la inflaţie pentru rândul 25 26Adunaţi rândul 25 cu rândul 26 27Profit impozabil (sau pierdere) înainte de reportarea pierderilor. Adunaţi rândurile 14, 24 şi 27) 28Piederea reportată din 5 ani fiscali precedenţi 29Actualizarea la inflaţie pentru rândul 29 30Adunaţi rândurile 29 şi 30 31Profit impozabil (pierdere). Scădeţi rândul 31 din rândul 28 32Impozit pe profit intermediar. Înmulţiţi rândul 32 cu 38%, cu excepţia următoarelor cazuri:– Contribuabilii ale căror venituri din jocuri de noroc, baruri de noapte şi cluburi de noaptedepăşesc 50% din totalul veniturilor, înmulţesc linia 32 cu 60%;– Persoanele juridice străine al căror profit a fost obţinut printr-un sediu permanentîn România, înmulţesc rândul 32 cu 44,2%;– Contribuabilii ale căror venituri din activităţi agricole sunt egale sau depăşesc 80%din totalul veniturilor, înmulţesc rândul 32 cu 25%. 33Credit fiscal extern 34Impozitul pe profit înainte de actualizarea la inflaţie. Scădeţi rândul 34 din rândul 33 35Actualizarea la inflaţie pentru rândul 35 pentru perioada de la 1 ianuarie a anului următorpână la 15 mai a aceluiaşi an 36Impozitul pe profit. Adunaţi rândurile 35 şi 36 37Plăţi anticipate ale impozitului pe profit pentru acest an 38Actualizarea la inflaţie pentru rândul 38 39Plăţi totale. Adunaţi rândurile 38 şi 39 40Impozit datorat. Dacă suma de la rândul 40 este mai mică decât cea de la rândul 37,scădeţi rândul 40 din rândul 37 41Sume plătite în plus. Dacă suma de la rândul 40 este mai mare decât cea de larândul 37, scădeţi rândul 37 din rândul 40 42Următoarele 12 plăţi lunare anticipate, calculate numai în scop informativ. Înmulţiţilinia 37 cu 1/12. Această sumă se actualizează la inflaţie lună de lună 43────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sub sancţiunile aplicate pedepsei de fals în acte publice, declar că am examinat această declaraţie, inclusivanexele însoţitoare, şi, în conformitate cu informaţiile furnizate, o declar corectă şi completă.Numele …………………….. Prenumele …………………………. Data ………………..Funcţia …………………………………….. Semnătura ………………………………..şi ştampilaDirector generalsau altă persoanăautorizată, ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── + 
Anexa 1/1.1AMORTIZAREA FISCALĂAtenţie!Pentru activele din grupele de la 1 la 5 de mai jos, această anexă reprezintă numai un sumar al amortizării fiscale. Trebuie să ţineţi o evidenţă separată a amortizării fiscale pentru fiecare subgrupă a activelor inclusă în grupele de la 1 la 5. Amortizarea pe fiecare activ din grupa 6 se calculează separat. Dacă există mai mult de un activ în grupa 6, contribuabilul va înregistra suma totală.

 + 
Anexa 1/1.2BILANŢ FISCALÎncheiat la: ……………

 + 
Anexa 2INSTRUCŢIUNIpentru completarea Formularului R 01 (01-95)Declaraţia de impunere a profitului impozabil pentru contribuabilii mariInstrucţiuni generaleScopul formularuluiContribuabilii mari trebuie să depună Formularul R 01 (01-95) pentru a declara profitul impozabil anual şi impozitul pe profit.Un contribuabil mare este orice contribuabil care are obligaţia de a plăti impozit pe profit şi nu întruneşte condiţiile de a fi contribuabil mic. Pentru a fi contribuabil mic, un contribuabil trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:– este o persoană juridică română a cărei cifră de afaceri nu depăşeşte 10 miliarde lei într-o perioadă de 12 luni, care se încheie la data de 30 noiembrie a anului fiscal precedent;– nu are mai mult de 299 salariaţi permanenţi la începutul anului fiscal; şi– a fost contribuabil mic în toţi anii fiscali de la înfiinţarea sa.Notă:Contribuabilii mici folosesc Formularul R 02 (01-95). Un contribuabil mic poate să opteze să fie tratat ca un contribuabil mare prin depunerea unei cereri la Ministerul Finanţelor până la data de 30 septembrie a fiecărui an.Dacă cererea este aprobată, contribuabilul va fi tratat ca un contribuabil mare începând cu 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care obţine aprobarea. Aprobarea este irevocabilă.Plătitorii impozitului pe profitUrmătorii contribuabili au obligaţia să plătească impozit pe profit:– persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât în România, cât şi în străînătate;– persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;– persoanele juridice şi fizice străine care desfăşoară activităţi în România ca partener într-o asociere ce nu dă naştere unei persoane juridice, pentru toate veniturile rezultate din activitatea desfăşurată în România;– persoanele juridice şi fizice române, pentru veniturile dintr-o asociere a acestora, ce nu dă naştere unei persoane juridice. În acest caz, impozitul datorat de persoanele fizice se calculează, se reţine şi se varsă de persoana juridică.Veniturile şi cheltuielile persoanelor juridice fără scop lucrativ, ce se iau în calcul la determinarea profitului impozabil, sunt numai cele aferente activităţilor economice desfăşurate cu scopul obţinerii de profit.Scutirile de impozit prevăzute la art. 5 din Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit şi la art. 14 din Legea nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine, cu modificările ulterioare, vor rămâne valabile numai în cazul persoanelor juridice care s-au înregistrat la Registrul comerţului înainte de 1 ianuarie 1995 şi pentru care perioada de scutire nu a expirat. Scutirea operează până la expirarea perioadei legale, cu condiţia de a activa şi a realiza în continuare venituri, încă o perioadă egală cu perioada de scutire. În caz contrar, impozitul pe profit se recalculează, inclusiv pentru perioada de scutire, potrivit reglementărilor existente la data acordării facilităţilor.Depunerea declaraţiei de impunereDepuneţi Formularul R 01 (01-95) până la 15 mai a anului următor anului fiscal pentru care se completează declaraţia de impunere. Dacă 15 mai nu este zi lucrătoare, contribuabilul poate depune declaraţia în ziua lucrătoare imediat următoare.Depunerea Formularului R 01 (01-95) se face la unitatea teritorială a administraţiei fiscale unde contribuabilul îşi are sediul.Declaraţia de impunere trebuie semnată şi datată de directorul general sau de orice altă persoană autorizată de lege pentru a-l reprezenta pe contribuabil.Păstrarea evidenţelorEvidenţele contribuabilului trebuie să fie păstrate atât timp cât este necesar, pentru a putea aplica orice prevedere din legile române.Contribuabilul trebuie să păstreze copii după orice declaraţie pe care a depus-o. Acestea sunt necesare pentru întocmirea viitoarelor declaraţii şi efectuarea calculelor la depunerea unor declaraţii rectificate.Plata impozitului pe profitContribuabilul trebuie să plătească în întregime impozitul datorat până la data de 15 mai a anului următor celui pentru care se calculează impozitul pe profit. Dacă 15 mai nu cade într-o zi lucrătoare, contribuabilul poate plăti în următoarea zi lucrătoare.Faceţi plăţile de impozit pe profit în contul bugetului de stat prin completarea unui formular de dispoziţie de plată şi depunerea lui la banca contribuabilului.Plăţi în avans în contul impozitului pe profitUn contribuabil mare trebuie să facă plăţi lunar în avans în contul impozitului pe profit în sumă egală cu 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul fiscal precedent până în a 25-a zi a fiecărei luni, în cursul anului fiscal. Când se stabileşte impozitul pe profit pentru anul fiscal precedent nu se scad plăţile anticipate făcute în contul impozitului pe profit, creditul fiscal extern şi nu se iau în considerare compensările. Suma fiecărei plăţi lunare în avans datorată trebuie să fie actualizată conform modificării indicelui de actualizare la inflaţie dintre începutul anului fiscal şi luna precedentă lunii în care se datorează plata în avans a impozitului. Indicele de actualizare la inflaţie este publicat în Buletinul statistic al Comisiei Naţionale pentru Statistică. În aceste instrucţiuni termenul "indicele de actualizare la inflaţie" se referă la indicele preţurilor de consum.Exemplu:Dacă impozitul pe profit datorat pentru anul 1995, înainte de scăderea plăţilor anticipate, a creditului fiscal extern şi a compensărilor este de 36 milioane lei, contribuabilul trebuie să facă 12 plăţi anticipate lunare pentru 1996 de 3 milioane lei, care se actualizează la inflaţie.Pentru a stabili suma de plată în avans datorată pe 25 iunie, se procedează astfel:    36.000.000 lei : 12 luni = 3.000.000 lei                Indicele de actualizare                la inflaţie pentru luna                mai 1996 (225%)3.000.000 lei x ─────────────────────── = 3.000.000 x 118,4%= 3.552.000 lei                Indicele de actualizare                la inflaţie pentru luna                decembrie 1995 (190%)Suma de plată datorată la data de 25 iunie 1996 pentru luna mai 1996 este de 3.552.000 lei.Majorări de întârziere şi penalizăriMajorările de întârziere se percep pentru neplata în termen a obligaţiilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994. Cota majorării de întârziere este cu 2% peste rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. Ministerul Finanţelor stabileşte trimestrial, prin ordin al ministrului finanţelor, cota majorării de întârziere. Cota va fi publicată cu 5 zile înainte de aplicarea acesteia.Depunerea cu întârziere a declaraţiei de impunereContribuabilul care depune declaraţia după data limită, dar nu mai mult de 30 de zile de la acea dată, trebuie să plătească o penalizare de 1% din suma datorată. Un contribuabil care nu depune declaraţia în 30 de zile de la data limită sau care nu oferă toate informaţiile necesare determinării impozitului se sancţionează cu amendă egală cu 2% din suma impozitului datorat.Plata cu întârziere a impozituluiUn contribuabil care nu plăteşte impozitul pe profit în termen se sancţionează cu amendă egală cu 3% din impozitul neplătit.Neplata impozitului stabilit prin reţinere la sursă se sancţionează cu amendă de 100% din impozitul ce trebuia reţinut şi vărsat.Amenzile prevăzute la alineatele de mai sus trebuie plătite în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.Instrucţiuni de completare a declaraţiei de impunereRândul o1- Patrimoniu net – Bilanţul fiscal de la sfârşitul anuluiTrebuie să completaţi anexele nr. 1.1 şi 1.2 înainte să completaţi rândul 01. Treceţi suma din anexa nr. 1.2, rândul 15, coloana (2), în rândul 01.Rândul 02 – Patrimoniu net – Bilanţul fiscal de la începutul anuluiTreceţi suma din anexa nr. 1.2, linia 15, coloana (1), în rândul 02.Rândul 05 – Indicele de actualizare la inflaţieDeterminaţi indicele de actualizare la inflaţie prin împărţirea indicelui de actualizare la inflaţie pentru luna decembrie a anului fiscal la indicele de actualizare la inflaţie pentru luna decembrie a anului fiscal precedent.Rândul 08 – Contribuţii făcute la capitalul social în cursul anului fiscalTreceţi creşterea de capital social în timpul anului aşa cum este reflectată în bilanţul contabil al contribuabilului. În acest scop, capitalul social include numai sumele subscrise şi vărsate de asociaţi sau acţionari.Rândul 09 – Dividende primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică românăCompletaţi acest rând numai dacă contribuabilul este o persoană juridică română. Treceţi dividendele primite de contribuabil în cursul anului fiscal de la altă persoana juridică română.Rândul 10 – Reportarea cheltuielilor cu dobânzile nedeductibile din anul precedentTreceţi suma cheltuielilor cu dobânzile rămase nedeductibile din anul precedent (rândul 21 din Formularul R 01 (01-95) al anului fiscal precedent cu actualizarea corespunzătoare la inflaţie inclusă în linia 23 a Formularului R 01 (01-95) din anul precedent.Rândul 11 – Sume adăugate la fondul de rezervăÎnregistraţi creşterea netă a fondului de rezervă, atunci când este cazul. Nu înregistraţi sume mai mari de 5% din profitul contabil al anului precedent până ce fondul de rezervă atinge 20% din capitalul social.Dacă la începutul anului soldul fondului de rezervă a fost egal cu 20% din capitalul social, înscrieţi zero.Rândul 12 – Actualizarea la inflaţie pentru rândurile 08 până la 11Pentru a face actualizarea la inflaţie pentru rândurile 08 până la 11, completaţi tabelul de actualizare la inflaţie de mai jos, după cum urmează:Etapa 1 – Treceţi în coloana (B) a rândurilor corespunzătoare din tabel fiecare suma inclusă în rândurile 08 şi 09, conform lunii în care suma a fost primită.Etapa 2 – Treceţi în coloana (B) a rândului 01 din tabel suma înscrisă la rândurile 10 şi 11.Etapa 3 – Treceţi în coloanele (C) şi (D) indicii de actualizare la inflaţie corespunzători lunilor din coloana (B) în care aţi avut înregistrări.Etapa 4 – În coloana (E), împărţiţi indicele din coloana (C) la indicele din coloana (D). În coloana (F), înmulţiţi suma din coloana (B) cu cifra din coloana (E). Completaţi rândurile 14 şi 15 din tabel şi treceţi actualizarea de la rândul 15 din tabel în rândul 12 din Formularul R 01 (01-95).Notă:Pentru că veţi folosi tabelul de mai jos, pentru a calcula actualizările la inflaţie pentru alte rânduri din Formularul R 01 (01-95), trebuie să faceţi copii suplimentare înainte să începeţi să completaţi tabelul.Tabel de actualizare la inflaţie

Rândul 15 – Impozit pe profit românTreceţi sumele impozitului pe profit român reflectate ca o cheltuială în evidenţele şi înregistrările contabile.Rândul 16 – Impozitele pe veniturile din surse externeTreceţi sumele impozitului pe venituri din surse externe reflectate ca o cheltuială în evidenţele şi înregistrările contabile.Rândul 17 – Amenzi şi penalizăriTreceţi suma amenzilor şi penalizărilor plătite sau datorate autorităţilor române sau străine şi reflectate ca o cheltuială în evidenţa contabilă.Rândul 18 – Cheltuieli ocazionate de mese, cadouri, distracţii şi alte asemenea, pentru acţiuni de protocol, reclamă şi publicitate, care depăşesc limitele prevăzute de legea bugetară anualăTreceţi suma cheltuielilor ocazionate de mese, cadouri, distracţii şi cheltuieli similare legate de protocol, reclamă şi publicitate, care sunt reflectate ca o cheltuială în evidenţa contabilă a contribuabilului, care depăşesc limita prevăzută de legea bugetară anuală.Rândul 19 – Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi provizioanelorTreceţi toate sumele înregistrate în contabilitatea contribuabilului pentru constituirea sau majorarea rezervelor sau provizioanelor, care depăşesc:– rezerve create de bănci, în limita a 2% din soldul creditelor acordate şi fondul de rezervă constituit potrivit Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară;– rezerve tehnice ale societăţilor de asigurare şi reasigurare, create conform prevederilor legale;– fondul de rezervă în limita a 5% din profitul contabil al anului precedent până ce acesta atinge 20% din capitalul social subscris şi vărsat.Rândul 20 – Cheltuieli de sponsorizare peste limita prevăzută de Legea nr. 32/1994Treceţi suma cheltuielilor de sponsorizare, reflectată ca o cheltuiala în evidenţa contabilă, care depăşeşte limita prevăzută în Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea.Rândul 21 – Cheltuieli cu dobânzile peste suma veniturilor din dobânzi, plus 20% din alte venituri ale contribuabiluluiTreceţi suma cheltuielilor cu dobânzile reflectate în evidenţa contabilă din anul curent şi orice repartizare a cheltuielilor cu dobânzile nedeductibile din anul precedent [Formularul R 01 (01-95), rândul 10], care depăşesc totalul dintre:– venitul din dobânzi reflectat în evidenţa contabilă din anul curent; şi– 20% din alte venituri impozabile pentru anul fiscal curent.Nu completaţi aceasta linie dacă contribuabilul este o societate bancară sau o instituţie financiară.Rândul 22 – Pierderi legate de veniturile din surse externeTreceţi pierderile din surse externe. Faceţi acest calcul separat pentru fiecare sursă de venituri externa.Rândul 23 – Actualizarea la inflaţie pentru rândurile de la 15 la 22Pentru a calcula actualizarea la inflaţie pentru rândurile de la 15 la 22, completaţi un tabel de actualizare la inflaţie, asemănător cu cel prezentat anterior, după cum urmează:Etapa 1 – Treceţi în coloana (B) a rândurilor corespunzătoare ale tabelului fiecare suma inclusă în rândurile de la 15 la 22, corespunzătoare lunii în care suma a fost cheltuită. Pentru o cheltuială nedeductibilă, conform limitei anuale, înmulţiţi suma cheltuită (înainte de aplicarea limitei) pentru fiecare lună, cu următoarea fracţie, şi înscrieţi rezultatul: cheltuieli totale nedeductibile/total cheltuieli anuale.Etapa 2 – Înscrieţi în coloanele (C) şi (D) indicii de actualizare la inflaţie pentru lunile din coloana (B) în care a fost înregistrată cheltuiala.Etapa 3 – În coloana (E) împărţiţi indicele din coloana (C) la indicele din coloana (D). În coloana (F), înmulţiţi suma din coloana (B) cu cifra din coloana (E). Completaţi rândurile 14 şi 15 din tabel şi înscrieţi actualizarea din rândul 15 din tabel în rândul 23 din Formularul R 01 (01-95).Rândul 25 – Distribuţii făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilorÎnscrieţi retragerile şi alte distribuţii făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor în timpul anului.Rândul 26 – Actualizarea la inflaţie pentru rândul 25Pentru a calcula actualizarea la inflaţie pentru rândul 25, completaţi un tabel de actualizare la inflaţie, după cum urmează:Etapa 1 – Înscrieţi în coloana (B) a rândurilor corespunzătoare ale tabelului fiecare suma inclusă în rândul 25 corespunzător lunii în care a fost făcută plata.Etapa 2 – Înscrieţi în coloana (C) şi (D) indicii de actualizare la inflaţie pentru lunile din coloana (B) în care a fost înregistrată plata.Etapa 3 – În coloana (E) împărţiţi indicele din coloana (C) la indicele din coloana (D). În coloana (F), înmulţiţi suma din coloana (B) cu cifra din coloana (E). Completaţi rândurile 14 şi 15 din tabel şi înscrieţi actualizarea din rândul 15 din tabel în rândul 26 din Formularul R 01 (01-95).Rândul 29 – Pierderile reportate din precedenţii 5 ani fiscaliTreceţi pierderile nerecuperate înregistrate în 5 ani fiscali precedenţi care încep după 1994. Pierderea pentru "un an fiscal precedent" care a început după 1994 este cea din rândul 28 al Formularului R 01 (01-95) din anul fiscal precedent. Pentru pierderile apărute înainte de 1995, treceţi pierderile nerecuperate din anul precedent permise de prevederile legale care se aplicau înainte de 1995.Rândul 30 – Actualizarea la inflaţie pentru rândul 29Pentru a calcula actualizarea la inflaţie pentru rândul 29, completaţi un tabel de actualizare la inflaţie, după cum urmează:Etapa 1 – Inscrieţi în coloana (B) a rândului 01 a tabelului pierderea de recuperat inclusă în rândul 29 pentru pierderile apărute după 1994. Nu inscrieti în tabel nici o sumă inclusă în linia 29 care reprezintă pierderi apărute înainte de 1995; nu este permisă actualizarea la inflaţie pentru asemenea pierderi.Etapa 2 – Înscrieţi în coloanele (C) şi (D) indicele de actualizare la inflaţie pentru rândul 01 din coloana (B).Etapa 3 – În coloana (E) împărţiţi indicele din coloana (C) la indicele din coloana (D). În coloana (F), înmulţiţi suma din coloana (B) cu cifra din coloana (E). Completaţi rândurile 14 şi 15 din tabel şi înscrieţi actualizarea din rândul 15 din tabel în rândul 30 din Formularul R 01 (01-95).Rândul 34 – Credit fiscal externCreditul fiscal extern este suma egală cu impozitele pe venit plătite în străînătate sau reţinute la sursa pentru veniturile din surse externe, pe bază de documente care să ateste plata, confirmate de autorităţile fiscale din ţările unde au fost realizate veniturile.Creditul fiscal extern nu poate depăşi impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit calculat prin aplicarea cotei de impozit prevăzute de ordonanţa asupra diferenţei dintre veniturile din străînătate şi cheltuielile deductibile corespunzătoare acestor venituri; calculul se efectuează pe fiecare sursă de venit.Rândul 36 – Actualizarea la inflaţie pentru rândul 35Pentru a calcula actualizarea inflaţiei pentru rândul 35, urmaţi aceste etape:Etapa 1 – Înmulţiţi rândul 32 cu următoarea fracţie:Indicele de actualizare la inflaţie pentru prima dintre următoarele date calendaristice: a) luna când se face plata impozitului pe profit datorat (rândul 41), sau b) luna mai a anului următor anului fiscal pentru care se completează declaraţia de impunereIndicele de actualizare la inflaţie pentru sfârşitul anului fiscal pentru care se completează declaraţia de impunere.Etapa 2 – Scădeţi rândul 35 din suma rezultată din etapa 1. Înscrieţi rezultatele în rândul 36.Rândul 39 – Actualizarea la inflaţie pentru rândul 38Pentru a calcula actualizarea la inflaţie pentru rândul 38, completaţi următorul tabel şi înscrieţi în rândul 39 actualizarea din rândul 14 din tabel.Tabel de actualizare la inflaţie a plăţilor anticipate

NOTĂ:Dacă impozitul pe profit nu a fost plătit până la data de 15 mai, indicele de actualizare la inflaţie a sumelor plătite în avans este cel pentru luna mai a anului următor anului fiscal pentru care se completează declaraţia de impunere.Instrucţiuni specifice pentru completarea anexei nr. 1.1"Amortizarea fiscală"Înainte de completarea anexei nr. 1.1, trebuie să împărţiţi toate mijloacele fixe amortizabile în următoarele grupe, în funcţie de durata normală de funcţionare a activelor, conform legii:Grupa 1 – de la 1 la 4 ani inclusiv;Grupa 2 – de la 4 la 8 ani inclusiv;Grupa 3 – de la 8 la 12 ani inclusiv;Grupa 4 – de la 12 la 20 ani inclusiv;Grupa 5 – de la 20 la 30 ani inclusiv;Grupa 6 – peste 30 ani.Grupele de la 1 la 5 trebuie împărţite la rândul lor în subgrupe, conform clasificării legale a activelor corporale şi necorporale. Folosiţi formatul anexei nr. 1.1 pentru a determina amortizarea fiscală pentru fiecare subgrupă. Înscrieţi totalul subgrupelor la nivel de grupă în coloana corespunzătoare anexei nr. 1.1.Amortizarea grupei 6 de mijloace fixe trebuie calculată şi prezentată separat pentru fiecare mijloc fix.Rândul 01 – Soldul la 1 ianuarie 199… din bilanţul fiscalPentru 1995, soldul de început pentru fiecare grupă este egal cu soldul de la sfârşitul anului 1994 pentru toate activele care sunt incluse în acea grupă, aşa cum sunt evidenţiate în bilanţul contabil al contribuabilului.Pentru anii următori anului 1995, soldul de început este egal cu soldul de la sfârşit înscris în rândul 16 al anexei nr. 1.1 din anul fiscal precedent.Rândul 02 – Actualizarea la inflaţie a rândului 01Pentru a calcula actualizarea la inflaţie pentru rândul 01, parcurgeţi următoarele etape:Etapa 1 – Înmulţiţi suma înscrisă în rândul 01 cu următoarea fracţie:Indicele inflaţiei pentru luna decembrie a anului fiscal Indicele inflaţiei pentru decembrie a anului precedentEtapa 2 – Scădeţi rândul 01 din rezultatul obţinut în prima etapă.Rândul 04 – Intrări de mijloace fixeÎnscrieţi costul activelor achiziţionate în timpul anului, aşa cum sunt reflectate în evidenţa contabilă a contribuabilului.Rândul 05 – Actualizarea la inflaţie pentru rândul 04Pentru a calcula actualizarea la inflaţie pentru rândul 04, completaţi un tabel de actualizare la inflaţie, aşa cum a fost prezentat anterior, după cum urmează:Etapa 1 – Înscrieţi în coloana (B) a rândurilor corespunzătoare din tabel costul fiecărui activ inclus în rândul 04, corespunzător lunii în care activul a fost achiziţionat.Etapa 2 – Înscrieţi în coloanele (C) şi (D) indicii de actualizare la inflaţie pentru lunile din coloana (B) în care aţi înregistrat o intrare.Etapa 3 – În coloana (E) împărţiţi indicele de actualizare din coloana (C) la indicele de actualizare din coloana (D). În coloana (F) înmulţiţi suma din coloana (B) cu cifra din coloana (E). Completaţi rândurile 14 şi 15 din tabel şi înscrieţi actualizarea din rândul 15 în anexa nr. 1.1, rândul 05.Rândul 07 – Ieşiri de mijloace fixeÎnscrieţi sumele sau valorile primite în urma înstrăînării activelor din grupă în timpul anului.Rândul 08 – Actualizarea la inflaţie pentru rândul 07Pentru a calcula actualizarea la inflaţie pentru rândul 07 completaţi un tabel de actualizare la inflaţie, aşa cum a fost prezentat anterior, după cum urmează:Etapa 1 – Înscrieţi în coloana (B) a rândurilor corespunzătoare din tabel suma sau valoarea primită din înstrăinarea activelor incluse în rândul 07 corespunzător lunii în care activul a fost înstrăinat.Etapa 2 – Înscrieţi în coloanele (C) şi (D) indicii de actualizare la inflaţie corespunzători lunilor din coloana (B) în care aţi înregistrat o ieşire.Etapa 3 – În coloana (E) împărţiţi indicele de actualizare din coloana (C) la indicele de actualizare din coloana (D). În coloana (F) înmulţiţi suma din coloana (B) cu cifra din coloana (E). Completaţi rândurile 14 şi 15 din tabel şi înscrieţi actualizarea din rândul 15 în anexa nr. 1.1, rândul 08.Rândul 11 – Amortizarea fiscalăAdunaţi rândul 03 + rândul 06 – rândul 09.Amortizarea de la rândurile 03 şi 06 şi rândul 09 se calculează prin înmulţirea cotelor de amortizare fiscală cu valoarea mijloacelor fixe respective, actualizate la inflaţie.Amortizarea pentru mijloacele fixe intrate se calculează pentru perioada cuprinsă între data achiziţiei şi sfârşitul anului fiscal.Amortizarea pentru mijloacele fixe ieşite se calculează pentru perioada cuprinsă între data înstrăînării şi sfârşitul anului fiscal.Rândul 12 – Diferenţe înregistrate din înstrăinarea mijloacelor fixe mai mari decât soldul subgrupeiPentru subgrupele la care rândul 10 are un sold negativ, adunaţi soldurile negative şi înscrieţi suma cu un număr pozitiv.Rândul 13 – Soldurile subgrupelor mai mici de 200.000 leiDacă soldul unei subgrupe la sfârşitul anului fiscal (anexa nr. 1.1, rândul 16, calculat doar pentru acea subgrupă) este mai mic de 200.000 lei, soldul total al acelei subgrupe este înscris în rândul 13.Rândul 15 – Reparaţii sau îmbunătăţiri aduse mijloacelor fixe peste limita admisăPentru a calcula cheltuielile cu reparaţiile sau îmbunătăţirile peste limita admisă, se procedează astfel:Etapa 1 – Completaţi un tabel de actualizare la inflaţie până la rândul 14 pentru fiecare subgrupă de mijloace fixe.Inscrieţi în coloana (B) a rândurilor corespunzătoare din tabel cheltuielile cu reparaţiile sau îmbunătăţirile pentru mijloacele fixe incluse în subgrupa corespunzătoare lunii în care cheltuielile au fost efectuate.Etapa 2 – Înscrieţi în coloanele (C) şi (D) indicii de actualizare la inflaţie corespunzători lunilor din coloana (B) în care aţi înregistrat cheltuiala.Etapa 3 – În coloana (E) împărţiţi indicele din coloana (C) la indicele din coloana (D). În coloana (F) înmulţiţi suma din coloana (B) cu suma din coloana (E).Etapa 4 – Înmulţiţi cu 5% soldul de început actualizat la inflaţie, corespunzător subgrupei de la începutul anului fiscal (suma din anexa nr. 1.1 rândurile 01 şi 02, calculate doar pentru acea subgrupă). Dacă rândul 14, coloana (F) a tabelului depăşeşte această limită de 5%, suma ce depăşeşte limita trebuie adăugată la soldul subgrupei. Înscrieţi totalul sumelor ce depăşesc limita de 5% în anexa nr. 1.1, rândul 15.Instrucţiuni specifice pentru completarea anexei nr. 1.2Rândul 01, coloana 2 – Imobilizări necorporale şi corporale neamortizabilePentru a determina soldul final din coloana 2 pentru rândul 01, completaţi tabelul de actualizare la inflaţie a soldurilor activelor, după cum urmează:Etapa 1 – Înscrieţi în coloana (B) a rândului 01 al tabelului valoarea activelor aşa cum este înregistrată în coloana 1 a anexei nr. 1.2, atât la sfârşitul anului precedent, cât şi al anului fiscal curent.Etapa 2 – Înscrieţi în coloana (B) a rândurilor corespunzătoare ale tabelului costul sau valoarea activelor achiziţionate în timpul anului şi deţinute la sfârşitul anului, conform lunii în care au fost achiziţionate.Etapa 3 – Înscrieţi în coloanele (C) şi (D) indicii de actualizare la inflaţie, corespunzători lunilor din coloana (B) în care aţi înscris achiziţionarea.Etapa 4 – În coloana (E) împărţiţi indicele din coloana (C) la indicele din coloana (D). În coloana (F) înmulţiţi suma din coloana (B) cu cifra din coloana (E).Adunaţi sumele din coloana (F) şi treceţi totalul în rândul 14 şi în anexa nr. 1.2, coloana 2, rândul 01.Tabel de actualizare la inflaţie a soldului activelor

Rândul 02, coloana 2 – Imobilizări necorporale şi corporale amortizabileÎnscrieţi totalul soldurilor finale pentru grupele de la 1 la 6, inclusiv din anexa nr. 1.1, rândul 16.Rândul 03, coloana 2 – Imobilizări financiarePentru a determina soldul de sfârşit din coloana 2 a rândului 03, completaţi tabelul de actualizare la inflaţie a soldului activelor, după cum urmează:Etapa 1 – Înscrieţi în coloana (B) a rândului 01 al tabelului valoarea activelor, aşa cum este înregistrată în coloana 1 a anexei nr. 1.2, atât la sfârşitul anului precedent, cât şi al anului fiscal curent.Etapa 2 – Înscrieţi în coloana (B) a rândurilor corespunzătoare ale tabelului costul sau valoarea activelor achiziţionate în timpul anului şi deţinută la sfârşitul anului, conform lunii în care au fost achiziţionate.Etapa 3 – Înscrieţi în coloanele (C) şi (D) indicii de actualizare la inflaţie, corespunzători lunilor din coloana (B) în care aţi înregistrat intrarea.Etapa 4 – În coloana (E) împărţiţi indicele din coloana (C) la indicele din coloana (D). În coloana (F) înmulţiţi suma din coloana (B) cu cifra din coloana (E). Adunaţi sumele din coloana (F) şi treceţi totalul în rândul 14 şi în anexa nr. 1.2, coloana 2, rândul 03.Rândul 04 – StocuriPentru a determina soldul final în coloana 2 a rândului 04, stocurile trebuie să fie evaluate folosind metoda costului mediu ponderat, în afară de cazul când contribuabilul primeşte aprobarea Ministerului Finanţelor pentru a folosi o metodă diferită. Costul mediu ponderat unitar al unui articol din stoc este egal cu totalul valorii stocului de început al articolului + costul articolelor achiziţionate sau produse, de împărţit la cantitatea totală a articolului în cauză, adică stocul de început + cantitatea din articolul respectiv, achiziţionată sau produsă. Costul mediu ponderat al stocului de sfârşit este apoi actualizat la inflaţie, după cum urmează:Etapa 1 – Completaţi un tabel de actualizare la inflaţie a soldului activelor. Înregistraţi în coloana (B) a rândurilor corespunzătoare din tabel valoarea fiecărui grup sau articol inclus în stocul de sfârşit, conform lunii în care a avut loc ultima achiziţie sau producţie din acel grup.Etapa 2 – Înscrieţi în coloanele (C) şi (D) indicii de actualizare la inflaţie, corespunzători lunilor din coloana (B) în care aţi înregistrat ultima intrare.Etapa 3 – În coloana (E), împărţiţi indicele din coloana (C) la indicele din coloana (D). În coloana (F) inmultiti suma din coloana (B) cu cifra din coloana (E). Adunaţi sumele din coloana (F) şi treceţi totalul în rândul 14 şi în anexa nr. 1.2, coloana 2, rândul 04.Rândul 05 – Alte active circulante, conturi de regularizare şi asimilate şi prime privind rambursarea obligaţiunilorÎnscrieţi soldurile finale pentru aceste active, aşa cum sunt reflectate în evidenţa contabilă, cu excepţia următoarelor:– creanţe care se evaluează în funcţie de termenii clauzelor din contract;– hârtii de valoare negociate la bursa de hârtii de valoare, fie că este situată în România, fie că este în străînătate. Asemenea hârtii de valoare trebuie evaluate la valoarea lor de piaţă din ultima zi lucrătoare a anului;– metale preţioase, inclusiv lingouri sau monede din aur sau argint. Aceste metale trebuie să fie evaluate la valoarea de piaţă din ultima zi lucrătoare a anului.Rândul 11 – Total activAdunaţi rândurile 01 până la 05.Rândul 12 – PasivÎnregistraţi soldurile finale pentru conturile de pasiv (datorii şi conturi de regularizări şi asimilate), aşa cum sunt reflectate în contabilitatea contribuabilului. Datoriile sunt evaluate în funcţie de termenii clauzelor din contract. Nu se includ conturile de capitaluri proprii şi diferenţele de conversie.Coloana (1)Pentru 1995, soldurile de început pentru active şi pasive din coloana (1) sunt egale cu soldurile de la sfârşitul anului 1994, aşa cum sunt reflectate în bilanţul contabil al contribuabilului.Pentru anii următori după 1995, soldurile de început sunt egale cu soldurile de sfârşit din coloana (2) a anexei nr. 1.2 pentru anul fiscal precedent. + 
Anexa 3ROMÂNIAMINISTERUL FINANŢELORFORMULAR R 02 (01-95)DECLARAŢIA LUNARĂ PENTRU IMPOZITUL PEPROFIT AL CONTRIBUABILILOR MICIPe perioada de la începutul anului până la …………………………………….Denumirea contribuabilului ……………………………. Codul fiscal ………..Str. ……………………………….. Nr. …….. Localitatea ……………..Judeţul (sectorul) ………………………… Codul poştal …………………..– în lei –─────────Venituri din exploatare 01 __________Cheltuieli aferente veniturilor din exploatare 02 __________Profit (pierdere) din exploatare(rd. 01 – rd. 02) 03 __________Venituri financiare 04 __________Cheltuieli financiare 05 __________Profit (pierdere) financiar(rd. 04 – rd. 05) 06 __________Venituri excepţionale 07 __________Cheltuieli excepţionale 08 __________Profit (pierdere) excepţional(rd. 07 – rd. 08) 09 __________Profitul aferent facturilor neîncasate, existent la31.12.1994, calculat prin înmulţirea valorii facturilorneîncasate cu coeficientul mediu de rentabilitate "K",înscrise în anexa nr. 2 la Precizările MinisteruluiFinanţelor nr. 13.295/1994. Acest profit se distribuieîn proporţie de 1/3 pe primele 3 luni ale anului 1995 10 __________Profit (pierdere) total(rd. 03 + rd. 06 + rd. 09 + rd. 10) 11 __________Deduceri:Dividendele primite de la o altă persoană juridică română 12 __________Reportarea cheltuielilor cu dobânzile rămasenedeductibile în anii anteriori 13 __________Amortizarea sumelor care depăşesc cota de reparaţiide 5%, care au fost adăugate la valoarea mijloacelorfixe reparate 14 __________Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea fonduluide rezervă în limita a 5% din profitul contabil anual pânăce acesta va atinge 20% din capitalul social 15 __________Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezerveicreate de bănci în limita a 2% din soldul crediteloracordate şi a fondului de rezervă în limitele prevăzute deLegea nr. 33/1991 privind activitatea bancară 16 __________Sume utilizate pentru constituirea sau majorarearezervelor tehnice ale societăţilor de asigurare şireasigurare, conform dispoziţiilor legale în materie 17 __________Total deduceri(rd. 12 + rd. 13 + rd. 14 + rd. 15 + rd. 16 + rd. 17) 18 __________Profit (pierdere)(rd. 11 – rd. 18) 19 __________Cheltuieli nedeductibile:Impozitul pe profitul din orice sursă, română şi străină, 20 __________din care:Impozitul pe venitul realizat în străinătate 21 __________Amenzi şi penalităţi 22 __________Mese, cadouri, distracţii şi alte asemenea cheltuielipentru acţiuni de protocol, reclamă şi publicitate, caredepăşesc limitele prevăzute de lege 23 __________Sume utilizate pentru constituirea sau majorareaprovizioanelor, a rezervelor, peste limitele prevăzutede ordonanţă 24 __________Cheltuieli de sponsorizare ce depăşesc limita stabilităde Legea nr. 32/1994 25 __________Cheltuielile cu dobânzile care depăşesc suma veniturilordin dobânzi plus 20% din celelalte venituri (nu se aplicăbăncilor şi anumitor instituţii financiare) 26 __________Cheltuieli cu reparaţiile care depăşesc 5% din valoarearămasă a mijloacelor fixe de la începutul anului 27 __________Pierderi din surse externe, calculate pe fiecare sursăde venit 28 __________Total cheltuieli nedeductibile(rd. 20 + rd. 22 până la rd. 28) 29 __________Profitul impozabil (pierdere) înainte de reportareapierderii (rd. 19 + rd. 29) 30 __________Pierdere de recuperat din anii precedenţi 31 __________Profitul impozabil(rd. 30 – rd. 31) 32 __________Impozitul pe profit (rd. 32 x 38%), cu excepţiaurmătoarelor situaţii:– Contribuabilii ale căror venituri din jocuri de noroc,baruri şi cluburi de noapte depăşesc 50% din venituriletotale (rd. 32 x 60%)– Contribuabilii ale căror venituri din activităţileagricole sunt egale sau depăşesc 80% din venituriletotale (rd. 32 x 25%) 33 __________Credit fiscal extern 34 __________Reducere pentru modernizarea tehnologiei de fabricaţie,extinderea activităţii în scopul obţinerii de profiturisuplimentare şi protecţia mediului înconjurător 35 __________Total credit fiscal(rd. 34 + rd. 35) 36 __________Impozitul pe profit datorat(rd. 33 – rd. 36)– Dacă rezultatul este 0 sau mai puţin, înscrieţi 0 37 __________Impozit pe profit plătit cumulat de la începutulanului fiscal 38 __________Impozit pe profit de plată (rd. 37 – rd. 38) 39 __________Impozit pe profit plătit în plus (rd. 37 – rd. 38) 40 __________──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sub sancţiunile aplicate pedepsei de fals în acte publice, declar că am examinat aceastădeclaraţie, inclusiv anexele însoţitoare, şi, în conformitate cu informaţiile furnizate, o declarcorectă şi completă.Numele …………………….. Prenumele ……………………. Data ……………Funcţia ………………………………….. Semnătura …………………………şi ştampilaDirector generalsau altă persoanăautorizată, + 
Anexa 4INSTRUCŢIUNIpentru completarea Formularului R 02 (01-95)Declaraţia lunară pentru impozitul pe profit al contribuabililor miciInstrucţiuni generaleScopul formularuluiContribuabilii mici au obligaţia să completeze lunar Formularul R 02 (01-95) şi să raporteze profitul cumulat şi impozitul datorat pe anul fiscal în curs, până la sfârşitul fiecărei luni la care se referă raportarea. Pentru a califica un contribuabil ca fiind un contribuabil mic, acesta trebuie să întrunească următoarele condiţii:– să fie o persoană juridică română a cărei cifră de afaceri nu a depăşit 10 miliarde lei într-o perioadă de 12 luni care se încheie la data de 30 noiembrie a anului fiscal precedent;– nu are mai mult de 299 salariaţi permanenţi la începutul anului fiscal;– a fost contribuabil mic în toţi anii fiscali de la înfiinţarea sa.Un contribuabil mic poate opta irevocabil pentru a fi tratat ca un contribuabil mare prin înregistrarea unei cereri la Ministerul Finanţelor. Dacă cererea este aprobată, contribuabilul va fi tratat ca un contribuabil mare începând cu data de 1 ianuarie a următorului an fiscal.Plătitorii impozitului pe profitSunt obligaţi la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:– persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străînătate;– persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;– persoanele fizice şi juridice străine care desfăşoară activităţi în România ca partener într-o asociere care nu dă naştere unei persoane juridice. Pentru toate veniturile rezultate din activitatea desfăşurată în România, persoana juridică trebuie să calculeze şi să plătească impozitul datorat de persoana fizică. O persoană juridică nonprofit plăteşte impozitul pe profit aferent veniturilor şi cheltuielilor legate de activităţile economice desfăşurate cu scopul obţinerii de profit.Scutirile de la plata impozitului prevăzute la art. 5 al Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, la art. 14 al Legii nr. 35/1991 privind investiţiile străine, cu ultimele modificări, rămân în vigoare doar pentru persoanele juridice înregistrate la Registrul comerţului până la data de 31 decembrie 1994 şi pentru cele a căror perioadă de scutire nu a expirat încă. Scutirea va continua să se aplice până la expirarea perioadei de scutire, doar dacă acel contribuabil va continua să-şi desfăşoare activitatea pe o perioadă egală cu perioada scutirii. În caz contrar, impozitul pe profit trebuie recalculat pe perioada scutită, în conformitate cu regulamentele în vigoare la data acordării acesteia.Depunerea declaraţiei de impunereFormularul R 02 (01-95) se depune lunar până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, acesta fiind şi termenul de plată a impozitului. Dacă data respectivă este o zi lucrătoare, contribuabilul poate face depunerea în prima zi lucrătoare următoare acesteia.Depunerea Formularului R 02 (01-95) se face la unitatea teritorială a administraţiei financiare unde contribuabilul îşi are sediul.Declaraţia trebuie semnată şi datată de către directorul general sau de orice persoană autorizată prin lege să reprezinte contribuabilul.Păstrarea evidenţelorEvidenţele contribuabilului trebuie ţinute atâta timp cât este necesar pentru a aplica orice prevedere a legislaţiei române.Contribuabilul trebuie, de asemenea, să păstreze copiile tuturor declaraţiilor depuse. Acestea sunt necesare pentru întocmirea viitoarelor declaraţii şi efectuarea calculelor la depunerea unor declaraţii rectificate.Plata impozitului pe profitContribuabilul trebuie să plătească impozitul datorat nu mai târziu de termenul de depunere a Formularului R 02 (01-95). Dacă termenul de depunere nu cade într-o zi lucrătoare, contribuabilul poate să plătească în următoarea zi lucrătoare.Plata impozitului pe profit se face prin completarea unui formular de dispoziţie de plată şi predarea acestuia la banca la care contribuabilul îşi are contul principal.Majorări de întârzierePentru impozitele neplătite la termen, contribuabilul este obligat să plătească majorări de întârziere. Cota acestora va fi cu 2% mai mare decât rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. Ministerul Finanţelor va comunică trimestrial cota majorării de întârziere prin ordin al ministrului finanţelor, care va fi publicată cu 5 zile înainte de data aplicării.SancţiuniDepunerea cu întârziere a declaraţiei de impunereUn contribuabil care depune declaraţia de impunere după termenul prevăzut, dar nu mai târziu de 30 de zile de la acea dată, este sancţionat cu o amenda egală cu 1% din impozitul datorat. Un contribuabil care îşi depune declaraţia în termen de peste 30 de zile de la data prevăzută sau nu furnizează toate informaţiile necesare pentru calcularea impozitului, se sancţionează cu o amendă egală cu 2% din impozitul datorat.Neplata în întregime a impozitului stabilitUn contribuabil care nu plăteşte în întregime impozitul pe profit se sancţionează cu o amendă egală cu 3% din impozitul neplătit.Instrucţiuni specifice de completare a anexei nr. 3Rândul 01 până la rândul 09Completaţi sumele respective aşa cum sunt înregistrate în evidenţa contabilă a contribuabilului. Pierderile se vor trece în paranteze la rândurile 03, 06 şi 09.Rândul 11 – Profitul (total sau pierdere)Pierderea se va trece în paranteză.Rândul 12 – Dividendele primite de la altă persoană juridică românăCompletaţi cu dividendele pe care contribuabilul le-a primit în timpul anului de la altă persoană juridică română.Rândul 13 – Reportarea cheltuielilor cu dobânda rămasă nedeductibilă în anul precedentCompletaţi suma cheltuielilor cu dobândă, care nu au fost permise a se deduce în anul precedent din considerente fiscale (linia 26 a Formularului R2 din anul precedent).Rândul 14 – Amortizarea aferentă cheltuielilor nedeductibile cu reparaţiileCheltuielile cu reparaţiile care depăşesc 5% din valoarea rămasă a mijloacelor fixe la începutul anului nu sunt deductibile în scopuri fiscale. Raportaţi aceste cheltuieli nedeductibile în rândul 27 ca o sumă ce se adună în determinarea profitului impozabil. Cu aceste cheltuieli se majorează valoarea mijloacelor fixe reparate şi sunt amortizate în acelaşi mod în care au fost amortizate activele din evidenţa contabilă a contribuabilului. Treceţi în rândul 14 amortizarea aferentă acestor cheltuieli nedeductibile.Rândul 15 – Sume utilizate pentru constituirea fondului de rezervăCompletaţi cu creşterea netă a fondului de rezervă în timpul anului dacă există, în limita a 5% din profitul contabil al anului, sau până ce acesta atinge 20% din capitalul social.Rândul 20 – Impozitul pe profit din orice sursă, română sau străînăTreceţi suma impozitului pe profit realizat, care este înregistrat ca o cheltuială în evidenţa contabilă a contribuabilului.Rândul 21 – Impozitul pe venitul realizat în străînătateTreceţi suma impozitului pe veniturile din străînătate reflectate drept o cheltuială în evidenţa contabilă a contribuabilului.Rândul 22 – Amenzi şi penalităţiCompletaţi suma amenzilor şi penalităţilor plătite sau datorate autorităţilor române sau străine, reflectate drept o cheltuială în evidenţa contabilă a contribuabilului.Rândul 23 – Cheltuieli ocazionate de mese, cadouri, distracţii şi alte asemenea cheltuieli pentru acţiuni de protocol, reclamă şi publicitate care depăşesc limitele prevăzute de legeCompletaţi suma cheltuielilor aferente unor mese, cadouri, distracţii şi a altor asemenea cheltuieli pentru acţiuni de protocol, reclamă şi publicitate reflectate ca o cheltuială în evidenţa contabilă a contribuabilului în măsura în care acestea depăşesc limitele prevăzute de legea bugetară anuală.Rândul 24 – Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor şi a rezervelor, peste limitele prevăzute în ordonanţăTreceţi toate sumele din evidenţa contabilă a contribuabilului, angajate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor şi a rezervelor, cu excepţia:– rezervelor create de bănci, în măsura în care acestea nu depăşesc 2% din soldul creditelor acordate şi fondul de rezervă, în conformitate cu Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară;– rezervele tehnice ale companiilor de asigurare şi reasigurare constituite conform prevederilor legale în vigoare.Rândul 25 – Cheltuielile de sponsorizare ce depăşesc limita stabilită de Legea nr. 32/1994 privind sponsorizareaTreceţi valoarea cheltuielilor de sponsorizare reflectate în evidenţa contabilă a contribuabilului, în măsura în care acestea depăşesc limita prevăzută de Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea.Rândul 26 – Cheltuielile cu dobânda, care depăşesc suma dintre veniturile din dobânzi şi 20% din celelalte venituriSocietăţile bancare sau instituţiile financiare, aşa cum sunt definite în instrucţiunile pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, nu completează acest rând.Ceilalţi contribuabili vor înregistra cheltuielile cu dobânda, reflectate în evidenţa contabilă a acestora, care depăşesc limitele prevăzute de ordonanţă, respectiv, suma veniturilor din dobânzi înscrise în evidenţa contabilă şi 20% din celelalte venituri în anul fiscal în curs.Rândul 28 – Pierderi din surse externeCompletaţi valoarea cheltuielilor aferente veniturilor din străînătate ce depăşesc veniturile respective. Efectuaţi acest calcul separat pentru fiecare sursă de venituri externe.Rândul 30 – Profitul impozabil (pierderea) înainte de reportarea pierderiiÎnscrieţi în rândul 30 pierderea în paranteze.Rândul 31 – Pierderea reportată în trei ani fiscali precedenţiSe înregistrează pierderea de recuperat aferentă ultimilor 36 de luni începând cu 1 ianuarie 1995, care să nu depăşească profitul impozabil înscris la rândul 30. Pierderea aferentă unui an fiscal reprezintă suma negativă înscrisă la rândul 31.Pierderile înregistrate înainte de 1 ianuarie 1995 se recuperează conform prevederilor legale în vigoare până la 1 ianuarie 1995, respectiv din profiturile aferente următorilor 2 ani.Rândul 32 – Profitul impozabil (pierderea)Pierderea se va înscrie în paranteze.Rândul 34 – Creditul fiscal externCreditul fiscal extern reprezintă minimul dintre următoarele două valori:1. Suma impozitelor externe plătite sau reţinute pentru venitul din sursa externă, confirmată de documente ce atestă plata acestora, sau2. Suma egală cu suma veniturilor impozabile realizate în străînătate, la care se aplică cota de impozit pe profit din România.Rândul 35 – Reducere pentru modernizarea tehnologiei de fabricaţie, extinderea activităţii în scopul obţinerii de profituri suplimentare şi protecţia mediului înconjurătorCompletaţi cu suma ce reprezintă 50% din impozitul pe profit datorat pentru partea de profit folosită pentru modernizarea tehnologiei de fabricaţie, extinderea activităţii în scopul obţinerii de profituri suplimentare şi protecţia mediului înconjurător.Reducerea se calculează lunar.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește