HOTĂRÂRE nr. 960 din 18 decembrie 2019

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + 
Articolul 1Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Achiziție navă maritimă de patrulare“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. + 
Articolul 2Finanțarea proiectului de investiții prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, în cadrul programului național aferent Fondului pentru securitate internă, și din alocații bugetare, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. + 
Articolul 3Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, răspunde de modul de implementare a proiectului de investiții prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
p. Ministrul afacerilor interne,
Bogdan Despescu,
secretar de stat
Ministrul finanțelor publice,
Vasile-Florin CîțuBucurești, 18 decembrie 2019.Nr. 960. + 
ANEXĂ
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente
proiectului de investiții „Achiziție navă maritimă de patrulare“Poliția de Frontieră Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este instituția specializată a statului care exercită atribuțiile ce îi revin cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară, inclusiv brațul Măcin și canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă și în zona economică exclusivă, respectarea ordinii și liniștii publice în zona de competență, în condițiile legii.În zona de competență pe apă, Poliția de Frontieră Română are și următoarele atribuții specifice:– supraveghează și asigură respectarea drepturilor statului român în apele din zona de competență; … – previne și combate pirateria, acțiunile teroriste și faptele circumscrise crimei organizate în apele aflate sub jurisdicția statului român; … – execută, direct sau împreună cu autoritatea vamală, controlul navelor și ambarcațiunilor despre care se dețin date și informații că desfășoară activități ilegale în zona de competență ori sunt surprinse desfășurând asemenea activități; … – execută controlul navelor și al ambarcațiunilor împreună cu unitățile teritoriale pentru protecția mediului în caz de evacuare a apelor uzate în emisar sau în caz de producere a unei poluări accidentale; … – participă la supravegherea, controlul și asigurarea protecției și conservării fondului cinegetic și piscicol natural, prin prevenirea și combaterea vânatului și pescuitului ilegal, precum și a exploatării ilegale a altor resurse biologice și nebiologice din apele aflate în zona de competență; … – caută navele aflate în pericol în apele din zona de competență și în marea liberă și participă la salvarea echipajelor acestora în caz de necesitate, iar la solicitare desfășoară acțiuni de salvare a navelor și a încărcăturii lor, conform dreptului maritim internațional; … – execută supravegherea și participă la controlul pentru respectarea normelor privind ordinea și siguranța navigației în apele din zona de competență și în porturi, în colaborare cu organele zonale ale căpităniilor de port; … – interzice, direct sau cu participarea, la cerere, a unităților de nave ale Ministerului Apărării Naționale, accesul navelor străine în anumite zone, sectoare sau raioane ale mării teritoriale și căilor navigabile fluviale aflate sub jurisdicția statului român, prin suspendarea temporară a dreptului de trecere inofensivă, conform legii; … – asigură protecția și participă la apărarea obiectivelor de importanță deosebită aflate în apele din zona de competență, în colaborare cu unitățile de nave ale Ministerului Apărării Naționale, cu alte forțe, în conformitate cu planurile aprobate din timp. … Politicile Uniunii Europene în domeniul frontierelor externe au ca scop realizarea unui management integrat care să asigure un nivel uniform de control și supraveghere, necesar asigurării liberei circulații a persoanelor în Uniunea Europeană, ca o componentă fundamentală a spațiului de libertate, securitate și justiție. În acest scop este prevăzută stabilirea unor reguli comune referitoare la standardele și procedurile de control la frontierele externe.Implementarea eficientă a regulilor comune necesită o coordonare sporită a cooperării între statele membre și statele asociate Schengen. Acesta este și motivul pentru care, prin Regulamentul (CE) nr. 2.007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, a fost înființată Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene – FRONTEX, scopul acesteia fiind îmbunătățirea managementului integrat al frontierelor externe.La nivel internațional, România se bucură de aprecierea de a fi unul dintre cele mai active state contribuitoare în relația cu Frontex, agenție europeană reorganizată, în 2016, prin Regulamentul (UE) 2016/1.624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și Garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2.007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2.007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului.Agenția coordonează cooperarea operativă între statele membre în vederea securizării frontierelor externe ale Uniunii Europene, asistă statele membre în instruirea polițiștilor de frontieră, efectuează analize de risc, urmărește evoluția cercetărilor în domeniile de interes pentru controlul și supravegherea frontierelor externe, acordă statelor membre asistență tehnică și operativă consolidată la frontierele externe.Implicarea României în activitățile organizate de Agenție presupune următoarele coordonate:– participarea experților din România la operațiuni comune organizate la frontiera externă a Uniunii Europene; … – organizarea și participarea la operațiuni comune pe teritoriul României; … – acordarea de asistență operativă rapidă pentru o perioadă limitată de timp, sub forma unor echipe de intervenție rapidă la frontieră (RABIT – Rapid Border Intervention Team); … – participarea navelor Poliției de Frontieră în cadrul Rețelei de Patrule Europene (European Patrol Network) la Marea Neagră; … – admiterea structurii de Analiză de Risc a Poliției de Frontieră Române în cadrul structurii similare europene; … – pregătirea ofițerilor de poliție de frontieră la nivelul standardelor de performanță ale Uniunii Europene; … – participarea la operațiuni comune cu echipamentele tehnice incluse în CRATE (Centralized Record of Available Technical Equipment). … La data de 10.10.2013 a fost semnat Acordul-cadru de parteneriat între Ministerul Afacerilor Interne din România și Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene – FRONTEX, semnat la București la 10 octombrie 2013 și la Varșovia la 18 octombrie 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 27 noiembrie 2013, prin care au fost stabilite condițiile generale și cele speciale referitoare la activitățile operaționale din cadrul parteneriatului, România asumându-și participarea la operațiunile comune Frontex, cu specialiști și echipamente din cadrul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.Astfel, Poliția de Frontieră Română, în calitate de principală instituție specializată a statului cu atribuții în ceea ce privește supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere, a fost implicată în operațiuni comune, exerciții de intervenție rapidă și proiecte-pilot organizate sub egida Frontex, activități în cadrul cărora a detașat un număr considerabil de polițiști de frontieră și echipamente specifice, printre acestea regăsindu-se și nave maritime de patrulare, de intervenție și de supraveghere.În anul 2016, Poliția de Frontieră Română a fost implicată în 15 operațiuni comune, un exercițiu de intervenție rapidă și două proiecte-pilot organizate sub egida Frontex, în care a detașat un număr de 426 de polițiști de frontieră. Printre echipamentele detașate în aceste misiuni comune s-au numărat și: 4 nave maritime de patrulare, 7 autospeciale cu termoviziune, 10 echipaje canine, 1 microbuz, 1 autocar, 31 autospeciale de patrulare, 36 autoturisme de serviciu, un Heart Beat Detector.În cursul anului 2017, contribuția României a fost similară celei din 2016, iar în anul 2018 Poliția de Frontieră Română a fost implicată în 11 operațiuni comune și 2 proiecte operaționale (Seconded Team Member – sTM și Mixed Crew Concept), organizate sub egida FRONTEX, cu participarea a 172 polițiști de frontieră (dintre care 54 de membri de echipaj), experți în diverse profiluri, după cum urmează:1.La frontiera terestră – 3 operațiuni comune, cu 44 de specialiști P.F.R., 2 camere portabile cu termoviziune, 4 autospeciale de patrulare, 14 autoturisme închiriate, 3 echipaje canine și 11 autoturisme de serviciu. … 2.La frontiera maritimă – 5 operațiuni comune și 1 proiect coordonat de FRONTEX cu 48 de specialiști P.F.R. dintre care 2 detașați la ICC Pireu, 2 nave maritime de patrulare (CPV de tip P 157) cu 54 de membri de echipaj, 26 autoturisme de transport închiriate și 8 autospeciale de patrulare închiriate. … 3.La frontiera aeriană – 16 experți în 3 operațiuni comune: Alexis 2018, Vega Children, Puncte Focale Aeriene 2018 (Regular Officers și Intermediate Managers), în aeroporturile: Viena, Madrid, Nisa, Vilnius, Lisabona, Burgas, Zurich, Frankfurt, Zagreb, München, Helsinki și Atena. … 4.În cadrul Proiectului sTM – seconded Team Members 2018 (fost SGO) au fost selectați 4 polițiști de frontieră, dintre care și-au desfășurat activitatea 3 polițiști de frontieră români, în diverse operațiuni pe frontiere terestre și maritime. … 5.Poliția de Frontieră Română a fost reprezentată de 7 specialiști în cadrul Centrului Situațional Frontex și Centrului Național de Coordonare din Roma, în calitate de experți în validarea incidentelor și monitorizarea navelor suspecte. … În anul 2019, Poliția de Frontieră Română va contribui la misiunile Frontex cu următoarele resurse:– două nave tip CPV; … – 54 de experți în cadrul operațiunilor comune maritime; … – 41 de experți în cadrul operațiunilor comune terestre; … – autospeciale de patrulare: 9 autospeciale de patrulare 4 x 4 și 11 autoturisme de serviciu în cadrul operațiunilor terestre; … – 4 autospeciale Mitsubishi L200 (transport cuplu chinotehnic) cu câine de intervenție și patrulare; … – 1 echipament de termoviziune portabilă; … – 18 experți pentru operațiuni aeriene; … – 7 experți în cadrul Centrului Situațional Frontex. … În anul 2019, Inspectoratul General de Aviație din cadrul Ministerului Afacerilor Interne va contribui la misiunile Frontex cu două elicoptere și șase echipaje a patru membri.Prin Adresa nr. ARES (2018) 2591772 – 18/05/2018, Comisia Europeană a notificat statele membre cu privire la lansarea apelului de proiecte, sub mecanismul Acțiunilor Specifice, pentru achiziționarea echipamentelor care vor fi puse la dispoziția Frontex (EBCGA) în cadrul Fondului pentru Securitate Internă, componenta pentru Frontiere și Vize. La acest apel, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a aplicat pentru o navă maritimă de patrulare (CPV) și trei șalupe de intervenție (CPB Covered Boat), nava maritimă urmând a fi pusă la dispoziția Agenției cel puțin patru luni pe an.În dotarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române, la Marea Neagră, se află următoarele clase de nave, clasificate conform anexei nr. 4.4 la anexa nr. 4 din Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 636/2008 pentru aprobarea Normativului privind asigurarea tehnică de marină a structurilor deținătoare de nave din Ministerul Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare:– navă multirol din subclasa Nave maritime de supraveghere (clasa 0, subclasa 2), asimilată ca fiind navă tip OPV conform clasificării Frontex; … – nave de patrulare din subclasa Nave maritime de patrulare (clasa 1, subclasa 1), asimilate ca fiind nave tip CPV conform clasificării Frontex; … – nave maritime de intervenție (clasa 2), asimilate ca fiind nave tip CPV conform clasificării Frontex; … – șalupe de patrulare, control și/sau intervenție (clasa 3), asimilate ca fiind nave tip CPB conform clasificării Frontex. … Necesitățile operaționale la nivel național sunt acoperite prin misiunile de supraveghere a frontierei de stat a României în zona de competență la Marea Neagră, misiuni care se realizează cu navele Poliției de Frontieră Române, prin Garda de Coastă.Importanța deosebită a navelor maritime de patrulare și a șalupelor de intervenție constă în faptul că acestea asigură necesitățile operaționale ale Poliției de Frontieră Române, care trebuie să realizeze un dispozitiv de supraveghere coerent și eficient, a cărui continuitate în timp și spațiu trebuie să asigure permanent acoperirea unui spațiu maritim de cca 20.000 km^2 (ape maritime interioare 753 km^2, marea teritorială 4.487 km^2, zona contiguă 4.460 km^2 și zona economică exclusivă 10.300 km^2). De asemenea, mijloacele navale menționate pot fi utilizate în operațiunile comune organizate de Frontex, în funcție de necesitățile acestora.În contextul amplificării fenomenului migrației ilegale la frontierele externe ale U.E. și având în vedere faptul că normele de înzestrare în vigoare permit achiziționarea de mijloace navale maritime, este necesară dotarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu o navă maritimă de patrulare, care să fie utilizată pentru supravegherea zonei de competență a Poliției de Frontieră Române la Marea Neagră, precum și în cadrul operațiunilor comune Frontex.Achiziția se încadrează în Programul Național Fondul pentru Securitate Internă, cadrul financiar 2014-2020, acțiunea specifică 2 „Echipamente Frontex“, finanțat de către Comisia Europeană. Prin această acțiune, pentru care a fost semnat Contractul de finanțare nr. 42/FSIB/28.03.2018, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră își propune să achiziționeze două nave maritime de patrulare și cinci șalupe de intervenție necesare în operațiunile comune Frontex.Conform art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții noi, documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiții incluse la poziția C «Alte cheltuieli de investiții» care se finanțează, potrivit legii, din fonduri publice, se aprobă de către Guvern, pentru valori mai mari de 30 milioane lei.Potrivit contractului de finanțare nerambursabilă menționat mai sus, achiziția navelor maritime de patrulare intră sub incidența prevederilor art. 42 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, întrucât valoarea fiecărei nave, fără TVA, este de 64.972.125 lei. Pentru achiziția primei nave a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 766/2018 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Achiziție navă maritimă de patrulare“. Totodată, precizăm faptul că achiziția celor cinci șalupe de intervenție nu intră sub incidența prevederilor art. 42 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare.Achiziția navei maritime de patrulare este oportună pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de Poliția de Frontieră Române cu ocazia negocierilor bilaterale anuale cu Agenția Frontex în ceea ce privește detașarea de echipamente tehnice, în speță a navelor maritime de patrulare, fără a priva structurile operative la frontierele României de astfel de mijloace tehnice pe perioade îndelungate.Achiziția navei maritime de patrulare va contribui la eficientizarea supravegherii frontierelor, depistarea migranților, prevenirea migrației ilegale, acțiuni de căutare și salvare și reducerea traficului ilegal de bunuri și contrabandă, alinierea la standardele U.E. privind securitatea frontierelor și cooperare.Relevanța acestei achiziții se justifică prin faptul că se circumscrie listei acțiunilor specifice din anexa II a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE, respectiv: „Achiziționarea de mijloace de transport și echipamente operaționale care sunt considerate necesare de către Agenția Frontex pentru a fi detașate în cadrul operațiunilor comune și care vor fi puse la dispoziția Agenției Frontex în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) paragraful al doilea și al treilea din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004“^1.^1 Regulamentul (CE) nr. 2.007/2004 a fost abrogat prin Regulamentul (UE) 2016/1.624; art. 82 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2016/1.624 prevede că „trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 2.007/2004 abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II“.Potrivit Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, navele maritime au o durată normală de funcționare de 16-24 de ani. Pentru a funcționa până la durata normală prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, navele maritime sunt construite utilizând materiale și echipamente (motoare, propulsie, radionavigație) de ultimă generație și de cea mai bună calitate, astfel încât să îndeplinească cerințele de siguranță, manevrabilitate, tracțiune, viteză, fiabilitate și eficiență.Nava maritimă ce va fi achiziționată va avea următoarele dimensiuni și dotări:a)dimensiuni și caracteristici principale ale navei:– lungime totală L_oa minim ≥ 38 m; … – lungime totală L_oa maxim ≤ 43 m; … – lățime maximă B_max ≥ 6 m; … – pescaj navă goală d ≤ 2,5 m; …  … b)performanțe:– viteză maximă la starea de agitație a mării gradul I Douglas: minimum 30 Nd pentru o perioadă minimă de 60 min.; … – viteză de patrulare: 6-8 Nd. …  … Nava va trebui să respecte normele de poluare în vigoare, materialele utilizate pentru izolații, vopsitorie etc. vor fi nontoxice și conforme cu cerințele societății de clasificare acreditate de IACS (International Association of Classification Societies). + 
INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI aferenți achiziției navei maritime de patrulareTitular: Ministerul Afacerilor InterneBeneficiar: Inspectoratul General al Poliției de FrontierăAmplasament: Garda de Coastă, județul ConstanțaFinanțarea proiectului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului pentru Securitate Internă 2014-2020 și alocații bugetare prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.Indicatori tehnico-economici:

–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește