În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat,Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. +
ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4c-22/503, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 17 septembrie 2024, Camera Deputaților:1.susține concluziile Comisiei Europene privind evaluarea Mecanismului de protecție civilă al Uniunii și recomandările formulate în vederea sporirii eficacității acestui mecanism; … 2.ia act de evoluția continuă a provocărilor și amenințărilor, care reclamă acțiuni de adaptare continuă și flexibilă a Mecanismului de protecție civilă al Uniunii și abordarea coordonată a gestionării crizelor, care să integreze instituții și resurse ale Uniunii în fața dezastrelor; … 3.recomandă analizarea cât mai rapidă a infrastructurii necesare unui răspuns imediat la dezastre complexe, care să asigure alternative logistice, de aprovizionare a populației, de transmisiuni și de prelucrare a datelor, atât din perspectivă civilă, cât și militară; … 4.atrage atenția asupra importanței evitării dublării mecanismelor existente de prevenire, pregătire și răspuns și sprijină armonizarea măsurilor luate la nivel național cu cele de la nivelul Uniunii; … 5.recomandă instituirea unui cadru de pregătire a populației în caz de dezastre, armonizat la nivel european, pentru situațiile în care această abordare este mai eficientă decât inițiativele la nivel de stat membru; … 6.recomandă desfășurarea mai multor exerciții comune, cu participarea tuturor statelor membre și a țărilor terțe partenere, inclusiv exerciții la scară largă, în scopul testării și îmbunătățirii eficacității răspunsului; … 7.susține dezvoltarea Mecanismului de protecție civilă al Uniunii și a Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență, în calitate de nucleu al acestui mecanism și având rol de centru operațional; … 8.sprijină consolidarea rezervei specifice de capacități de răspuns la nivelul Uniunii (rescEU), inclusiv prin dezvoltarea unui model de finanțare care să poată asigura atât mijloacele financiare pentru menținerea capacităților existente, cât și reîntregirea rapidă a capacităților utilizate; … 9.evidențiază importanța menținerii transparenței în comunicare, în scopul construirii încrederii publice și asigurării respectării măsurilor de protecție; … 10.relevă rolul deosebit al campaniilor publice de conștientizare, pentru o mai bună educare a publicului în scopul pregătirii și intervenției în caz de dezastre, precum și al mobilizării comunităților în scopul asumării responsabilității finale pentru a gestiona situațiile de urgență și pentru protecția lor generală; … 11.propune derularea de schimburi de experiență în privința educației pentru pregătirea și răspunsul la dezastre la nivelul comunităților locale, în special al celor mici și mijlocii și al celor care prezintă particularități socioculturale; … 12.atrage atenția asupra caracterului continuu al procesului de consolidare a capacităților, ceea ce reclamă îndeosebi programe de formare mai bune, adaptate la grupuri-țintă specifice și la structuri specializate, pentru a îmbunătăți pregătirea și timpul de reacție la toate nivelurile, înainte și după dezastru; … 13.recomandă analizarea pregătirii și a capacității de răspuns la temperaturi extreme și secetă, din perspectiva amenajării teritoriului, a proiectării construcțiilor civile, a îmbunătățirilor funciare și a practicilor agricole, inclusiv a menținerii speciilor și soiurilor de plante vechi și rar cultivate, specifice unui anumit teritoriu. … 14.propune includerea analizei rezilienței la dezastre în managementul siturilor Natura 2000 și în studierea ecosistemelor, a speciilor și a habitatelor protejate; … 15.recomandă sprijinirea de schimburi de experiență între statele membre în privința planificării urbane, în scopul identificării celor mai bune practici de pregătire pentru dezastre, atât în privința facilitării răspunsului de urgență, cât și în privința asigurării unui potențial de adaptare la schimbările climatice; … 16.subliniază relevanța implicării mediului academic în eforturile de consolidare a rezilienței și a colaborării mai bune în cadrul proiectelor de cercetare; … 17.în acest sens, recomandă dezvoltarea unor mecanisme de exploatare a capacităților avansate de calcul ale Uniunii pentru stocarea, analizarea volumelor mari de date și a informațiilor satelitare în vederea sprijinirii comunităților interdisciplinare de experți și factorilor de decizie în formularea unui răspuns rapid și cuprinzător la dezastre; … 18.sprijină implicarea mai mare a societății civile în consolidarea rezilienței comunităților în situații de risc multiplu. Recomandă, în particular, evaluarea rezilienței comunităților din zonele rurale izolate și defavorizate și a celor dependente de un singur sector economic, pentru a se identifica mijloacele necesare recuperării după dezastre și căile de refacere rapidă a vieții sociale normale; … 19.sprijină realizarea investițiilor în măsuri preventive și în sisteme de avertizare timpurie pentru a reduce riscul și impactul dezastrelor; … 20.recomandă întreținerea, îmbunătățirea și adaptarea infrastructurii spațiului urban la noile amenințări evidențiate de evoluția tehnicii de război, printr-o colaborare strânsă a Uniunii Europene cu NATO. … Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 11 decembrie 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VASILE-DANIEL SUCIUBucurești, 11 decembrie 2024.Nr. 93.––
