HOTĂRÂRE nr. 9 din 5 noiembrie 2004

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcţia de Preşedinte al României



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAntonia Constantin – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent şefLa data de 4 noiembrie 2004 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, contestaţia înregistrată la nr. 51/CT din 3 noiembrie 2004, formulată de Constantin Măruţă, care priveşte înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 28 noiembrie 2004, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 620F/2004.Potrivit dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.În cuprinsul contestaţiei autorul acesteia, domnul Constantin Măruţă, susţine că domnul Traian Băsescu nu poate candida pentru funcţia de deputat, de senator ori pentru cea de Preşedinte al României, întrucât împotriva acestuia "s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunea de corupţie, fiind în curs de judecare, ancheta Parchetului fiind terminată".Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 28 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, coroborat cu art. 113 din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, solicită respingerea contestaţiei ca neîntemeiată. În acest sens arată că susţinerile referitoare la punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva domnului Traian Băsescu nu sunt dovedite şi chiar dacă ar fi de notorietate şi nu ar trebui dovedite ele nu constituie impedimente constituţionale sau legale pentru a candida pentru funcţia de Preşedinte al României, întrucât pedeapsa complementară şi pedepsele accesorii ale interzicerii dreptului de a alege şi de a fi ales în funcţii publice sau în funcţii elective publice, prevăzute de art. 64 şi 71 din Codul penal, nu constituie astfel de impedimente. În legătură cu susţinerile privind candidatura domnului Traian Băsescu pentru funcţia de deputat sau de senator arată că acest aspect nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale.CURTEA,analizând contestaţia formulată de domnul Constantin Măruţă privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcţia de Preşedinte al României, în raport cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2004, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, republicată, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi celor ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcţia de Preşedinte al României.În motivarea contestaţiei autorul acesteia susţine că domnul Traian Băsescu nu poate candida pentru funcţia de deputat, de senator ori pentru cea de Preşedinte al României, întrucât împotriva acestuia "s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunea de corupţie, fiind în curs de judecare, ancheta Parchetului fiind terminată".Examinând contestaţia, Curtea constată că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ la art. 16 alin. (3), art. 36, 37 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, republicată, al căror conţinut este următorul:– Art. 16 alin. (3): "Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.";– Art. 36: "(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale."; … – Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României."; … – Art. 40 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică."Totodată, potrivit art. 10 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României nu pot candida pentru această funcţie persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţie, republicată, pentru a fi alese.Faţă de aceste prevederi Curtea constată că punerea în mişcare a acţiunii penale nu constituie un impediment constituţional şi legal pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pierderea drepturilor electorale ca pedeapsă complementară aplicată de instanţă în cazurile prevăzute de lege fiind determinată doar de condamnarea prin hotărâre judecătorească definitivă. Acest considerent îşi găseşte suport constituţional în dispoziţiile art. 23 alin. (11), care instituie prezumţia constituţională de nevinovăţie, de care se bucură orice persoană până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare.În cauză, motivele invocate de contestator nu se regăsesc în conţinutul prevederilor constituţionale şi legale menţionate anterior, aşa încât, sub acest aspect, Curtea urmează să respingă ca neîntemeiată contestaţia ce formează obiectul prezentei cauze.În ceea ce priveşte contestarea candidaturii pentru funcţia de deputat sau de senator, Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (3) din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, competenţa de soluţionare a unei asemenea contestaţii aparţine, în exclusivitate, instanţelor de judecată. În consecinţă, sub acest aspect, contestaţia este inadmisibilă.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, republicată, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 18, 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţie formulată de domnul Constantin Măruţă.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu______________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește