HOTĂRÂRE nr. 886 din 18 august 2010

privind aprobarea Strategiei de descentralizare a activităţilor din domeniul tineretului



În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 8 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + 
Articolul 1Se aprobă Strategia de descentralizare a activităţilor din domeniul tineretului, denumită în continuare Strategie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. + 
Articolul 2(1) Se desemnează Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, ca instituţie responsabilă pentru coordonarea implementării Strategiei. … (2) În scopul îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin. (1), Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret colaborează cu Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu atribuţiile legale ale acestora. …  + 
Articolul 3Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 563/2009 privind aprobarea Regulamentului privind descentralizarea activităţii sportive şi de tineret, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009.PRIM-MINISTRUEMIL BOCContrasemnează:–––––Viceprim-ministru,Marko BelaMinistrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,Daniel Petru FuneriuMinistrul administraţiei şi internelor,Vasile BlagaMinistrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,Mihai Constantin ŞeitanMinistrul finanţelor publice,Sebastian Teodor Gheorghe VlădescuBucureşti, 18 august 2010.Nr. 886. + 
Anexa STRATEGIAde descentralizare a activităţilor din domeniul tineretului + 
Capitolul IIntroducere + 
Secţiunea 1Scop şi argumentePrintre obiectivele prioritare ale Programului de guvernare 2009-2012, se numără şi întărirea autonomiei locale, descentralizarea administrativă şi descentralizarea fiscală. Pentru aceasta, autoritatea centrală va avea nevoie de o strânsă colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale şi de relaţii de parteneriat cu organizaţiile private. Procesul de descentralizare în domeniul tineretului are la bază principiul plasării tinerilor în centrul sistemului, împreună cu responsabilizarea decidenţilor în faţa lor şi adaptarea ofertei de servicii specifice activităţii de tineret la cererea, nevoile şi specificul fiecărei comunităţi locale. Acest lucru presupune ca decizia să poată fi luată cât mai aproape de locul unde sunt furnizate şi utilizate serviciile de tineret. În acest mod se vine în întâmpinarea nevoilor populaţiei în aceste domenii. În acelaşi timp, structurile centrale – în special Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret -, retrăgându-se din managementul de nivel local, se pot concentra pe funcţiile strategice, respectiv pe dezvoltarea de politici sectoriale, supravegherea şi îndrumarea întregului sistem, incluzând activităţile din afara sistemului care au impact asupra domeniilor sale de activitate, precum şi pe dezvoltarea mecanismelor şi structurilor de cooperare intersectorială.Un asemenea demers va conduce la dezvoltarea instituţiilor care urmează a fi descentralizate şi prin faptul că aparţinând de autorităţile administraţiei publice locale vor putea accesa fonduri structurale prin depunerea de proiecte pentru investiţii şi pentru reabilitarea infrastructurii. De asemenea, va contribui la creşterea nivelului de acces, participare şi implicare a membrilor colectivităţii locale şi la transformarea acestor instituţii într-un factor de dezvoltare locală, dotând autorităţile locale cu instrumentele care să le permită să elaboreze şi să definească direcţii şi planuri de acţiune în plan local în domeniul tineretului, pe fondul simplificării administrative şi al descentralizării financiare şi administrative. + 
Secţiunea a 2-aPărţile implicate în elaborarea Strategieia) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MECTS: autoritatea centrală cu rol de sinteză şi coordonare în aplicarea Strategiei şi Programului de guvernare în domeniul educaţiei, învăţământului, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice, tineretului şi sportului; … b) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, denumită în continuare ANST: autoritatea centrală în subordinea MECTS, cu atribuţii în domeniile sportului şi tineretului; … c) Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare MAI: autoritate cu rol de coordonare şi susţinere tehnică şi metodologică a politicii de descentralizare; … d) Ministerul Finanţelor Publice, denumit în continuare MFP: autoritate cu rol de suport pentru elaborarea aspectelor financiare ale descentralizării; … e) autorităţi ale administraţiei publice locale: factori interesaţi şi care vor prelua competenţele de tineret, aferente taberelor/centrelor de agrement care vor fi transferate; … f) Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România; … g) Asociaţia Municipiilor din România; … h) Asociaţia Oraşelor din România; … i) Asociaţia Comunelor din România. …  + 
Secţiunea a 3-aDemersuri pregătitoareÎn vederea elaborării Strategiei au fost parcurse următoarele etape procedurale:a) a fost înfiinţat grupul de lucru, care a avut prima întâlnire operativă; … b) a fost realizată analiza situaţiei unităţilor din subordinea ANST (statutul de unităţi deconcentrate sau alte tipuri de unităţi subordonate); … c) a fost realizată analiza situaţiei juridice şi patrimoniale a unităţilor din subordinea ANST (au fost trecute în revistă aproximativ 159 de unităţi); … d) a fost iniţiată analiza taberelor/centrelor de agrement din subordinea ANST şi s-a constatat că acestea sunt de două categorii: de nivel şi interes central (instituţiile publice deconcentrate ale MECTS în subordinea ANST, Complexul Cultural Sportiv Studenţesc "Tei" şi unele tabere de interes naţional) şi unităţi de nivel şi interes exclusiv judeţean/local (o parte din taberele/centrele de agrement aflate în subordinea ANST); … e) s-a stabilit în consecinţă că se vor descentraliza taberele/centrele de agrement de interes exclusiv judeţean/local; … f) s-a stabilit în consecinţă că taberele/centrele de agrement de interes naţional vor rămâne în administrarea ANST, pentru implementarea programelor de şi pentru tineret de interes naţional şi în vederea valorificării şi aducerii acestora la standarde europene, conform Programului de guvernare 2009-2012. Aceste bunuri vor putea fi valorificate prin închiriere sau concesiune; … g) a fost elaborat planul de acţiune al grupului de lucru pentru elaborarea Strategiei; … h) a fost iniţiat procesul de consultare şi dezbatere publică asupra descentralizării în domeniul tineretului. …  + 
Secţiunea a 4-aSituaţia actuală a instituţiilor de tineretExistă două niveluri ale domeniului tineretului în România:a) nivelul central: – ANST, subordonată MECTS; … – Complexul Cultural Sportiv Studenţesc "Tei" Bucureşti (unitate cu personalitate juridică aflată în subordinea ANST);b) nivelul judeţean: direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti (servicii publice deconcentrate ale ANST) şi casele de cultură ale studenţilor. … Taberele/Centrele de agrement ale MECTS, aflate în subordinea ANST, sunt de două categorii:a) de interes naţional: cele prin care se desfăşoară acţiuni, proiecte, programe de interes naţional; … b) de interes judeţean/local: cele care deservesc exclusiv activităţile de tabără/agrement la nivelul judeţelor/localităţilor. …  + 
Secţiunea a 5-aPolitici şi cadrul juridic existent5.1. Cadrul legal general în domeniul descentralizării:a) Programul de guvernare 2009-2012, cap. 10 "Tineret şi sport", cap. 19 "Reforma administraţiei publice"; … b) Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006; … c) Hotărârea Guvernului nr. 139/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006; … d) Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; … e) Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; … f) Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare; … g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare; … h) Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. … 5.2. Cadrul legal specific în domeniul tineretuluia) Hotărârea Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; … b) Hotărârea Guvernului nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, cu modificările şi completările ulterioare; … c) Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare; … d) Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările ulterioare; … e) Legea tinerilor nr. 350/2006, cu modificările ulterioare; … f) Hotărârea Guvernului nr. 801/2004 privind organizarea şi funcţionarea caselor de cultură ale studenţilor şi a Complexului Cultural Sportiv Studenţesc „Tei”; … g) Ordonanţa Guvernului nr. 15/2010 privind unele măsuri de reorganizare a activităţilor de tineret şi sport; … h) Hotărârea Guvernului nr. 776/2010 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti; … i) Hotărârea Guvernului nr. 563/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind descentralizarea activităţii sportive şi de tineret. …  + 
Secţiunea a 6-aAnalizele PEST şi SWOT ale procesului de descentralizare a instituţiilor din domeniul tineretuluiAnaliza PEST reprezintă o analiză a impactului şi a tendinţelor generale ale mediului extern, privită prin prisma factorilor politici, economici, sociali şi tehnologici.Analiza SWOT este o analiză a punctelor tari şi slabe, ca elemente interne, precum şi a oportunităţilor şi riscurilor din mediul extern.Aceste analize servesc la stabilirea obiectivelor şi a direcţiilor de acţiune ale strategiei de descentralizare a activităţilor din domeniul tineretului.6.1. PEST:6.1.1. Politic: Orientarea României spre valorile democraţiei occidentale şi spre alinierea la politicile europene, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, constituie un factor propice dezvoltării unei administraţii eficiente, orientată spre nevoile cetăţenilor.Preocuparea factorilor de decizie politică, în condiţii de criză economică, de a valorifica la maxim potenţialul unităţilor din subordinea ministerelor, pe principiul eficienţei şi eficacităţii, pentru a obţine maximum de fonduri la bugetul de stat cu resursele existente.Descentralizarea taberelor nefuncţionale şi reabilitarea celor funcţionale ca obiectiv în Programul de guvernare 2009-2012.6.1.2. Economic: Efectele crizei economice s-au accentuat în anul 2010 în România, fapt care a dus la luarea unor măsuri de diminuare a cheltuielilor bugetare, inclusiv cele destinate investiţiilor. În aceste condiţii, pentru dezvoltarea infrastructurii, atragerea fondurilor europene şi dezvoltarea parteneriatelor publice-private se constituie ca alternative ale finanţării publice.6.1.3. Social: Raportat la nivelul ţărilor europene, nivelul de trai al populaţiei este scăzut, venitul pe cap de locuitor şi câştigurile salariale sunt printre cele mai mici, iar reducerea salariilor şi concedierile vor adânci decalajul faţă de ţările UE, fiind necesară luarea unor măsuri concertate ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi ale mediului de afaceri care să ducă la păstrarea locurilor de muncă şi menţinerea populaţiei tinere în România.6.1.4. Tehnologic: România este aliniată în mare măsură nivelului internaţional în privinţa echipamentelor şi standardelor de tehnologie, minimul decalaj cunoscut fiind datorat capacităţii financiare reduse, şi nu barierelor protecţioniste sau de altă natură. Cu toate acestea, dotarea destinată structurilor de tineret prezintă un decalaj real faţă de ţările UE, impunându-se astfel măsuri corective.6.2. SWOT:

 + 
Secţiunea a 7-aProblemele curente ale instituţiilor de tineret, beneficii şi riscuri ale descentralizării7.1. Probleme ale instituţiilor de tineretAceastă analiză are în vedere problemele de sistem care afectează activitatea instituţiilor de tineret şi nu abordează problemele specifice fiecărei instituţii sau eventualele erori de management.Cu toate că există încă un număr mare de unităţi în domeniul tineretului subordonate ANST, unele dintre acestea răspund în principal nevoilor colectivităţilor judeţene/locale. Prin urmare, se justifică includerea acestora în procesul de descentralizare şi predarea lor către autorităţile administraţiei publice locale. Excepţie fac numai unităţile/instituţiile de interes naţional, prin care se pot implementa programe şi proiecte naţionale. Aceste instituţii, în special cele care sunt destinate desfăşurării activităţilor naţionale de tineret, pot şi trebuie să rămână în subordinea ANST.Actualul sistem cu finanţări venite de la bugetul de stat nu este suficient. Totodată, nu permite atragerea de venituri suplimentare din fondurilor structurale nerambursabile pentru aceste instituţii de tineret, limitând posibilităţile de reabilitare a infrastructurii şi valorificare a potenţialului acestora.7.2. Beneficii ale descentralizării:a) creşterea calităţii serviciilor publice în domeniul tineretului şi îmbunătăţirea accesului/participării tinerilor la acestea; … b) implicarea mai activă a tuturor actorilor locali în dezvoltarea durabilă a tineretului; … c) posibilitatea elaborării de către autorităţile administraţiei publice locale a strategiilor judeţene/locale în domeniul tineretului, în funcţie de specificul judeţean/local; … d) includerea taberelor/centrelor de agrement în strategiile de dezvoltare judeţeană/locală; … e) atragerea de fonduri europene nerambursabile de către autorităţile administraţiei publice locale, pentru reabilitarea infrastructurii unităţilor preluate prin descentralizare, pornind de la faptul că în prezent ANST nu este eligibilă pentru a aplica pe aceste linii de finanţare, conform ghidurilor solicitantului. … 7.3. Matricea riscurilor descentralizării

 + 
Capitolul IIPrincipii, obiective, direcţii de acţiune şi activităţi ale strategiei de descentralizare + 
Secţiunea 1Principii ale descentralizării1.1. Principii metodologice ale descentralizăriia) principiul subsidiarităţii, care constă în exercitarea competenţelor de către autoritatea administraţiei publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean şi care dispune de capacitate administrativă necesară; … b) principiul asigurării resurselor corespunzătoare competenţelor transferate; … c) principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale în raport cu competenţele ce le revin, care impune obligativitatea realizării standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate publică; … d) principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau să limiteze autonomia locală financiară; … e) principiul echităţii, care implică asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile publice şi de utilitate publică; … f) principiul constrângerii bugetare, care interzice utilizarea de către autorităţile administraţiei publice centrale a transferurilor speciale sau a subvenţiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale. … 1.2. Principii ale descentralizării în domeniul tineretuluia) utilitate: descentralizarea nu este un scop în sine, ea trebuie să ducă la îmbunătăţirea accesului şi participării în domeniul tineretului în comunităţile locale; … b) participativitate: prin implicarea reală a autorităţilor administraţiei publice locale în procesul de consultare în vederea descentralizării şi implementarea planului de acţiuni; … c) abordare selectivă: prin limitarea procesului la acele instituţii de tineret unde descentralizarea se dovedeşte a fi oportună comparativ cu toate soluţiile posibile (menţinerea sub controlul autorităţii centrale, închiriere, concesionare); … d) abordare transsectorială (integrarea problematicii financiare, de salarizare etc.). …  + 
Secţiunea a 2-aObiectivele, direcţiile de acţiune şi activităţile strategiei de descentralizare2.1. Obiectiv general:Adaptarea ofertei de servicii specifice activităţii de tineret la cererea, nevoile şi specificul fiecărei comunităţii locale, astfel încât decizia să poată fi luată cât mai aproape de locul unde sunt furnizate şi utilizate aceste servicii.2.2. Obiective specificeObiectiv specific 1:Elaborarea actelor normative de transfer al competenţelor şi resurselor către autorităţile administraţiei publice localeObiectiv specific 2:Modificarea şi adaptarea legislaţiei specifice, conexe, în domeniul tineretuluiObiectiv specific 3:Dezvoltarea şi implementarea unor modalităţi eficiente de control privind respectarea legislaţiei în domeniul tineretului2.3. Direcţii de acţiune şi activităţiPentru obiectivul specific 1:a) elaborarea standardelor de calitate şi cost şi supunerea acestora spre aprobare prin hotărâre a Guvernului; … b) elaborarea hotărârii Guvernului de transfer a unităţilor descentralizate către autorităţile administraţiei publice locale. Transferul taberelor/centrelor de agrement de interes exclusiv judeţean/local către autorităţile administraţiei publice locale, de la nivelul autorităţii centrale şi al instituţiilor deconcentrate ale ANST, va cuprinde unităţile, competenţele şi resursele aferente. Promovarea unui pachet legislativ care asigură transferul de competenţe şi resurse de la nivel central la nivel local, pentru administrarea instituţiilor de tineret. … 1) competenţe care vor fi transferate:– gestionarea taberelor/centrelor de agrement de nivel şi interes judeţean/local se va face de către autorităţile administraţiei publice locale;2) competenţe de nivel central care nu pot fi transferate:a) elaborarea şi coordonarea programelor, proiectelor naţionale; … b) elaborarea strategiei şi politicilor naţionale de tineret; … c) asigurarea editării de lucrări şi a unor publicaţii de specialitate şi de informare; … d) atribuţiile privind controlul respectării legalităţii în domeniu şi asigurarea compatibilităţii cu legislaţia europeană şi cu cea internaţională; … e) instituţiile publice deconcentrate al ANST, deoarece acestea sunt reprezentarea în teritoriu a instituţiei de nivel central; … f) tabere/centre de agrement de interes naţional pentru realizarea de programe şi proiecte naţionale şi internaţionale; … g) serviciile oferite de Complexul Cultural Sportiv "Tei" Bucureşti. … Pentru obiectivul specific 2:– elaborarea proiectului de modificare a Legii nr. 350/2006, cu modificările ulterioare.Pentru obiectivul specific 3:a) grupul de lucru va efectua primele activităţi de monitorizare începând cu mijlocul anului viitor, având cel puţin două întruniri anual; … b) stabilirea modului şi a frecvenţei colectării datelor. Pentru fiecare indicator de performanţă aferent fiecărei activităţi se identifică datele necesare a fi colectate, sursa datelor, factorii responsabili de colectarea şi transmiterea acestora, frecvenţa colectării datelor. Frecvenţa colectării datelor (calendarul colectării datelor). Sistemul de monitorizare trebuie să se bazeze pe strângerea de date comparabile, colectate cu o anumită periodicitate, pentru a se putea măsura progresul. În funcţie de tipul indicatorului de performanţă, colectarea datelor se poate face lunar, trimestrial, semestrial sau anual, după caz; … c) stabilirea modului de procesare şi analiză a datelor şi a modului de întocmire a rapoartelor de monitorizare semestriale, care trebuie să conţină şi informaţii privind măsurile pe care ANST le are în vedere pentru redefinirea acţiunilor în cazul în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor aşteptate, precum şi a raportului de evaluare. … Activitatea de monitorizare se va concentra pe urmărirea îndeplinirii măsurilor din planul de acţiune şi a evoluţiei indicatorilor din strategie.Vor fi urmărite, de către grupul de lucru, următoarele aspecte:a) adoptarea şi implementarea legislaţiei privind descentralizarea; … b) managementul instituţiilor descentralizate (gestionarea eficientă a resurselor umane şi financiare); … c) întreţinerea şi, dacă este cazul, reabilitarea unităţilor preluate de către autorităţile administraţiei publice locale de la ANST, prin descentralizare; … d) respectarea standardelor de calitate şi cost; … e) dezvoltarea şi diversificarea acţiunilor de şi pentru tineret; … f) adaptarea activităţilor de şi pentru tineret la nevoile comunităţii; … g) identificarea de surse alternative de finanţare (aportul veniturilor proprii prin atragerea de sponsorizări, organizarea unor activităţi de strângere de fonduri); … h) dezvoltarea de parteneriate şi participarea în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale. … La sfârşitul fiecărei sesiuni de monitorizare, grupul de lucru va elabora un raport în care va evalua, pe baza planului de acţiune şi a indicatorilor menţionaţi, activitatea instituţiilor transferate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. + 
Secţiunea a 3-aPlanul de acţiune al strategiei de descentralizare

–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește