pentru aprobarea Strategiei naţionale privind reforma în unităţile sanitare cu paturi
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor,Guvernul României adopta prezenta hotărâre. +
Articolul 1Se aprobă Strategia naţionala privind reforma în unităţile sanitare cu paturi, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. +
Articolul 2Ministerul Sănătăţii şi Familiei va aduce la îndeplinire strategia prevăzută la art. 1.PRIM-MINISTRUADRIAN NASTASEContrasemnează:–––––Ministrul sănătăţii şi familiei,Daniela Bartosp. Ministrul finanţelor publice,Gheorghe Gherghina,secretar de statp. Ministrul administraţiei publice,Ionel Flesariu,secretar de statBucureşti, 31 iulie 2002.Nr. 826. +
Anexa 1STRATEGIA NAŢIONALAprivind reforma în unităţile sanitare cu paturiI. Cadrul generalStrategia de guvernare – componenta sănătate – subliniaza rolul Guvernului în îmbunătăţirea furnizarii şi creşterii adresabilitatii la serviciile de sănătate şi, în mod particular, în organizarea şi funcţionarea unităţilor sanitare cu paturi.Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unica specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice.Unităţile sanitare cu paturi (spitale, institute, centre medicale şi centre de sănătate) asigura servicii medicale de specialitate: preventive, curative, de urgenta, de recuperare şi paliative, precum şi pre-, intra- şi postnatale.Unităţile sanitare cu paturi participa în sistem integrat cu asistenţa medicală primara şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate a populaţiei.II. ScopulScopul reformei unităţilor sanitare cu paturi este de a creşte calitatea ingrijirilor şi de a eficientiza modul în care se realizează accesul la serviciile medicale oferite prin unităţile sanitare cu paturi, pentru toate categoriile de cetăţeni, din mediul urban şi rural, bătrâni, copii, salariaţi, şomeri, persoane defavorizate social, persoane fără venituri sau cu venituri modeste.De asemenea, reforma unităţilor sanitare cu paturi are ca scop îmbunătăţirea raportului cost-eficienta, care se va reflecta asupra indicatorilor de performanţă ai întregii activităţi desfăşurate în cadrul unităţilor sanitare cu paturi.III. Obiective strategice● Creşterea eficientei din punct de vedere tehnic a modului de funcţionare a serviciilor medicale oferite prin unităţile sanitare cu paturi, prin utilizarea adecvată a resurselor limitate existente la nivelul spitalului şi prin eliminarea risipei, urmărindu-se scăderea costurilor pentru serviciile furnizateÎn acest context principalele obiective sunt:1. îmbunătăţirea raportului cost-eficienta prin utilizarea optima a resurselor cheltuite;2. îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale oferite prin unităţile sanitare cu paturi, pentru toate categoriile de cetăţeni (din mediul urban şi rural, bătrâni, copii, salariaţi, şomeri, persoane defavorizate social, persoane fără venituri sau cu venituri modeste);3. modificarea structurii serviciilor spitaliceşti, astfel încât să fie asigurate necesarul de servicii medicale de specialitate şi calitatea ingrijirilor corespunzătoare cerinţelor beneficiarilor acestora.IV. Acţiunile destinate realizării obiectivelor strategice1. Rationalizarea capacităţii excedentare a unităţilor spitaliceşti şi oferirea de servicii în prezent deficitare2. Reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale3. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacientilor, controlul infectiilor nosocomiale, asigurarea asistenţei de urgenta şi altele asemenea)4. Alocarea resurselor în funcţie de rezultatele obţinute şi de rolul unităţilor spitaliceşti în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei deservite (ani de viaţa castigati, calitatea vieţii, accesul la serviciile de sănătate prioritare)5. Asigurarea unităţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar cu pregătire superioară de specialitate în toate zonele tarii, în raport cu prevederile pct. 26. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenţa7. Asigurarea unor facilităţi suplimentare pentru personalul sanitar superior de specialitate în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal8. Implementarea sistemului informaţional computerizat9. Realizarea unei colaborări eficiente între structurile guvernamentale, în vederea asigurării accesului la servicii medicale şi medico-sociale al grupurilor de populaţie defavorizate10. Dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru îmbunătăţirea performantei sectorului sanitar, în conformitate cu mecanismele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 717/2001 pentru aprobarea Strategiei privind participarea sectorului privat la îmbunătăţirea performantei sistemului sanitar din România (2001-2004)11. Introducerea unei noi modalităţi de alocare a fondurilor pentru spitale.V. Măsuri strategiceA. Pe termen scurt:– până la 31 iulie 2002:1. evaluarea unităţilor sanitare cu paturi existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de: capacitate, resurse umane, dotare cu aparatura medicală şi altele asemenea, în vederea elaborării programelor de restructurare şi reorganizare, şi stabilirea necesităţilor în domeniul asistenţei medicale oferite de unităţile sanitare cu paturi;2. restructurarea şi reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi;– până la 30 septembrie 2002:1. elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenţa;2. elaborarea criteriilor de restructurare şi reorganizare a unităţilor sanitare cu paturi;– până la 31 decembrie 2002:1. reorganizarea şi eficientizarea centrelor medicale cu paturi şi a spitalelor orăşeneşti, municipale şi de unica specialitate;2. organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudetene;3. implementarea sistemului de prelucrare automată a datelor;4. implementarea sistemului de finanţare a spitalelor, bazată pe sistemul grupelor de diagnostic – DRG.B. Pe termen mediu:– până la 31 decembrie 2003:1. reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene, clinice şi a institutelor;2. organizarea unor compartimente speciale de terapie intensiva judeţene şi interjudetene pentru nou-născuţi care necesita îngrijire complexa de terapie intensiva, în vederea reducerii numărului de decese în rândul acestor copii.C. Pe termen lung:1. stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente, medicamente) în spitale pe baza unor studii de cost-eficienta, eficacitate şi raportarea la necesarul de servicii medicale, în vederea asigurării calităţii actului medical;2. planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţionalăAcţiuni necesare:a) evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanta cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservita, adresabilitatea pacientilor dinspre alte judeţe; … b) elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numărul de paturi şi tipul de servicii furnizate; … c) reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii, în ceea ce priveşte echipamentele, tehnologiile, inclusiv încadrarea cu personal; … d) stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului unităţilor cu paturi de la toate nivelurile; … e) dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti; … f) dezvoltarea unui sistem de indicatori ai problemelor privind calitatea ingrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau compartiment al spitalului. … VI. Măsuri strategice privind eficientizarea gestionării resurselor la nivelul spitaluluiScopul acestor măsuri consta în îmbunătăţirea calităţii serviciilor acordate prin utilizarea eficienta a fondurilor existente, în condiţiile date şi la un nivel corespunzător de calitate.Indicatorii de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea ingrijirilor medicale şi eficienta din punct de vedere economic.Pentru urmărirea celor două obiective se vor utiliza, în principal, următorii indicatori:1. număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialităţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical, în raport cu complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul-pilot DRG);2. indicele de calitate al diagnosticului;3. durata optima de spitalizare;4. gradul de utilizare a paturilor;5. indicele de infectii intraspitalicesti (nosocomiale);6. indicator cost spitalizare/zi, pe pat şi pe bolnav;7. indicele de rulaj/pat al bolnavilor;8. indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masa).A. Măsuri strategice la nivel central sau local1. Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor publice ca unităţi sanitare cu paturi nonprofit, prestatoare de servicii medicale de specialitate2. Evaluarea performantelor spitalelor (indicatori – durata medie de spitalizare, rata de ocupare a paturilor, număr de pacienti în funcţie de morbiditatea intraspitaliceasca diagnosticata, număr de urgente, număr de reinternari, număr de transferuri, mod de internare şi altele asemenea)Acţiuni necesare:2.1. definirea rolurilor şi responsabilităţilor membrilor echipei de management spitalicesc;2.2. evaluarea performantei managementului spitalicesc în baza contractului de administrare;2.3. analiza comparativa a performantei spitalelor pe baza indicatorilor prevăzuţi la cap. VI pct. 1;2.4. analiza lunară a structurii cheltuielilor;2.5. elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile;2.6. organizarea de controale tematice pe tipuri de spitale, în scopul identificarii diferenţelor dintre costurile serviciilor medicale şi al verificării modului de gestionare a fondurilor alocate;2.7. organizarea monitorizarii costurilor serviciilor medicale spitaliceşti în scopul creşterii calităţii acestora;2.8. solicitarea de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei a publicării de către Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate a bilanţului contabil anual al fondului asigurărilor sociale de sănătate, în scopul îmbunătăţirii transparenţei sistemului şi a metodelor de gestionare a fondului asigurărilor sociale de sănătate.3. Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scaderii costurilor fixe (secţii, compartimente, laboratoare, servicii, ambulatoriu, structuri auxiliare – în ceea ce priveşte numărul de paturi, încadrarea cu personal, funcţiile şi responsabilităţile şi altele asemenea)Acţiuni necesare:3.1. reorganizarea spitalelor pe principii de performanţă, în concordanta cu nevoia de servicii medicale;3.2. crearea unui sistem de stimulente pentru atragerea personalului medical de specialitate în zone defavorizate şi furnizarea de servicii medicale în sistem ambulatoriu.B. Principalele acţiuni strategice şi operationale necesare la nivelul spitalelor1. Îmbunătăţirea managementului spitaluluiAcţiuni necesare:1.1. implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi număr de servicii, resurse disponibile, infrastructura şi intentiile de dezvoltare ale spitalului şi altele asemenea);1.2. definirea indicatorilor de performanţă a echipei manageriale (director general, director general adjunct, director financiar-contabil, director de îngrijiri, director pentru reforma);1.3. evaluarea performantei spitalului şi elaborarea de măsuri privind îmbunătăţirea acesteia;1.4. corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare, de angajare şi altele asemenea) echipei manageriale cu performanţele spitalului;1.5. definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilităţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului, secţiilor, serviciilor şi compartimentelor;1.6. colectarea continua a datelor necesare managementului sistemului informaţional.2. Îmbunătăţirea structurii spitalului (clădiri, echipamente şi altele asemenea).Acţiuni necesare:2.1. organizarea evaluării şi a măsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor;2.2. întreţinerea corespunzătoare a clădirii şi echipamentelor:a) dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale ale clădirilor şi echipamentelor; … b) funcţionarea echipamentelor conform specificatiilor tehnice ale acestora, în vederea obţinerii eficientei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire, aprovizionare cu materiale consumabile necesare şi altele asemenea); … c) analiza eficientei economice a contractelor de service pentru echipamente; … 2.3. reorganizarea secţiilor şi compartimentelor în vederea creşterii eficientei;2.4. utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii, cu reducerea numărului de internari ce nu sunt necesare.3. Utilizarea eficienta a resurselor umane ale spitaluluiAcţiuni necesare:3.1. încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului;3.2. evaluarea performantelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanta cu obiectivele din planul anual al spitalului;3.3. stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului;3.4. elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacientilor asiguraţi.4. Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii ingrijirilorAcţiuni necesare:4.1. realizarea şi utilizarea unui sistem de evaluare a satisfactiei pacientilor privind serviciile furnizate de spital;4.2. înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etica şi analiza a incidentelor şi accidentelor clinice, inclusiv a implicatiilor financiare;4.3. utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea ingrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului.VII. Măsuri de restructurare a unităţilor sanitare cu paturiImplementarea măsurilor de restructurare a unităţilor sanitare cu paturi se va efectua în concordanta cu analiza performantelor acestora.Factorii care influenţează performanta spitalelor sunt:1. dotarea şi încadrarea corespunzătoare profilului şi atribuţiilor spitalului;2. gradul de autonomie;3. expunerea la presiunile pieţei;4. gradul de responsabilitate financiară;5. responsabilitatea spitalelor pentru performanta lor;6. funcţia socială.A. Măsuri strategice privind resursele umane:1. creşterea flexibilitatii privind încadrarea cu personal (este important de luat în calcul aportul stagiarilor, rezidenţilor, cercetatorilor şi cadrelor universitare în furnizarea serviciilor spitaliceşti pentru pacientii internati) alături de stabilirea unor limite minimale care să asigure calitatea serviciilor şi fără de care spitalul sa nu primească certificare pentru furnizarea anumitor tipuri de servicii, precum şi a unor limite maximale, astfel încât între cele doua limite conducerea spitalului să poată decide nivelul de încadrare cu personal;2. reglementarea relatiei dintre activitatea spitaliceasca şi cea de învăţământ medical şi cercetare prin:a) stabilirea unor relaţii contractuale între universităţi şi spitale, avându-se în vedere controlul duratei medii de spitalizare, al resurselor umane, al medicamentelor şi materialelor sanitare, precum şi al investigatiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele implicate în activitatea de cercetare; … b) definirea responsabilităţilor cadrelor didactice universitare în desfăşurarea activităţii spitalelor; … c) clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile de spital). … B. Măsuri strategice privind managementul clinic:1. elaborarea ghidurilor de practica medicală;2. funcţionarea comisiilor de calitate;3. optimizarea circuitului pacientilor de la diagnosticare până la externare (transferuri între secţii, relaţia cu alte unităţi sanitare în funcţie de competentele spitalului etc.).C. Măsuri strategice privind expunerea spitalelor pe piaţa serviciilor spitaliceşti:1. realizarea unei relaţii directe între veniturile spitalelor şi performanta serviciilor oferite;2. creşterea responsabilităţii spitalelor în ceea ce priveşte capacitatea de acoperire a costurilor serviciilor furnizate cu veniturile, prin nivelul de rambursare a acestora;3. controlul costurilor;4. realizarea mecanismelor de competiţie pentru resursele umane şi investiţiile de capital.D. Măsuri strategice privind gradul de responsabilitate financiară:1. creşterea eficientei prin creşterea responsabilităţii conducerii spitalului în constituirea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, cu păstrarea economiilor făcute şi penalizarea în cazul datoriilor;2. elaborarea de decizii corecte pentru constituirea bugetului de venituri şi cheltuieli.E. Măsuri strategice privind responsabilizarea spitalelor pentru performanţele realizate:1. stimularea transferului de responsabilitate către spital;2. eficientizarea mecanismelor de control indirecte, şi anume: planificare de servicii, acreditare şi contractare de servicii. În acest sens se impune totodată definirea clara a rolurilor şi responsabilităţilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Colegiului Medicilor din România şi Ministerului Finanţelor Publice.F. Măsuri strategice privind îndeplinirea funcţiei sociale:– identificarea funcţiilor sociale şi definirea organizaţiilor responsabile.VIII. Evaluarea Strategiei naţionale privind reforma în unităţile sanitare cu paturi va fi realizată la sfârşitul fiecărei etape de către o comisie mixtă formată din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Colegiului Medicilor din România, comisie care va fi numita în termen de 15 zile de la publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.––––-
