privind adoptarea avizului motivat referitor la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid (reformare) COM (2016) 270
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. +
Articolul UNICLuând în considerare Opinia nr. 4c-19/1016, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 20 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:1. Constată că sunt îndeplinite condiţiile stabilite prin tratate ca propunerea să facă obiectul controlului parlamentar al subsidiarităţii: are caracter legislativ şi aparţine categoriei competenţelor care nu sunt exclusive Uniunii Europene, în sensul art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (2) TUE şi, respectiv, art. 2 alin. (6) TFUE.2. Constată că aspectele transnaţionale sunt evidente, ceea ce ar justifica o acţiune la nivelul Uniunii pentru realizarea obiectivelor, dacă aceste obiective ar fi, în termeni reali, în acord cu valorile, principiile, tratatele Uniunii, precum şi cu legislaţia şi angajamentele politice majore asumate de către Uniunea Europeană pentru realizarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.3. Menţine obiecţiile, observaţiile şi recomandările făcute în avizul motivat şi în opinia Camerei Deputaţilor cu ocazia examinării Propunerii de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul din statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid – COM (2015) 450.4. Notează că propunerea de reformare a Regulamentului Dublin survine la trei ani de la adoptarea celui din urmă şi că aplicarea actului în cauză a fost evaluată la cererea Comisiei Europene, fără ca raportul rezultat să fie considerat a reflecta poziţia oficială a respectivei instituţii a Uniunii.Remarcă şi absenţa unui studiu de impact care să însoţească propunerea de regulament de faţă şi care să prezinte detaliat varii opţiuni de acţiune preconizate.5. Luând act de obiectivul enunţat de propunerea de regulament, de raţionalizare a normelor Regulamentului Dublin şi de completare a lor cu un nou mecanism de repartizare corectiv, menit să gestioneze situaţii în care sistemele de azil ale statelor membre sunt supuse unei presiuni disproporţionate, reafirmă caracterul neadecvat al mecanismului corectiv pentru atingerea obiectivului unei gestiuni viabile a presiunilor migraţioniste asupra Uniunii Europene. În primul rând, ineficacitatea mecanismului pare a rezulta din prezumţia caracterului adecvat al procedurilor de azil, or, din contră, statele membre supuse unei presiuni disproporţionate vor continua să se confrunte cu deficienţe sistemice, ceea ce determină imposibilitatea transferurilor de solicitanţi de protecţie internaţională, conferă un caracter permanent unor mecanisme corective, mecanisme ce, potrivit art. 78 alin. (3) TFUE, trebuie să aibă prin definiţie caracter temporar, şi diminuează posibilitatea exprimării voinţei de solicitantul de protecţie internaţională cu privire la statul membru ales. În această privinţă, precum a arătat Camera Deputaţilor în opinia sa privind comunicarea – Posibilităţi de reformare a sistemului european comun de azil şi de îmbunătăţire a căilor legale de migraţie – COM (2016)197, orice eventuală propunere de redistribuire a solicitanţilor de protecţie internaţională trebuie să ia în considerare specificul şi capacitatea statelor membre.6. În al doilea rând, în absenţa unei evaluări adecvate, solicită clarificări cu privire la motivul pentru care nu a fost activat până în prezent mecanismul de alertă timpurie, pregătire şi gestionare a crizelor, vizat la art. 33 din Regulamentul Dublin, ori Directiva 2001/55. În acest context, ar fi fost de preferat evaluarea prealabilă a sistemelor de urgenţă temporare pentru transferul din Italia şi Grecia a 160.000 de persoane care au nevoie de protecţie internaţională, transfer reglementat de cele două decizii adoptate de Consiliul UE la 14, respectiv 22 septembrie 2015 (deciziile 2015/1.523 şi 2015/1.601).7. Apreciază că mecanismul de repartizare corectiv nu respectă nici principiul proporţionalităţii. Este neclar în ce mod o eventuală cheie de referinţă, precum cea avută în vedere la art. 35 din propunerea de regulament, ar contribui la atingerea obiectivului de gestiune viabilă a migraţiei înspre Uniunea Europeană. Comisia Europeană nu a demonstrat în ce mod dispoziţiile ce ar urma să instituie acel mecanism respectă principiul proporţionalităţii, ci expunerea de motive şi preambulul se rezumă să enunţe că dispoziţiile nu depăşesc ceea ce este necesar pentru a se atinge obiectivul de a soluţiona situaţia în mod eficace.8. Consideră că orice propunere de redistribuire a solicitanţilor de protecţie internaţională între statele membre trebuie să ia în considerare specificul şi capacitatea statelor membre, fiind evident că un mecanism de repartizare corectiv, cu caracter automat, nu ţine cont de circumstanţele de fapt din fiecare stat membru şi de infrastructura de care dispun acestea.9. În acest context, consideră că împărţirea responsabilităţilor între statele membre în domeniul migraţiei, care trebuie să fie desigur echitabilă, nu poate porni de la sancţionarea financiară a unor state membre care s-ar putea confrunta la rândul lor cu dificultăţi, sancţionare vizată la art. 37 din propunerea de regulament. În spiritul Uniunii Europene, precum a afirmat în mod repetat Camera Deputaţilor, solidaritatea nu ar trebui invocată pentru rezolvarea unor situaţii particulare, iar caracterul voluntar este singura garanţie a succesului în gestionarea imigraţiei neregulamentare şi a deplasărilor secundare.10. Remarcă faptul că propunerea de regulament nu justifică modul de calculare a aşa-numitei contribuţii de solidaritate ce ar urma să fie impusă statului membru care nu ar accepta un solicitant de protecţie internaţională.11. În privinţa combaterii deplasărilor secundare ale resortisanţilor ţărilor terţe între statele membre, apreciază că instrumentele avute în vedere în propunerea de faţă nu sunt întru totul adecvate pentru atingerea acelui obiectiv. Pe de o parte, nu este dovedit în ce mod extinderea definiţiei membrului de familie, în sensul propunerii de regulament de faţă, faţă de definiţii din alte acte ale dreptului Uniunii, pentru a include fraţii sau surorile solicitantului, în vederea facilitării reunirii acelora, contribuie la reducerea deplasărilor secundare. Pe de altă parte, nu este clar în ce măsură includerea în definiţie a familiilor formate în afara ţării de origine, însă înainte de sosirea pe teritoriul statului membru, ar fi de natură să reducă stimulentele unora dintre deplasările secundare pe teritoriul UE ale solicitanţilor de azil.12. Consideră că incertitudinile ce afectează raporturile dintre propunerea de reformare a Regulamentului Dublin şi Propunerea de regulament de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză – COM (2015) 450 sunt de natură să conducă la incoerenţa viitoarelor norme în domeniul sistemului european comun de azil. Acele incertitudini sunt generate de împrejurarea că domeniul de aplicare a celor două regulamente este comun în mare măsură.13. Consideră că, prin introducerea unei chei de distribuţie obligatorie permanentă în loc de a adopta măsuri provizorii în situaţii de urgenţă, proiectul de regulament depăşeşte măsura necesară pentru atingerea obiectivului şi, prin urmare, încalcă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.14. Consideră că întrucât propunerea de regulament nu are suficientă valoare adăugată, fiind astfel încălcat principiul subsidiarităţii, se impune emiterea unui aviz motivat.Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHEBucureşti, 27 septembrie 2016.Nr. 81.––
