În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. +
ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4c-22/485, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 30 octombrie 2018, Camera Deputaților:1.apreciază acțiunea Comisiei și efortul său constant pentru consolidarea cadrului Uniunii de supraveghere a instituțiilor financiare, atât din perspectivă prudențială, cât și din perspectiva combaterii spălării banilor; … 2.constată totodată că se admite implicit faptul că măsurile adoptate până în prezent nu au fost suficiente și se așteaptă ca măsurile suplimentare propuse prin consolidarea capacității Autorității Bancare Europene de a asigura respectarea normelor privind combaterea spălării banilor, inclusiv în contextul competențelor sale legate de încălcări ale dreptului Uniunii sau de medierea cu caracter obligatoriu, să fie mai eficiente; … 3.ia act că, deși intrarea în vigoare a celei de-a cincea directive privind combaterea spălării banilor reprezintă un important pas înainte în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, existența unor deficiențe în sistemul financiar mondial necesită măsuri suplimentare de îmbunătățire a cadrului legal al Uniunii Europene în domeniu; … 4.în acest sens, acceptă măsura propusă de Comisie privind necesitatea de dezvoltare rapidă a unei coordonări clare între normele prudențiale și normele privind combaterea spălării banilor aplicabile instituțiilor financiare, care să permită combaterea spălării banilor într-un mod mai eficient la nivel transfrontalier; … 5.consideră că statele membre trebuie să consolideze cooperarea dintre autoritățile naționale competente, unitățile de informații financiare și instituțiile financiare din sectorul privat, pentru a facilita și îmbunătăți schimbul de informații cu privire la spălarea banilor și finanțarea terorismului, fără a fi prejudiciate competențele și responsabilitățile părților semnatare ale acordurilor ce decurg din prevederile legislației în vigoare, în baza cărora acestea își desfășoară activitatea; … 6.subscrie la propunerea de îmbunătățire a accesului administrațiilor financiare la informații despre identitatea titularilor de servicii bancare, pentru prevenirea colectării, deplasării și utilizării fondurilor de către teroriști, și apreciază că ar trebui luate măsuri de punere în aplicare a unor sancțiuni financiare punctuale (de exemplu, înghețarea activelor), protejarea sectoarelor vulnerabile (organizații caritabile, societăți de furnizare de servicii financiare) și încurajarea raportării eficiente a tranzacțiilor financiare suspecte; … 7.admite că informațiile obținute de către administrațiile fiscale, în cursul îndeplinirii îndatoririlor lor, ar intra în domeniul de aplicare al secretului profesional, dar subliniază că măsurile propuse sunt necesare pentru supravegherea îndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor de către toate părțile implicate; … 8.consideră că este nevoie, în continuare, de îmbunătățiri în ceea ce privește punerea în aplicare a standardelor internaționale de transparență și în ce privește disponibilitatea informațiilor privind beneficiarii reali și schimbul internațional de astfel de informații, pentru sporirea transparenței fiscale, dar și în consolidarea cooperării între administrațiile fiscale din întreaga Uniune; … 9.recomandă îmbunătățirea cadrului de administrare, a politicilor, a procedurilor și controalelor efectuate de către entitățile raportoare, pentru a atenua și a gestiona cu eficacitate riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului; … 10.atrage atenția asupra metodelor de plată virtuale (carduri preplătite anonime și monede virtuale), întrucât comunitățile electronice virtuale pot oferi un grad ridicat de anonimitate, iar profiturile pot fi transferate în lumea reală prin intermediul transferurilor electronice de fonduri, de exemplu, cele care, utilizate abuziv, pot duce la apariția riscului de finanțare teroristă; … 11.recunoaște că este necesară reglementarea domeniului monedelor virtuale la nivelul statelor membre, inclusiv în România, dar crede că există incertitudini referitoare la autoritatea competentă care realizează efectiv autorizarea, înregistrarea și supravegherea acestor entități; … 12.recomandă ca instituțiile financiare care emit „bani electronici“ să aplice măsuri specifice, în special în legătură cu controalele asupra sistemelor de distribuție a plăților pentru cardurile de credit și asupra companiilor care acceptă un astfel de sistem de plată și cu păstrarea înregistrărilor cererilor de retragere a banilor electronici considerate anormale din punctul de vedere al volumului sau al frecvenței; … 13.consideră necesare identificarea și evaluarea riscurilor nou-apărute, în contextul dezvoltării activității și/sau al modificării reglementărilor sau legislației în vigoare, asigurarea unui flux continuu de informații și adoptarea unor măsuri comune în scopul prevenirii apariției riscului sistemic și pentru asigurarea stabilității pieței financiare în ansamblul ei și pe componente; … 14.consideră că, dacă nu este controlat, procesul de spălare a banilor poate submina eforturile depuse pentru funcționarea unor piețe libere și competitive și afectează dezvoltarea unei economii sănătoase. … Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 7 noiembrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
CARMEN-ILEANA MIHĂLCESCU București, 7 noiembrie 2018.Nr. 73.––
