privind aprobarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2005-2012
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. +
Articolul 1Se aprobă Strategia naţională antidrog în perioada 2005-2012, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. +
Articolul 2Agenţia Naţională Antidrog, ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a duce la îndeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate, prevăzute în Strategia naţională antidrog în perioada 2005-2012. +
Articolul 3Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor Strategiei naţionale antidrog în perioada 2005-2012 vor fi prevăzute de fiecare dintre instituţiile publice cu atribuţii în domeniu, în raport cu etapele de realizare a acestora, priorităţile şi resursele disponibile în bugetele proprii. +
Articolul 4Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2005-2012 se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.PRIM-MINISTRUCĂLIN POPESCU-TĂRICEANUContrasemnează:––––p. Ministrul administraţiei şi internelor,Anghel Andreescu,secretar de statMinistrul sănătăţii,Mircea CintezăMinistrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,Gheorghe BarbuMinistrul educaţiei şi cercetării,Mircea MicleaMinistrul finanţelor publice,Ionel PopescuBucureşti, 27 ianuarie 2005.Nr. 73. +
Anexa STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTIDROGîn perioada 2005-2012 +
Capitolul IConsideraţii generaleÎn contextul general al concentrării comunităţii internaţionale asupra criminalităţii organizate în legătură cu drogurile, Guvernul României şi-a asumat lupta împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri ca o prioritate, adoptând o abordare coordonată şi multisectorială a acesteia, concretizată în Strategia naţională antidrog în perioada 2003-2004. Materializarea concepţiei Guvernului României în acest domeniu, în perioada 2003-2004, este elocvent exprimată, printre altele, prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog, organ de specialitate cu rolul de a stabili o concepţie unitară privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.Amploarea acestui fenomen, pe fondul dezvoltării reţelelor de criminalitate organizată transnaţională, impune o nouă strategie, integrată în plan intern şi internaţional, ca reacţie în faţa acestei ameninţări.Continuarea firească a unui proces în desfăşurare, Strategia naţională antidrog în perioada 2005-2012 este elaborată în concordanţă cu prevederile noii strategii europene în domeniu şi stabileşte obiectivele generale şi specifice pentru reducerea cererii şi ofertei de droguri, pentru întărirea cooperării internaţionale şi dezvoltarea unui sistem global integrat de informare, evaluare şi coordonare privind fenomenul drogurilor.Experienţa implementării Strategiei 2003-2004, dificultăţile întâmpinate şi disfuncţionalităţile puse în evidenţă prin rapoartele de evaluare elaborate de Agenţia Naţională Antidrog impun o abordare mai realistă a combaterii fenomenului drogurilor şi stabilirea unor responsabilităţi clare pentru toate instituţiile implicate.I.1. PRINCIPIIActivitatea de reducere a cererii şi ofertei de droguri este guvernată de următoarele principii:1. Principiul priorităţii. Problematica prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri este asumată ca o prioritate de Guvernul României.2. Principiul continuităţii. Activităţile desfăşurate pentru reducerea cererii şi ofertei de droguri au caracter permanent şi se bazează pe experienţa anterioară.3. Principiul abordării globale, unitare, multidisciplinare şi echilibrate. Măsurile de reducere a cererii şi ofertei de droguri trebuie să se încadreze în concepţia internaţională de combatere a fenomenului.4. Principiul coordonării. Pentru asigurarea unei abordări unitare cu privire la fenomenul drogurilor, activităţile de reducere a cererii şi ofertei de droguri trebuie coordonate şi integrate în programe şi instrumente practice, cu respectarea autonomiei funcţionale.5. Principiul cooperării. Lupta împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri are la bază cooperarea interinstituţională atât la nivel naţional, cât şi internaţional.6. Principiul legalităţii. Întreaga activitate de reducere a cererii şi ofertei de droguri se desfăşoară cu respectarea prevederilor Constituţiei şi ale legislaţiei naţionale în materie, precum şi a prevederilor specifice din tratatele internaţionale la care România este parte.7. Principiul confidenţialităţii. Datele personale privind consumatorii de droguri sunt confidenţiale.8. Principiul complementarităţii şi transparenţei. Implementarea prezentei strategii se face în mod transparent, cu participarea societăţii civile alături de instituţiile guvernamentale, în vederea realizării obiectivelor.I.2. VIZIUNEA ŞI SCOPUL STRATEGIEIViziuneaLa sfârşitul perioadei 2005-2012, în România va funcţiona un sistem integrat de instituţii şi servicii publice, care va asigura reducerea incidenţei şi prevalenţei consumului de droguri în rândul populaţiei generale, asistenţa medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri şi eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a producţiei şi traficului ilicit de droguri şi precursori.ScopulScopul prezentei strategii este menţinerea la un nivel scăzut a consumului de droguri în rândul populaţiei generale, în primă etapă (2-4 ani), şi de reducere a cazurilor de noi consumatori, în a doua etapă, în paralel cu reducerea criminalităţii organizate în legătură cu drogurile. +
Capitolul IIReducerea cereriiUna dintre problemele actuale ale societăţii româneşti o constituie creşterea cererii de droguri în rândul populaţiei generale şi, îndeosebi, în rândul tinerilor. Proliferarea fenomenului consumului de droguri în Capitală şi în marile oraşe a surprins opinia publică prin amploarea şi gravitatea sa.Primele studii efectuate în anul 2003 au estimat numărul consumatorilor de heroină injectabilă din Bucureşti la aproximativ 24.000 de persoane, ceea ce reprezintă 1% din totalul populaţiei oraşului.De asemenea, conform studiului naţional privind consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite "ESPAD 2003", efectuat pe un eşantion de elevi în vârstă de 16 ani, prevalenţa consumului de tutun este de 64%. În acelaşi timp, un procent de 80% dintre aceştia a consumat cel puţin o dată alcool. Totodată, consumul de amfetamine s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat, în comparaţie cu anul 1999.Deosebit de îngrijorător este consumul de heroină injectabilă, care va avea consecinţe dramatice pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii publice (creşterea incidenţei HIV/SIDA, hepatitele A, B şi C, tuberculoza etc.) şi a ratei infracţionalităţii asociate traficului şi consumului ilicit de droguri.Pe baza experienţei acumulate în implementarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2003-2004, beneficiind şi de recomandările Uniunii Europene, noua strategie privind reducerea cererii de droguri susţine înfiinţarea şi dezvoltarea unui sistem integrat de instituţii şi servicii specializate în domeniu. Acesta va contribui la reducerea prevalenţei consumului de droguri în rândul populaţiei generale, în special în rândul grupurilor cu risc ridicat de consum, reducerea problemelor asociate consumului de droguri, asigurarea accesului consumatorilor de droguri la asistenţa medicală, psihologică şi socială specializată şi reinserţia socială a acestora.Sistemul de asistenţă medicală, psihologică şi socială, dezvoltat la nivel naţional, va fi structurat pe trei niveluri de intervenţie, incluzând sistemul de asistenţă medicală ambulatorie (primară şi de specialitate) şi spitalicească, serviciile psihologice şi serviciile sociale. Sistemul va include componente publice, private sau mixte acreditate/autorizate şi va fi coordonat şi monitorizat de Agenţia Naţională Antidrog în conformitate cu standardele de calitate.Primul nivel al sistemului presupune identificarea, atragerea, motivarea şi trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile specializate, abordarea necesităţilor sociale şi medicale de bază ale consumatorilor de droguri şi coordonarea necesară cu resursele din nivelurile 2 şi 3.Nivelul doi este constituit din unităţi specializate din sistemul de sănătate publică şi din centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi asigură asistenţa specializată, monitorizarea şi trimiterea spre cel de-al treilea nivel, precum şi coordonarea necesară între toate nivelurile de intervenţie.Cel de-al treilea nivel asigură reinserţia socială prin intervenţii specifice şi prin servicii cu nivel crescut de specializare care sprijină nivelul 2.Calitatea serviciilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri şi a celor de asistenţă medicală, psihologică şi socială va fi îmbunătăţită prin programe de formare, documentare şi cercetare în acest domeniu, dezvoltate de Centrul Naţional de Formare, Documentare şi Cercetare în Adicţii din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog.Obiectiv generalMenţinerea la un nivel scăzut comparativ cu cel actual al prevalenţei consumului ilicit de droguri şi reducerea într-un mod corelat a prevalenţei consumului de alcool şi tutun în rândul populaţiei generale prin consolidarea măsurilor de prevenire şi prin dezvoltarea sistemului public şi privat de asistenţă medicală, psihologică şi socială.II.1. PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURIObiectiv generalConştientizarea şi implicarea întregii populaţii, în special a copiilor şi tinerilor, în programe de prevenire a consumului de droguri, universale, selective şi indicate, în scopul întăririi influenţei factorilor de protecţie şi al reducerii influenţelor factorilor de risc.A. Prevenire în şcoalăObiective specifice● Dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflate într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri● Creşterea influenţei factorilor de protecţie la vârste mici pentru evitarea sau cel puţin întârzierea debutului consumului de alcool, tutun şi droguri● Sensibilizarea şi educarea populaţiei şcolare în scopul evitării consumului experimental/recreaţional de droguri şi trecerii de la acesta la cel regulat.B. Prevenire în familieObiective specifice● Sensibilizarea, conştientizarea şi motivarea părinţilor în vederea implicării active, obiective şi corelate a acestora cu celelalte arii de intervenţie preventivă● Oferirea de programe de prevenire care să permită părinţilor să devină activi în prevenirea consumului de droguri în cadrul familiei● Dezvoltarea unor programe de formare a părinţilor în vederea creşterii influenţei factorilor de protecţie şi scăderii celor de risc în consumul de droguri.C. Prevenire comunitarăObiective specifice● Iniţierea şi derularea de către autorităţile administraţiei publice locale a unor proiecte în parteneriat public-privat, de interes local, pentru protecţia antidrog a comunităţilor proprii, cu sprijinul centrelor judeţene de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog● Stimularea şi sprijinirea de către autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv financiar, a iniţiativelor organizaţiilor neguvernamentale ce desfăşoară activităţi de prevenire a consumului de droguri în comunităţile locale● Elaborarea şi derularea programelor finanţate de la bugetul de stat pentru prevenirea consumului de droguri în arii regionale de interes, diferenţiate în raport de numărul consumatorilor, preferinţele de consum, statutul ocupaţional, caracteristicile grupurilor de risc, particularităţi ale dezvoltării economice, turistice, de infrastructură, mediu etc.● Iniţierea şi dezvoltarea unor proiecte şi programe adecvate în folosul comunităţilor locale, pentru consolidarea educaţiei civice, culturale şi spirituale, ce se constituie în alternativă de viaţă sănătoasă, cultivarea abstinenţei la consumul de droguri, inclusiv alcool şi tutun, încurajarea formării unui climat social care să împiedice stigmatizarea şi marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri● Crearea oportunităţilor şi stimularea participării massmedia la susţinerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor şi campaniilor antidrog● Dezvoltarea de programe de informare şi conştientizare a întregii populaţii pentru dobândirea unei atitudini de toleranţă în scopul diminuării marginalizării şi stigmatizării consumatorilor de droguri, precum şi a unei atitudini de responsabilitate în prevenirea consumului● Dezvoltarea unui sistem de evaluare şi monitorizare, integrat şi individualizat, al copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc, care să favorizeze procesul de maturizare, integrare socială, educaţie şi formare profesională● Sensibilizarea, informarea şi responsabilizarea tuturor mediilor de comunicare în masă, în vederea transmiterii unor mesaje cu caracter preventiv bazate pe evidenţe ştiinţifice● Dezvoltarea unor programe de informare şi educare antidrog adresate tuturor persoanelor aflate în serviciul militar, precum şi altor categorii profesionale, ce implică responsabilitate şi risc public● Extinderea programelor de educaţie pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos şi pentru prevenirea consumului de droguri în rândul tuturor persoanelor aflate în penitenciare● Îmbunătăţirea prevederilor legislative pentru implementarea măsurilor de protecţie antidrog şi antidoping a sportivilor● Crearea şi dezvoltarea unui sistem naţional integrat de servicii specializate de prevenire a consumului de droguri, precum şi a unui sistem naţional de formare profesională în domeniu, inclusiv elaborarea şi validarea standardelor minime de calitate a serviciilor de prevenire.II.2. ASISTENŢA MEDICALĂ, PSIHOLOGICĂ ŞI SOCIALĂ, REDUCEREA RISCURILOR ŞI REINSERŢIA SOCIALĂObiectiv generalCreşterea accesibilităţii prin dezvoltarea cantitativă şi calitativă a serviciilor şi a măsurilor medicale, psihologice şi sociale integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru fiecare consumator, în vederea întreruperii consumului, a înlăturării dependenţei fizice şi/sau psihice şi/sau a reducerii riscurilor asociate consumului, având ca scop final reinserţia socială a consumatorilorA. Reducerea riscurilorObiectiv generalAsigurarea accesului consumatorilor de droguri la serviciile de reducere a riscurilor, prin promovarea şi dezvoltarea programelor şi politicilor adecvate şi necesare în sistemul de asistenţă, în afara acestuia şi în sistemul penitenciarObiective specifice● Crearea şi perfecţionarea continuă a cadrului organizatoric pentru asigurarea tuturor măsurilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (schimb de echipamente medicale sterile, inclusiv ace şi seringi, consiliere psihologică şi pre/posttestare, programe de tratament substitutiv etc.), adresate consumatorilor şi consumatorilor dependenţi aflaţi în sistemul de asistenţă, în afara acestuia sau în penitenciare● Dezvoltarea acţiunilor comunitare şi profesionale care să permită accesul la toate grupurile de consumatori de droguri, în scopul creşterii sprijinului acordat acestora şi al diminuării marginalizării sociale● Crearea cadrului organizatoric şi de reglementări necesare asigurării vigilenţei epidemiologice● Dezvoltarea şi îmbunătăţirea cadrului de formare profesională de bază, specializată şi continuă a profesioniştilor care lucrează în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri.B. Asistenţa medicală, psihologică, socială şi reinserţia socialăObiectiv generalAsigurarea accesului universal al consumatorilor şi consumatorilor dependenţi de droguri la programele integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială prin dezvoltarea programelor şi politicilor adecvate şi necesare adresate populaţiei generale, consumatorilor şi consumatorilor dependenţi de droguri aflaţi în sistemul de asistenţă, în afara acestuia şi în penitenciare, în scopul reintegrării şi reinserţiei sociale a consumatorilor de droguri Obiective specifice● Dezvoltarea circuitului integrat de asistenţă a consumatorilor şi consumatorilor dependenţi de droguri pe cel puţin 3 niveluri, care să ofere o reţea de resurse (pornind de la modelul creat în centre de excelenţă), să garanteze accesul consumatorilor de droguri şi disponibilitatea generală a acestor servicii● Creşterea disponibilităţii serviciilor atât ca diversitate şi multidisciplinaritate, cât şi ca răspândire teritorială şi adaptarea acestora la nevoile individuale ale consumatorilor şi la tipul de consum (unic sau policonsum)● Dezvoltarea resurselor necesare intervenţiilor active de atragere a consumatorilor care nu au contact cu circuitul integrat de asistenţă sau nu sunt pregătiţi pentru schimbarea comportamentului, precum şi asigurarea asistenţei medicale şi sociale de bază pentru aceştia● Individualizarea intervenţiilor medicale, psihologice şi sociale prin intermediul evaluării multidimensionale şi asigurării managementului de caz, aplicate consumatorilor de droguri care intră în contact cu serviciile de asistenţă într-un cadru coordonat● Dezvoltarea politicilor şi măsurilor, asigurarea resurselor şi cadrului legal pentru dezvoltarea şi întărirea serviciilor ambulatorii (nivelul 2 de asistenţă) – element central al sistemului public de asistenţă medicală, psihologică şi socială – în scopul asigurării accesului tuturor consumatorilor la acest nivel de asistenţă● Asigurarea şi implementarea cadrului legal pentru dezvoltarea şi definirea rolurilor specifice şi specializate ale resurselor nivelului 3, ca parte integrantă şi esenţială a sistemului public de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru reabilitarea şi reinserţia socială a consumatorilor de droguri aflaţi în centre ambulatorii● Dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional care să asigure accesul general şi timpuriu al copiilor şi tinerilor la servicii psihologice medicale şi sociale specifice consumului de droguri● Dezvoltarea unui program integrat de asistenţă medicală, psihologică şi socială care să ofere o reţea de resurse şi care să garanteze accesul şi disponibilitatea generală a tuturor consumatorilor de droguri din sistemul penitenciar în scopul reintegrării sociale● Dezvoltarea şi implementarea standardizării sistemului de asistenţă medicală, psihologică şi socială care să permită monitorizarea şi evaluarea proceselor şi rezultatele acestuia● Dezvoltarea şi îmbunătăţirea cadrului de formare profesională de bază, specializată şi continuă a profesioniştilor care lucrează în domeniul asistenţei medicale, psihologice şi sociale a consumatorilor de droguri. +
Capitolul IIIReducerea oferteiÎncepând cu anul 1990, factori precum poziţia geografică, deschiderea frontierei de stat şi, nu în ultimul rând, conflictele militare din Irak, Afganistan şi fosta Iugoslavie au făcut ca ţara noastră să devină un segment activ al "Rutei Balcanice" de traficare a stupefiantelor şi precursorilor, iar în ultimii ani şi o piaţă de desfacere a drogurilor.În prezent România reprezintă principalul tronson al celei de-a doua "Rute Balcanice" de transport al drogurilor către Europa Occidentală, care porneşte din Turcia, traversează Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia şi Cehia, până în Germania şi Olanda.O altă variantă a celei de-a doua "Rute Balcanice", care include şi un tronson maritim, este: Istanbul-ConstanţaBucureşti, spre Ungaria.Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude şi alte variante care să vizeze România, depistarea acestora depinzând în mare măsură de abilitatea instituţiilor implicate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi, mai ales, de modul în care acestea cooperează cu instituţiile similare ale altor state.Din cazuistica ultimilor ani rezultă că pentru drogurile sintetice se prefigurează dezvoltarea unor rute dinspre Vest (Olanda, Belgia, Germania) spre Est (România), dar şi dinspre Nord (Ţările Baltice, Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteză (amfetamine, MDMA, LSD şi altele), care ar urma să devină active pe teritoriul României.Din evaluările efectuate rezultă că ţara noastră reprezintă în principal o zonă de tranzit, doar o parte din cantitatea de droguri tranzitată rămânând în România pentru consum. În acelaşi timp, România a devenit în prezent şi teritoriu de depozitare, în care drogurile, introduse în special prin frontiera de sud, sunt stocate pe diferite perioade de timp, iar în final sunt direcţionate spre ţările cu consum ridicat din vestul Europei.Ritmul accelerat de creştere a criminalităţii în legătură cu fenomenul drogurilor este evident după anii '90 şi din ce în ce mai îngrijorător după anul 2001. Spre exemplu, anul 2003 se caracterizează printr-o creştere cu 13,2% a infracţiunilor constatate faţă de anul 2002 şi cu 118% faţă de anul 2001.În anumite perioade, rezultatele obţinute pe linia combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri au fost afectate de repetatele reorganizări ale structurilor specializate, de lipsa unei pregătiri profesionale adecvate, de instabilitatea pe posturi a specialiştilor, de dotarea tehnică şi numărul redus al acestora în raport cu evoluţia şi dimensiunea fenomenului.Extinderea şi formele concrete de manifestare a fenomenului drogurilor au impus adaptarea şi modernizarea cadrului legislativ şi instituţional, premise necesare menţinerii sub control a acestei forme de criminalitate.Acest proces continuu, a cărui dinamică trebuie să fie în concordanţă cu evoluţia criminalităţii în domeniu, a înregistrat progrese notabile după anul 2000, an care a marcat începutul unei etape de corelare a legislaţiei interne cu cea europeană.În prezent sistemul instituţional de reducere a ofertei de droguri se manifestă concurenţial şi nu complementar şi necesită o coordonare eficientă, alături de redimensionarea efectivelor în raport cu situaţia operativă, profesionalizarea angajaţilor, îmbunătăţirea dotării materiale şi a cooperării interinstituţionale, care să permită o reacţie corespunzătoare la evoluţia criminalităţii organizate în legătură cu drogurile, delimitarea competenţelor şi administrarea în regim de parteneriat a resurselor informaţionale.TendinţePrincipalele tendinţe privind evoluţia fenomenului criminalităţii în domeniul drogurilor sunt:– amplificarea şi diversificarea fenomenului infracţional transfrontalier;– modificarea continuă a rutelor utilizate şi a tipurilor de droguri traficate, în funcţie de cerinţele pieţei ilicite;– extinderea fenomenului infracţional din acest domeniu pe întregul teritoriu al ţării;– amplificarea şi diversificarea criminalităţii asociate consumului de droguri;– diversificarea modalităţilor de spălare a banilor rezultaţi din operaţiunile ilicite cu droguri prin racolarea unor specialişti din domeniul financiar-bancar şi coruperea unor funcţionari publici;– creşterea numărului de consumatori de droguri şi, în special, al celor care preferă amfetaminele şi canabisul.Factori de riscEvoluţia criminalităţii este puternic influenţată de situaţiile, condiţiile şi/sau elementele interne şi externe care trebuie identificate, analizate şi care constituie repere pentru stabilirea concepţiei de combatere a acestui fenomen.Principalii factori de risc care pot influenţa nivelul ofertei de droguri sunt:– poziţia României la intersecţia principalelor rute tradiţionale utilizate de traficanţii internaţionali de droguri şi faptul că din anul 2007 ţara noastră va reprezenta graniţa de est a Uniunii Europene;– creşterea fluxului de imigranţi spre România şi alte state membre ale Uniunii Europene;– dezvoltarea traficului comercial prin punctele de frontieră, cu consecinţe asupra scăderii timpilor de control;– creşterea consumului de droguri şi, în special, a celui de droguri sintetice;– implicarea în fapte de corupţie a unor funcţionari publici care au atribuţii directe în activitatea de control la frontieră;– proliferarea reţelelor teroriste interesate în obţinerea de fonduri din traficul ilicit de droguri;– cooperarea insuficientă dintre instituţiile abilitate în reducerea ofertei de droguri.Obiectiv generalReducerea la un nivel cât mai scăzut a infracţionalităţii în domeniul drogurilor şi a celei conexe, prin eficientizarea activităţilor instituţiilor abilitate în combaterea criminalităţii organizate în legătură cu drogurile, ca rezultat al îmbunătăţirii şi extinderii cooperării interinstituţionale interne şi internaţionale, al consolidării legislative şi instituţionale, specializării personalului din domeniu şi asigurării resurselor necesare.Obiective specifice1. Îmbunătăţirea capacităţii de reacţie a instituţiilor specializate faţă de traficul şi consumul ilicit de droguri prin:a) documentarea operativă a activităţii infracţionale a grupurilor organizate de traficanţi, a legăturilor infracţionale şi a rutelor utilizate de aceştia, a metodelor şi mijloacelor de săvârşire a infracţiunilor la regimul drogurilor; … b) corelarea activităţilor de combatere a traficului ilicit cu cele legate de consumul de droguri şi cu măsurile de asistenţă destinate consumatorilor; … c) corelarea activităţilor de combatere a microtraficului cu cele de prevenire şi combatere a traficului transfrontalier; … d) dezvoltarea sistemului de analiză operativă a informaţiilor. … 2. Contracararea riscurilor de către instituţiile abilitate în combaterea traficului ilicit de droguri prin:a) colectarea în sistem informatic a datelor, monitorizarea acestora şi dezvoltarea analizei strategice; … b) dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi prognozare a fenomenului drogurilor; … c) dezvoltarea sistemului analizelor de risc; … d) implementarea managementului frontierei la standarde europene şi dezvoltarea activităţilor specifice antidrog; … e) îmbunătăţirea calităţii controlului vamal. … 3. Optimizarea activităţii structurilor implicate în reducerea ofertei de droguri şi creşterea eficacităţii acestora prin:a) adoptarea şi dezvoltarea cadrului metodologic de desfăşurare a activităţilor antidrog în raport cu cele europene; … b) extinderea folosirii tehnicilor şi mijloacelor moderne de investigaţii; … c) facilitarea accesului la bazele de date necesare desfăşurării activităţii de reducere a ofertei de droguri; … d) fluidizarea schimbului de informaţii on-line între instituţii la nivel naţional şi internaţional şi realizarea schimbului de experienţă şi bune practici în domeniu; … e) extinderea şi îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale. … 4. Combaterea traficului internaţional de droguri şi precursori prin:a) intensificarea acţiunilor operative de cooperare internaţională vizând identificarea şi anihilarea reţelelor internaţionale de trafic ce desfăşoară activităţi infracţionale pe teritoriul ţării; … b) intensificarea acţiunilor de identificare a noilor droguri de sinteză şi extinderea colaborării interinstituţionale interne şi internaţionale în acest scop; … c) participarea la acţiuni internaţionale comune ce au drept obiectiv anihilarea unor reţele de traficanţi, prin includerea experţilor români în echipele mixte de acţiune; … d) dezvoltarea colaborării internaţionale în vederea împiedicării deturnării substanţelor stupefiante şi psihotrope şi a precursorilor utilizaţi la fabricarea ilegală a acestora din circuitul legal în traficul ilicit; … e) participarea activă a României la operaţiunile interstatale: TOPAZ, PURPLE, PRISM şi altele. … 5. Intensificarea măsurilor de identificare, sechestrare şi confiscare a bunurilor folosite la săvârşirea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri şi precursori şi a produselor acestor infracţiuni şi folosirea eficientă a fondurilor realizate din valorificarea acestora pentru susţinerea activităţilor de reducere a cererii şi ofertei de droguri.6. Prevenirea şi combaterea practicilor de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor, prin măsuri comune ale structurilor de luptă antidrog cu Banca Naţională a României şi Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.7. Prevenirea şi combaterea deturnării precursorilor ce pot fi utilizaţi la fabricarea ilegală a substanţelor şi produselor stupefiante şi psihotrope.8. Îmbunătăţirea cooperării dintre instituţiile şi structurile abilitate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi crearea unei reţele integrate de informaţii la nivel naţional privind criminalitatea în domeniul drogurilor, prin implementarea Programului Marea Alianţă Română Antidrog (M.A.R.A.).9. Perfecţionarea legislaţiei şi a cadrului instituţional în domeniu prin adaptarea acestora în raport cu evoluţia formelor concrete de manifestare a infracţionalităţii în domeniu şi cu prevederile acquisului comunitar.10. Modernizarea dotării tehnice necesare instituţiilor abilitate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri la nivelul standardelor internaţionale.11. Dezvoltarea capacităţii manageriale şi a profesionalizării specialiştilor din domeniu prin programe de cooperare internaţională. +
Capitolul IVCooperare internaţionalăAderarea la Uniunea Europeană determină importanţa specială pe care România o acordă relaţiilor cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu instituţiile europene.Obţinerea statutului de "candidat" şi, începând cu anul 2007, a celui de "membru" presupune raportarea permanentă la obiectivele şi acţiunile Uniunii Europene.În domeniul luptei împotriva drogurilor România va participa activ la iniţiativele comune şi va asigura o cât mai bună coordonare a activităţilor proprii cu cele desfăşurate de partenerii europeni, atât în faza de planificare, cât şi în fazele de implementare şi evaluare a acestora.Totodată România va intensifica cooperarea cu ţările de origine a drogurilor şi cu cele aflate pe rutele internaţionale ale traficului de droguri, acţionând permanent pentru o abordare globală şi acţiuni concertate împotriva reţelelor de traficanţi.În plan regional, România va utiliza relaţiile bune existente cu toate ţările vecine pentru a promova şi a dezvolta măsuri ce vizează abordarea comună şi integrată a fenomenului, atât în planul combaterii traficului de droguri la frontiere, cât şi al transferului de bune practici în domeniile prevenirii consumului, tratamentului şi reintegrării socioprofesionale a persoanelor dependente.Date fiind contextele naţionale asemănătoare, marcate de evoluţiile istorice similare în ultimele decenii, experienţa României în domeniul construcţiei instituţional-legislative antidrog poate fi relevantă pentru statele din zonă potenţial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.Obiectiv generalRecunoaşterea internaţională a României ca partener de încredere în efortul global de reducere a cererii şi ofertei de droguri, atât în cadrul relaţiilor cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu structurile europene specializate, cât şi în cadrul mai larg al forurilor internaţionale şi relaţiilor cu statele producătoare de droguri, cu cele aflate pe rutele transnaţionale ale drogurilor şi cu cele având experienţe relevante în combaterea acestui flagelObiective specifice1. Dezvoltarea relaţiilor cu partenerii din statele membre ale Uniunii Europene şi cu organismele specializate ale Uniunii Europene, în special prin:a) preluarea şi implementarea corespunzătoare a prevederilor acquisului specific în cadrul legislativ şi instituţional naţional; … b) dezvoltarea relaţiilor parteneriale din sfera relaţiilor internaţionale, desfăşurate de instituţiile naţionale implicate în reducerea cererii şi/sau ofertei de droguri, cu structurile similare din statele membre ale Uniunii Europene, în vederea asigurării unui transfer eficient de date, informaţii, experienţe şi bune practici şi desfăşurării de acţiuni comune; … c) participarea activă a României la activităţile desfăşurate de instituţiile Uniunii Europene (EMCDDA/REITOX, Grupul Pompidou al Consiliului Europei, EUROPOL, EUROCUSTOMS, EUROJUST etc.) în domeniile prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri. … 2. Intensificarea relaţiilor cu alte state şi structuri internaţionale implicate în lupta împotriva drogurilor, prin:a) participarea României la activităţile instituţiilor, organizaţiilor şi forurilor internaţionale ce au ca obiectiv lupta împotriva traficului şi consumului de droguri (United Nation Office on Drugs and Crime, CND, INCB, Interpol etc.) şi reducerea consecinţelor negative ale consumului de droguri (UNAIDS, WHO etc.); … b) intensificarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau aflate pe rutele internaţionale ale drogurilor; … c) dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu state care au experienţă relevantă în domeniile reducerii cererii şi ofertei de droguri în scopul asigurării transferului reciproc de experienţă şi know-how. … 3. Participarea la programe internaţionale privind reducerea cererii şi ofertei de droguri, prin:a) participarea la programele Uniunii Europene privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate abuzului de droguri, tratamentul şi/sau recuperarea socioprofesională a persoanelor dependente de droguri; … b) participarea la programele de luptă împotriva drogurilor, lansate de organizaţiile internaţionale sau structurile guvernamentale şi neguvernamentale din alte state; … c) susţinerea participării în parteneriat a instituţiilor publice cu organizaţiile neguvernamentale române la proiecte internaţionale; … d) implicarea tot mai activă a comunităţilor locale (prin instituţiile locale, autorităţile locale şi reprezentanţii societăţii civile) în proiecte internaţionale (transfer de bune practici, schimburi de specialişti, foruri bilaterale, regionale sau internaţionale etc.). … +
Capitolul VInformare şi evaluareÎn cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog a fost constituit Observatorul Român pentru Droguri şi Toxicomanie, unitate care asigură legătura României cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri de la Lisabona, care stabileşte, conform cerinţelor Uniunii Europene, indicatorii şi criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor la nivel naţional. Aceşti indicatori, clasificaţi în: indicatori epidemiologici cheie, indicatori de ofertă şi indicatori sociali, reprezintă instrumente de monitorizare recomandate a fi dezvoltate şi utilizate la nivelul tuturor ţărilor membre şi candidate la Uniunea Europeană. Cei 5 indicatori epidemiologici cheie sunt: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, boli infecţioase asociate consumului de droguri, prevalenţă şi stabilirea modelelor de consum al drogurilor în rândul populaţiei generale (studii în populaţie), prevalenţă şi stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor, decese ca urmare a consumului de droguri şi mortalitate în rândul consumatorilor de droguri, iar indicatorii de ofertă şi sociali sunt: disponibilitate şi ofertă de droguri pe piaţa ilicită, preţul drogurilor la nivelul străzii, puritatea drogurilor la nivelul străzii, criminalitatea asociată drogurilor, arestările înregistrate, numărul de capturi şi cantitatea de droguri capturată de toate agenţiile de aplicare a legii, excluderea socială, costurile sociale asociate consumului de droguri.Pe perioada implementării strategiei anterioare, inexistenţa unei reţele proprii de colectare a datelor bazate pe indicatorii menţionaţi a condus la absenţa unui răspuns adecvat cerinţelor interne şi europene.Actualul sistem de culegere a informaţiilor a condus la obţinerea unor date agregate, ceea ce a influenţat structurarea şi defalcarea acestora. În acest context se impune, pentru perioada imediat următoare, crearea unui sistem propriu de monitorizare a consumului şi traficului ilicit de droguri. Observatorul Român pentru Droguri şi Toxicomanie va continua implementarea tuturor indicatorilor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri de la Lisabona, proces început în anul 2004, cu următorii indicatori: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, prevalenţă şi stabilirea modelelor de consum al drogurilor în rândul populaţiei generale (studii în populaţie), prevalenţă şi stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor.Obiectiv generalÎmbunătăţirea capacităţii Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie de colectare şi procesare a datelor necesare întocmirii Raportului naţional anual privind situaţia drogurilor în conformitate cu indicatorii recomandaţi de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri de la Lisabona şi a formularelor ONU privind situaţia anuală şi bienală a drogurilorObiective specifice1. Monitorizarea situaţiei drogurilor prin crearea şi dezvoltarea sistemului informaţional prin utilizarea instrumentelor specifice (indicatori, tabele standard, chestionare) pentru realizarea unor standarde de calitate a datelor, în scopul cunoaşterii:a) consumului de droguri în rândul populaţiei generale, al populaţiei tinere şi a consumului problematic; … b) numărului şi caracteristicilor persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de droguri şi a patologiei asociate; … c) numărului de decese şi a mortalităţii ca urmare a consumului de droguri; … d) tendinţelor infracţionalităţii la regimul drogurilor şi a celei asociate consumului; … e) disponibilităţii drogurilor pe piaţă. … 2. Aplicarea unor sondaje la nivel naţional, la interval de minimum 2 ani, finanţate de la bugetul de stat şi coordonate de Agenţia Naţională Antidrog, privind populaţia de risc, nivelul consumului de droguri şi al consecinţelor acestuia3. Realizarea unor evaluări independente referitoare la politicile de răspuns privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, adoptate de instituţiile/ organizaţiile publice şi private, prin monitorizarea intervenţiilor din domeniile: prevenirii consumului de droguri, asistenţei integrate a consumatorului (ocazional şi dependent) şi reducerii ofertei de droguri4. Diseminarea informaţiilor către instituţiile/organizaţiile cu atribuţii în reducerea cererii şi ofertei de droguri prin facilitarea accesului la informaţii şi a comunicării între şi cu toate instituţiile/organizaţiile implicate, în vederea adaptării politicilor de răspuns la nevoile identificate, prin:a) realizarea legăturii dintre nevoile identificate şi politicile de răspuns aplicate; … b) asigurarea expertizei necesare pentru crearea şi/sau dezvoltarea reţelei de colectare a datelor. … +
Capitolul VICoordonare interinstituţionalăRăspunsul adecvat la provocările de natură socială, economică, de sănătate şi securitate pe care le implică flagelul drogurilor este condiţionat de o viziune echilibrată, exprimată într-o politică unitară, care nu poate fi atinsă fără coordonarea tuturor instituţiilor şi organizaţiilor implicate în reducerea cererii şi ofertei de droguri şi în cooperarea internaţională în domeniu.În acest sens, activitatea de coordonare presupune existenţa unei instituţii coordonatoare puternice, echidistante, a unei viziuni strategice unitare şi a unor instrumente eficiente de implementare a acesteia.Obiectiv generalAsigurarea unei concepţii strategice unitare, coordonarea implementării acesteia, monitorizarea şi evaluarea activităţilor de reducere a cererii şi a ofertei de droguri şi a celor de cooperare internaţională, colectarea, procesarea şi transmiterea datelor către organismele internaţionale, de către Agenţia Naţională AntidrogObiective specifice1. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi operaţionale şi consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog de coordonator naţional al luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri2. Dezvoltarea cooperării dintre instituţiile de aplicare a legii, între acestea şi serviciile sociale, de sănătate publică şi structurile societăţii civile3. Monitorizarea indicatorilor în vederea standardizării acestora în raport cu indicatorii statistici europeni şi transmiterea datelor către organismele internaţionale de control al drogurilor4. Dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică a fenomenului drogurilor5. Monitorizarea şi evaluarea activităţilor de reducere a cererii şi ofertei de droguri desfăşurate de instituţiile implicate pentru fundamentarea politicilor antidrog6. Informarea organismelor internaţionale în legătură cu evoluţia fenomenului drogurilor7. Dezvoltarea activităţilor de elaborare, coordonare şi monitorizare a programelor şi proiectelor privind reducerea cererii şi ofertei de droguri şi atragerea de resurse pentru implementarea acestora8. Asigurarea reprezentării României pe plan internaţional în legătură cu fenomenul drogurilor9. Consolidarea şi implementarea Programului Marea Alianţă Română Antidrog prin cooperarea tuturor instituţiilor implicate10. Dezvoltarea promovării politicilor antidrog prin intermediul sistemelor moderne de comunicare11. Extinderea colaborării cu mass-media. +
Capitolul VIIResurse financiareRealizarea obiectivelor strategice privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri necesită un suport financiar adecvat, fără de care riposta în faţa fenomenului drogurilor, deşi conceptualizată, rămâne ineficientă.Implementarea prezentei strategii implică responsabilitatea Guvernului României pentru asigurarea mecanismelor financiare necesare derulării programelor în materie şi desfăşurării acţiunilor pentru îndeplinirea obiectivelor strategice stabilite.Concepţia strategică de luptă împotriva fenomenului drogurilor presupune şi repoziţionarea faţă de alocarea resurselor financiare necesare susţinerii acesteia.Obiective specifice1. Identificarea persoanelor fizice şi juridice, instituţiilor şi organismelor internaţionale interesate să susţină financiar prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri (donatori internaţionali)2. Constituirea unei asociaţii a donatorilor interni (prin donatori interni înţelegând acele persoane sau instituţii din ţară care doresc să aducă contribuţii financiare la lupta antidrog)3. Atragerea programelor cu finanţare internaţională susţinute de Uniunea Europeană pentru formarea personalului cu atribuţii în prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri4. Colectarea de fonduri prin structuri ale societăţii civile.–––
