HOTĂRÂRE nr. 706 din 1 septembrie 1999

pentru aprobarea Instrucţiunilor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998



În temeiul prevederilor art. 30 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998,Guvernul României hotărăşte: + 
Articolul UNICSe aprobă Instrucţiunile metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRURADU VASILEContrasemnează:–––––Ministrul finanţelor,Decebal Traian Remesp. Ministrul culturii,Maria Berza,secretar de stat + 
Anexa 1INSTRUCŢIUNI METODOLOGICEde aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998I. Dispoziţii generale1. În sensul prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 85/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998, denumita în continuare ordonanţa, contribuabilii plătitori de impozit pe venit sunt:a) persoanele fizice române care realizează venituri de orice fel şi din orice activitate desfăşurată pe teritoriul României, cu excepţia celor supuse impozitului pe salarii şi impozitului pe venitul agricol, pentru care impozitarea se face conform dispoziţiilor legale în materie; … b) asociaţiile familiale constituite, în temeiul dispoziţiilor Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, între membrii unei familii care gospodăresc în comun şi care desfăşoară activităţi economice pe baza liberei iniţiative; … c) persoanele fizice române şi/sau străine asociate pe baza unui contract de asociere, în vederea realizării de activităţi producătoare de venit, asociere care se poate realiza potrivit dispoziţiilor legale şi care nu da naştere la persoane juridice, precum şi societăţile civile profesionale. … În aceasta situaţie subiectul impunerii îl constituie persoana fizica din cadrul asocierii, asocierea de persoane, după caz, potrivit convenţiei de asociere, respectiv societatea civilă profesională;d) persoanele fizice străine care realizează venituri în România printr-o baza fixa. … Prin baza fixa, în sensul ordonanţei, se înţelege locul total, respectiv locul în care activitatea se desfăşoară în integralitate sau numai parţial, prin intermediul căreia orice activitate a unei persoane fizice străine pe teritoriul României se face în scopul obţinerii de venit.Definirea notiunii de baza fixa cuprinde elemente referitoare la un centru de activitate care are un caracter fix sau permanent, respectiv o camera pentru acordarea de consultanţa pe diverse domenii, deţinută în proprietate sau închiriată, precum şi sediul unităţii beneficiare a serviciului prestat. În aceasta notiune se cuprinde şi un birou pentru exercitarea unei profesii independente, ca de exemplu: de avocat, notar, medic, expert contabil, contabil, farmacist, inginer etc.De asemenea, se supun impozitării persoanele fizice străine care realizează venituri în România într-o perioadă sau în perioade care depăşesc în total 183 de zile, în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârşind în cursul anului calendaristic vizat. În acest caz ziua primei sosiri în România este data de la care curge calculul perioadei menţionate mai sus.Totodată se supun impozitării şi persoanele fizice pentru veniturile realizate din România, de natura celor prevăzute la cap. III şi V.2. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din ordonanţa, impozitele şi taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate cad în sarcina arendatorului care poate fi proprietar, uzufructuar sau deţinător legal.Arendaşul datorează impozit pe venitul realizat din exploatarea bunurilor agricole primite în arenda.3. Prin aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g) şi l) din ordonanţa se supun impozitării:– veniturile realizate de persoanele autorizate să execute lucrări agricole şi prestări de servicii în domeniul agriculturii, precum şi de organizatorii de asociaţii agricole fără personalitate juridică. Proprietarii de teren, membri ai asociaţiei, datorează impozit pe venitul agricol;– orice alte venituri de natura similară celor prevăzute la cap. V, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din ordonanţa.4. Potrivit art. 3 lit. c) din ordonanţa nu se supun impozitării veniturile obţinute din producerea şi valorificarea:– obiectelor de cult: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, mobilier bisericesc, cruciulite şi medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios şi altele asemenea, calendare religioase, precum şi produse necesare exercitării activităţii de cult, cum ar fi tamaia şi lumanarile, cu excepţia celor decorative şi a celor pentru nunti şi botezuri;– vesmintelor de cult: stofe şi broderii specifice, necesare pentru realizarea vesmintelor respective;– manualelor şi cursurilor teologice necesare desfăşurării activităţii din instituţiile de învăţământ religios ale cultului respectiv.De aceasta facilitate beneficiază numai persoanele fizice autorizate, potrivit legii, de către cultele religioase în cauza.5. Pentru aplicarea prevederilor art. 3 lit. f) din ordonanţa scutirea se acordă persoanelor care urmează cursurile unei forme instituţionalizate de şcolarizare sau de perfecţionare profesională.6. Pentru aplicarea prevederilor art. 3 lit. i) şi n) din ordonanţa scutirea se aplică persoanelor autorizate sa funcţioneze pe baza liberei iniţiative, cu condiţia ca în desfăşurarea activităţii sa nu folosească salariaţi sau colaboratori.II. Impozitul pe venitul realizat din activităţi desfăşurate pe baza liberei iniţiative7. În sensul prevederilor art. 4 alin. (1) din ordonanţa, veniturile realizate de persoanele fizice autorizate, persoanele fizice asociate şi societăţile civile profesionale care nu dau naştere la persoane juridice, precum şi de asociaţiile familiale se supun impozitării cu cotele prevăzute la art. 4 alin. (1) din ordonanţa.Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face potrivit contractului de asociere, la nivelul fiecărei persoane asociate sau la nivelul asocierii, după caz, şi, respectiv, la nivelul societăţii civile profesionale.Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de producţie şi de servicii prestate de persoanele fizice în mod independent se fac pe bază de autorizaţie obţinută în condiţiile Decretului-lege nr. 54/1990.Organizarea şi desfăşurarea profesiilor liberale se fac pe bază de autorizaţie, în condiţiile reglementate de lege.Activitatea avocaţilor fiind libera şi independenta atât pentru avocaţii colaboratori, cat şi pentru cei salarizaţi în interiorul profesiei, impunerea se face separat de impunerea avocatului titular, la adresa sediului biroului avocatului titular pe lângă care aceştia îşi desfăşoară activitatea.8. Prevederile art. 4 alin. (2) din ordonanţa se aplică numai contribuabililor, persoane fizice, asociaţii familiale şi persoane fizice asociate, autorizate potrivit legii, care obţin venituri din exploatarea terenurilor agricole luate în arenda sau care prestează servicii în domeniul agriculturii.În cazul persoanelor fizice asociate, subiectul impunerii îl constituie persoana fizica din cadrul asocierii sau asocierea de persoane, după caz, potrivit convenţiei de asociere.9. În sensul prevederilor art. 5 din ordonanţa, venitul impozabil se determina ca diferenţa între venitul brut realizat, încasat din toate sursele, în bani şi în natura, şi cheltuielile efectuate pentru obţinerea acestuia, inclusiv primele plătite pentru asigurările de bunuri, de răspundere civilă şi de accidente pentru salariaţi, legate de desfăşurarea activităţii, pe baza documentelor justificative, asa cum rezultă din evidenţa contabilă a contribuabilului, şi pe baza constatărilor făcute de organele fiscale sau de alte organe abilitate.Pentru determinarea venitului brut se utilizează următoarele elemente:– declaraţia de impunere a contribuabilului;– evidentele contabile şi registrele contabile pe care contribuabilul este obligat să le conducă;– procesele-verbale de constatare întocmite de organul fiscal şi de alte organe de control cu ocazia verificărilor pe teren sau la sediul contribuabilului;– elemente din dosarul de impunere al contribuabilului.Din venitul brut realizat, stabilit de organul competent, se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, asa cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili.Din venitul brut se deduc, pe baza documentelor justificative:– cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale şi mărfuri;– cheltuielile cu lucrările executate şi cu serviciile prestate de terţi;– cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi;– chiria pentru spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea, pentru utilajele şi alte instalaţii utilizate în desfăşurarea activităţii;– dobânzile aferente creditelor bancare utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care a fost autorizat;– cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;– cheltuielile cu reclama şi cu publicitatea;– alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.În acest sens contribuabilii autorizaţi potrivit legii, cu excepţiile menţionate în ordonanţa, organizează şi conduc contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările ulterioare, ale regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, şi altor reglementări legale specifice.În activitatea pe care o desfăşoară contribuabilii vor folosi registre de contabilitate şi formulare financiar-contabile, ale căror modele şi norme de întocmire şi utilizare au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora şi prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabila, precum şi modelele acestora.Contribuabilii care conduc contabilitatea în partida simpla vor întocmi şi vor utiliza, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele registre şi formulare:– Registrul-jurnal de încasări şi plati cod 14-1-1/a;– Registrul de inventar privind investiţiile, dotările şi alte utilităţi cod 14-2-1/a;– Fişa de evidenta a obiectelor de inventar în folosinţă cod 14-3-9;– Bon de comanda-chitanţa cod 14-4-11/a;– Chitanţa cod 14-4-1.10. Pentru aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanţa în venitul anual se includ toate veniturile, în bani şi în natura, şi anume: venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrări, venituri specifice din exercitarea activităţii, venituri din vânzarea bunurilor din inventarul propriu şi orice alte venituri obţinute din exercitarea activităţii autorizate, precum şi veniturile din dobânzile primite pentru disponibilităţile băneşti din contul contribuabilului autorizat potrivit legii şi din alte activităţi adiacente.Prin activităţi adiacente, în înţelesul prezentelor instrucţiuni metodologice, se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.Pentru veniturile realizate în natura evaluarea se face la preţurile şi la tarifele practicate în circuitul civil la data încasării.În cazul încetării definitive a activităţii sau în cazul înstrăinării de bunuri din inventarul propriu, mijloace fixe şi obiecte de inventar, sumele obţinute din valorificarea acestora vor fi reconsiderate ca venituri, evaluarea urmând a se face după cum urmează:– pentru bunurile imobile, clădiri şi terenuri, la preţul practicat în circuitul civil;– pentru bunurile mobile de natura mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar, la preţul practicat în circuitul civil, stabilit prin expertiza tehnica, pe cheltuiala contribuabilului.Stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mărfuri, rămase nevalorificate la încetarea definitivă a activităţii, vor fi luate în calcul la definitivarea impunerii.11. În sensul prevederilor art. 7 alin. (1) lit. d) din ordonanţa, sunt considerate cheltuieli cu sponsorizarea numai acele sume sau bunuri acordate persoanelor menţionate la art. 4 din Legea sponsorizarii nr. 32/1994, astfel cum a fost modificat şi completat prin Ordonanţa Guvernului nr. 36/1998 şi în limita cotelor prevăzute la art. 8 din acelaşi act normativ.Pentru contribuabilii care conduc contabilitate în partida simpla cheltuielile de sponsorizare vor fi înscrise şi într-o evidenta separată.12. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. e) din ordonanţa contribuabilii care conduc contabilitate în partida simpla vor înscrie cheltuielile de protocol într-o evidenta separată.13. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. f) din ordonanţa, în cazul folosirii de către contribuabil, în scopul desfăşurării activităţii, a imobilelor şi autoturismelor, proprietate individuală a contribuabilului, precum şi în cazul folosirii imobilelor şi a autoturismelor dobândite anterior autorizării de către contribuabil, se vor avea în vedere cheltuielile cu întreţinerea şi cu exploatarea acestora în limita prevăzută la articolul sus-menţionat.Pentru contribuabilii care conduc contabilitate în partida simpla cheltuielile prevăzute la alin. 1 vor fi înscrise şi într-o evidenta separată.14. În sensul prevederilor art. 7 alin. (2) din ordonanţa investiţiile şi dotările, precum şi alte utilităţi necesare pentru desfăşurarea activităţii, înscrise în Registrul de inventar privind investiţiile, dotările şi alte utilităţi, precum şi reparaţiile capitale la acestea se admit la deducere din venitul anual încasat, până la recuperarea acestora, dar nu mai mult de 50% din veniturile încasate în fiecare an.În acest sens contribuabilii sunt obligaţi sa ţină evidenta intrărilor şi iesirilor acestor dotări, investiţii şi utilităţi în formularul "Registrul de inventar privind investiţiile, dotările şi alte utilităţi".Cheltuielile cu investiţiile în terenuri se admit la deducere numai în măsura în care contribuabilii fac dovada, cu certificatul de urbanism şi cu autorizaţia de construcţie, ca urmează sa demareze construcţia de sedii sau de ateliere necesare pentru desfăşurarea activităţii. În situaţia în care, în termenul prevăzut în autorizaţia de construcţie, construcţia de sedii sau de ateliere nu a început, contravaloarea terenurilor respective se adauga la venitul impozabil.Cheltuielile efectuate cu dobândirea clădirilor se admit la deducere numai în situaţia în care aceste clădiri sunt amenajate corespunzător desfăşurării activităţii în scopul obţinerii de venit.Pentru autoturismele achiziţionate pe numele instructorilor auto autorizaţi şi folosite în procesul de invatare a conducerii auto se admite deducerea numai în măsura în care aceste autoturisme sunt dotate cu dubla comanda şi inscriptionate în mod corespunzător pe capote şi pe părţile laterale.Mobilierul de birou şi aparatura de birou necesare pentru desfăşurarea activităţii autorizate sunt deductibile la determinarea venitului impozabil.Pentru birourile sau atelierele separate de locuinta se admite la scădere şi aparatura pentru întreţinere şi curăţenie.Cheltuielile cu dobândirea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar, achiziţionate pe numele persoanelor fizice autorizate, sunt deductibile numai cu condiţia ca acestea să fie achiziţionate ulterior autorizării şi să fie folosite în exclusivitate pentru desfăşurarea activităţii.Cheltuielile cu reparaţiile curente şi capitale la mijloacele fixe din inventarul propriu, cat şi închiriate sunt deductibile, cu impozitarea corespunzătoare a venitului realizat de proprietarul mijloacelor fixe închiriate, în condiţiile în care plata chiriei este compensata cu aceste cheltuieli, potrivit prevederilor din contractul de închiriere, după caz.În cazul unor modernizări, transformări sau al aducerii unor îmbunătăţiri la mijloacele fixe închiriate, cheltuielile efectuate sunt deductibile, iar contravaloarea acestora se impozitează la nivelul proprietarului bunurilor închiriate, în condiţiile în care plata chiriei este compensata cu aceste cheltuieli, cu excepţia situaţiei în care acestea sunt recuperate de chiriaş.Nu se admit la deducere cheltuielile cu reparaţiile curente şi capitale efectuate la mijloacele fixe proprietate personală, aceste cheltuieli incadrandu-se în prevederile art. 7 alin. (1) lit. f) din ordonanţa.Cheltuielile pentru abonamentele la revistele de specialitate şi la Monitorul Oficial al României, pentru literatura de specialitate, precum şi pentru procurarea obiectelor de inventar necesare în vederea desfăşurării activităţii sunt deductibile la calculul venitului impozabil.15. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (4) din ordonanţa pe lângă cheltuielile efectuate pentru persoanele angajate pe bază de contracte individuale de muncă şi convenţii civile de prestări de servicii, se mai admit la deducere şi contribuţiile profesionale obligatorii datorate asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, de exemplu: taxe, cotizatii etc., precum şi contribuţiile pentru asigurări sociale ale contribuabililor şi pentru bugetele fondurilor speciale.16. Cota de 5% prevăzută la art. 7 alin. (5) din ordonanţa, admisă la deducere pentru notarii publici, se aplică numai asupra onorariilor aferente actelor notariale care privesc determinarea de taxe de timbru, indiferent dacă se constata scutirea la plata taxelor de timbru în anumite cazuri. Prin urmare, nu intră în baza de aplicare a cotei de 5% veniturile din dobânzi la disponibilităţile din cont şi cele provenite din vânzarea unor bunuri din inventarul propriu, precum şi onorariile percepute pentru activitatea de consultanţa.17. În sensul prevederilor art. 8 alin. (1) din ordonanţa meseriaşii autorizaţi şi asociaţiile familiale, care prestează servicii sau executa lucrări pe cont propriu şi individual, fără salariaţi sau colaboratori, în ateliere cu sediu stabil, se impun pe bază de norme anuale de venit. În acelaşi mod se impun şi meseriaşii autorizaţi potrivit legii, care exercită o meserie pe cont propriu în afară orelor de program.Impozitul se calculează prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 4 alin. (1) din ordonanţa la normele de venit aferente bransei.Prin atelier cu sediu stabil se înţelege locul în care se desfăşoară activitatea în mod permanent, fie în locuinta proprie, fie într-un sediu deţinut în baza unui act legal.Se supun impunerii pe bază de norme de venit numai prestările de servicii şi executările de lucrări cu materialul clientului, exercitate în condiţii asemănătoare de către meseriaşii în cauza.Normele de venit se stabilesc pe persoana şi nu suporta alte corective în afară celor expres menţionate în textul ordonanţei.Pentru meseriaşii care desfăşoară mai multe activităţi la care impunerea se face pe bază de norme de venit, impozitul se stabileşte în funcţie de norma de venit cea mai mare.În situaţia în care un meserias exercita, pe lângă meseria care se impune pe bază de norma de venit, şi alte activităţi colaterale pentru care nu sunt prevăzute norme de venit, impunerea se face în funcţie de venitul efectiv realizat şi nu poate fi mai mica decât impunerea care ar rezultă din norma de venit respectiva.Pentru contribuabilii care în exercitarea activităţii folosesc maşini, dispozitive şi scule, acţionate de forta motrice, se vor avea în vedere norme de venit mai mari, iar dacă nu exista elemente de comparatie în stabilirea unor norme echitabile, impunerea se va face la venitul efectiv.Pentru întreruperile de activitate ca urmare a unor cauze obiective, probate cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrata.Chiar dacă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (3) din ordonanţa, contribuabilii nu sunt obligaţi sa conducă evidentele contabile stabilite prin legislaţia în domeniu, aceştia pot folosi chitantier şi/sau bonier de comanda.În situaţia în care organele fiscale constata venituri superioare normelor de venit, vor proceda la impunerea contribuabililor în cauza, pe baza venitului efectiv realizat.18. Pentru aplicarea prevederilor art. 9 din ordonanţa, cu ocazia depunerii declaraţiei de impunere, organul fiscal va solicita, pe lângă alte elemente prevăzute de formularul "Declaraţie de impunere", şi acte doveditoare privind vârsta contribuabilului.Atât reducerea, cat şi scutirea de impozit pentru persoana fizica se acordă pe bază de cerere depusa de aceasta o dată cu înregistrarea declaraţiei de impunere.În cazul asociaţiilor familiale de meseriasi, scutirea sau reducerea prevăzută de ordonanţa se aplică numai pentru norma ce revine persoanei care este indreptatita sa beneficieze de aceasta facilitate.Scutirea de la plata impozitului se acordă începând cu anul următor celui în care contribuabilii împlinesc limitele de vârsta menţionate.Pentru invalizi şi persoanele cu handicap scutirea sau reducerea se acordă pentru anul în curs, începând cu luna următoare depunerii actelor doveditoare.19. În sensul prevederilor art. 10 din ordonanţa se supun impozitului forfetar atât cărăuşii, cat şi meseriaşii care prestează servicii sau executa lucrări în mod ambulant, fără a avea un atelier stabil de desfăşurare a activităţii, precum şi comercianţii care îşi desfăşoară activitatea în locuri publice de desfacere, ca de exemplu: pieţe, târguri, oboare, talciocuri, stradal şi ambulant.În cazul asociaţiilor familiale, impozitul forfetar se stabileşte pentru fiecare membru al asociaţiei familiale.Pentru întreruperile de activitate ca urmare a unor cauze obiective, probate cu documente justificative, impozitul forfetar trimestrial se reduce proporţional cu perioada nelucrata.Contribuabilii nu conduc evidente contabile, dar pot utiliza chitantier şi/sau bonier de comanda.Comercianţii care desfăşoară activitate în puncte volante şi ambulante au obligaţia sa întocmească Nota de recepţie şi constatare de diferenţe cod 14-3-1/a, la care se anexează documentele de provenienţă a mărfurilor care trebuie să se afle în permanenta asupra lor.În situaţia în care organele fiscale constata venituri superioare celor care au stat la baza calculării impozitului forfetar, vor proceda la impunerea contribuabililor în cauza, pe baza venitului efectiv realizat.20. Prevederile art. 11 alin. (1) din ordonanţa se aplică şi în cazul închirierii de către societăţile comerciale a unor autoturisme, proprietate a persoanelor fizice, exploatate efectiv de deţinătorul autoturismului respectiv sau de membrii familiei acestuia.Impozitul forfetar se modifica în cazul în care activitatea de taximetrie începe sau se întrerupe în cursul trimestrului, respectiv se restrânge la perioada în care se desfăşoară aceasta activitate. În situaţia încetării activităţii în cursul trimestrului, persoanele fizice autorizate sa desfăşoare activitate de taximetrie sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare, iar colaboratorii societăţilor comerciale, să prezinte organului fiscal o dovadă eliberata de societatea comercială, din care să rezulte încetarea activităţii.De asemenea, impozitul se reduce proporţional cu perioada în care se desfăşoară activitatea şi în caz de întreruperi temporare cauzate de accidente şi spitalizare, precum şi din alte cauze obiective, dovedite cu documente justificative.21. În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 11 alin. (2) din ordonanţa, impozitul se calculează asupra venitului impozabil, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 4 alin. (1) din aceasta.22. În sensul prevederilor art. 12 alin. (1) din ordonanţa impunerea se face de către organele fiscale menţionate pe formularul "Dispoziţie de impunere-înştiinţare de plată", care se întocmeşte de inspectorul fiscal, se avizează de şeful serviciului şi se aproba de conducătorul unităţii fiscale.Dispoziţia de impunere-înştiinţare de plată constituie titlu de creanta şi se transmite contribuabilului.23. Contribuabilul prevăzut la art. 12 alin. (2) din ordonanţa va prezenta organului fiscal la care se afla în evidenta, cu ocazia depunerii declaraţiei de impunere, până la data de 31 ianuarie a anului următor, documentul doveditor privind achitarea impozitului în localitatea în care şi-a desfăşurat activitatea în mod temporar, pentru regularizarea plăţii impozitului, dacă este cazul.24. Pentru aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) din ordonanţa contribuabilii care se impun pe baza venitului efectiv realizat sunt obligaţi ca până la data de 31 ianuarie a anului următor să depună declaraţia anuală de impunere pentru veniturile realizate în anul fiscal precedent.Anul fiscal începe la data de 1 ianuarie a fiecărui an şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie a aceluiaşi an.Contribuabilii care au desfăşurat activităţi în cursul anului, în mod temporar sau sezonier, şi în alte localităţi în afară celei de reşedinţa a activităţii, vor completa declaraţia de impunere şi cu veniturile obţinute şi cu cheltuielile efectuate în acele localităţi.25. Pentru aplicarea prevederilor art. 13 alin. (2) din ordonanţa, în cazul începerii activităţii în cursul anului impunerea se face pentru perioada rămasă până la sfârşitul anului.26. Potrivit prevederilor art. 14 alin. (3) din ordonanţa, impunerea se modifica, dacă pe perioada de la începutul anului şi până la data constatării venitul impozabil a crescut sau s-a redus cu mai mult de 20% faţă de venitul impozabil stabilit iniţial. În aceasta situaţie impozitul provizoriu se recalculează pentru tot anul în curs.27. Potrivit prevederilor art. 14 alin. (4) din ordonanţa, pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea pe perioade mai mici de un an, norma de venit se raportează la 360 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor de activitate, obtinandu-se venitul impozabil.28. Potrivit prevederilor art. 14 alin. (5) din ordonanţa, pentru contribuabilii impusi pe baza forfetara, impozitul forfetar trimestrial se împarte la 90 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor de activitate, obtinandu-se astfel impozitul forfetar trimestrial de plată.29. În sensul prevederilor art. 15 alin. (4) din ordonanţa, în cazul în care impunerea anuală se face după expirarea termenului de plată prevăzut pentru trimestrul I, respectiv 15 martie, contribuabilul va plati cu titlu de impozit pentru trimestrul I al anului în curs, până la această dată, o sumă egala cu cuantumul impozitului aferent trimestrului IV al anului precedent.30. Potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din ordonanţa, în cazul impunerii din oficiu organele fiscale vor avea în vedere pentru determinarea veniturilor impozabile mai multe metode:– aprecierea de către organele fiscale a cifrei de afaceri, a cheltuielilor şi a venitului impozabil, pe baza condiţiilor de exercitare a activităţii şi a semnelor exterioare referitoare la condiţiile de trai ale contribuabilului;– comparatia cu cazuri similare de contribuabili care exercită activitatea în condiţii asemănătoare şi care realizează venituri aproximativ egale, iar elementele de diferentiere între cazurile comparate trebuie să fie de minima importanţa;– calculul tehnic pe baza elementelor din declaraţia de impunere, a constatărilor din actele întocmite de organele fiscale, a cantităţilor de produse finite şi mărfuri aflate în stoc, a stocurilor de materii prime şi materiale, a cantităţilor de mărfuri, materii prime şi materiale rezultate din documentele justificative de provenienţă a acestora, precum şi orice alte elemente de natura sa servească la cuantificarea veniturilor realizate.III. Impozitul pe veniturile realizate din valorificarea, sub orice formă, a dreptului de autor sau a drepturilor conexe dreptului de autor, inclusiv de către orice persoană care a dobândit aceste drepturi prin moştenire31. În sensul prevederilor art. 17 alin. (1) din ordonanţa, constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma concretă de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, asa cum sunt enumerate la art. 7 şi 8 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.Drepturile conexe dreptului de autor sunt prezentate în titlul II din Legea nr. 8/1996, iar cesiunea drepturilor patrimoniale de autor este prezentată în titlul I cap. VII din aceeaşi lege.Prin unităţi plătitoare se înţelege entitatile prevăzute la art. 21 alin. (2), art. 107 alin. (2) şi la art. 109 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, precum şi orice persoană căreia titularul drepturilor de autor sau al drepturilor conexe dreptului de autor îi cesioneaza exclusiv sau neexclusiv, în totalitate sau în parte, drepturile sale patrimoniale, cum ar fi: edituri, instituţii de spectacol, organizatori de spectacol, organe de presa şi altele asemenea.Prin organisme de gestiune colectivă se înţelege persoanele juridice constituite prin libera asociere, care au ca obiect de activitate, în principal, colectarea şi repartizarea drepturilor a căror gestiune le este încredinţată de către titulari în conformitate cu art. 124 din Legea nr. 8/1996.Prin copie privată se înţelege reproducerea unei opere fără consimţământul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu condiţia ca opera să fie adusă anterior la cunoştinţa publică, iar reproducerea sa nu contravina exploatării normale a operei şi sa îl prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare în conformitate cu art. 34 alin. (1) coroborat cu art. 107 alin. (1) din Legea nr. 8/1996.Prin remuneraţie compensatorie pentru copia privată se înţelege procentul de 5% din preţul de vânzare al suporturilor şi aparatelor fabricate în ţara, respectiv din valoarea înscrisă în documentele organelor vamale pentru suporturile şi aparatele importate de care beneficiază autorii operelor sonore sau audiovizuale ori fixate pe un suport grafic sau analog, împreună cu editorii şi, după caz, producătorii şi artiştii interpreţi sau executanţi, în conformitate cu art. 107 alin. (1) şi (2) şi cu art. 109 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 8/1996.Prin drept de suita se înţelege dreptul pe care îl are autorul de a primi 5% din preţul de vânzare al unei opere de arta plastica, în cazul vânzării acesteia la licitaţie publică sau prin intermediul unui agent comisionar ori de către un comerciant, în baza art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/1996.32. Pentru veniturile prevăzute la art. 17 alin. (2) din ordonanţa impozitul se calculează prin aplicarea cotelor de impozit prevăzute la art. 4 alin. (1) din aceasta.Venitul anual impozabil realizat pe o fracţiune de an se considera venit anual impozabil.33. În sensul prevederilor art. 18 alin. (1) din ordonanţa:Prin opere de arta plastica se înţelege: operele de sculptura, pictura, grafica, gravura, litografie, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei şi a metalului, precum şi operele de arta aplicată produselor destinate unei utilizări practice.În operele de arhitectura se includ şi planşele, machetele şi lucrările grafice care formează proiectele de arhitectura.Se asimilează operelor fotografice şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei, cum sunt reproducerile făcute după opere anterioare, indiferent dacă acestea au fost aduse sau nu la cunoştinţa publică.Prin opere muzicale se înţelege operele prevăzute la art. 7 lit. c), operele dramatico-muzicale prevăzute la art. 7 lit. d) şi aranjamentele muzicale prevăzute la art. 8 lit. a) din Legea nr. 8/1996.Prin opere ştiinţifice şi alte opere decât cele prevăzute la art. 8 lit. a) şi b) din ordonanţa se înţelege conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile, programele pentru calculator, precum şi operele menţionate la art. 7 lit. b) şi i) şi la art. 8 lit. a) şi b) din Legea nr. 8/1996, cu excepţia operelor literare.Prin prestaţii artistice se înţelege prestaţiile executate de artiştii executanţi sau interpreţi care, potrivit art. 95 din Legea nr. 8/1996, sunt: actorii, cantaretii, muzicienii, dansatorii şi alte persoane care prezintă, canta, danseaza, recita, declama, joaca, interpretează, regizeaza, dirijeaza ori executa, în orice alta modalitate, o opera literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietati ori de marionete.Prin opere literare, indiferent de gen, se înţelege toate celelalte opere de creaţie intelectuală care nu au fost enumerate anterior.În cazul în care prestarea unei anumite activităţi presupune realizarea unor opere de naturi diferite, cotele forfetare se vor aplica distinct pentru fiecare tip de opera în parte.Dacă nu este posibil să se facă aceasta distincţie, se va aplica acea cota forfetara specifică destinaţiei finale a activităţii prestate.34. Potrivit prevederilor art. 18 alin. (3) din ordonanţa, venitul anual impozabil se determina, în cazul lucrărilor de arta monumentala, astfel:a) în cazul operelor de arta monumentala la care cheltuielile efective nu depăşesc cota forfetara stabilită la alin. (1) lit. a) din ordonanţa, venitul anual impozabil se determina prin scăderea din venitul brut realizat a acestor cheltuieli, fără a fi necesare documente justificative; … b) în cazul operelor de arta monumentala la care cheltuielile efective depăşesc cota forfetara stabilită la alin. (1) lit. a) din ordonanţa, venitul anual impozabil se determina prin scăderea din venitul brut realizat a acestor cheltuieli, pe bază de documente justificative. … 35. Exemplu de calcul al impozitului potrivit prevederilor art. 19 din ordonanţa:

36. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) din ordonanţa, în cazul unei opere comune, în sensul art. 5 din Legea nr. 8/1996, impunerea veniturilor realizate de către autori se face astfel:a) în cazul în care între coautori exista o convenţie în care se precizează proporţia venitului care revine fiecăruia, impunerea se face separat, în funcţie de cota-parte care revine fiecăruia; … b) în cazul în care între coautori nu exista o convenţie care să precizeze cota-parte ce revine fiecăruia, impunerea se face separat, în mod egal, asupra veniturilor realizate de către fiecare coautor. … În cazul unei opere colective, în sensul art. 6 din Legea nr. 8/1996, impunerea se face astfel:a) în cazul în care exista o convenţie între autori şi persoana fizica sau juridică din iniţiativa, sub responsabilitatea şi sub numele căreia a fost creata opera, prin care se stabileşte cota-parte din drepturile patrimoniale ce revin coautorilor, în urma utilizării operei, impunerea se face separat asupra veniturilor realizate de către coautori; … b) în lipsa unei astfel de convenţii, impunerea se face în mod egal asupra veniturilor realizate din cesionarea drepturilor de autor. … IV. Impozitul pe veniturile din închirieri, din subinchirieri, din constituirea dreptului de uzufruct, uz sau abitaţie, precum şi din contracte de mandat şi cesiune37. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (3) din ordonanţa, impozitul aferent veniturilor prevăzute la art. 22 din aceeaşi ordonanţa, realizate de persoanele fizice nerezidente, se plăteşte de acestea sau de către persoana fizica sau juridică cu care s-a încheiat contractul ori convenţia, după caz.38. În sensul prevederilor art. 25 din ordonanţa, impunerea se face de către organele fiscale pe formularul "Dispoziţie de impunere-înştiinţare de plată", care se întocmeşte de către inspectorul fiscal, se avizează de şeful serviciului şi se aproba de conducătorul instituţiei fiscale.Dispoziţia de impunere-înştiinţare de plată constituie titlu de creanta şi se transmite contribuabilului.Impunerea se stabileşte până la sfârşitul anului fiscal, impozitul defalcandu-se pe trimestrele aferente perioadei cuprinse între data înregistrării declaraţiei şi finele anului.Aceste prevederi sunt aplicabile şi persoanelor fizice nerezidente, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice şi juridice nerezidente.În cazul majorării sau al diminuării veniturilor obţinute în cursul anului, impunerea se modifica în mod corespunzător. Pe baza declaraţiei de încetare a sursei de venit, organul fiscal va restrânge impunerea iniţială la perioada în care contribuabilul a realizat venit, cu defalcarea corespunzătoare pe termenele de plată aferente acestei perioade.V. Impozitarea altor venituri39. Sunt impozitate, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din ordonanţa, veniturile realizate de persoanele fizice din: colaborări de orice natura, cu sau fără convenţie civilă de prestări de servicii, desfăşurate în afară unităţii la care sunt salariate persoanele fizice, câştigurile angajaţilor zilieri sau temporari, fără contract de muncă, precum şi indemnizaţiile membrilor consiliilor de administraţie, ale cenzorilor, membrilor adunărilor generale ale acţionarilor, consilierilor care participa la şedinţele consiliilor judeţene sau locale ori la alte şedinţe şi ale membrilor diverselor comisii, pentru activitatea prestată.Orice alte venituri de natura similară celor prevăzute la acest capitol se impun cu cotele menţionate mai sus.40. Prevederea art. 26 alin. (2) lit. b) din ordonanţa se aplică persoanelor fizice care livreaza mărfuri sau depun spre vânzare, în regim de consignaţie, bunuri care depăşesc sfera uzului casnic sau personal, în mod permanent sau cu un anumit grad de repetabilitate.Agenţii economici şi orice alte entităţi care primesc spre vânzare mărfuri sunt răspunzători, potrivit legii, de reţinerea şi vărsarea la termen a impozitului.41. Potrivit prevederilor art. 26 alin. (4) din ordonanţa, persoanelor autorizate sa desfăşoare activităţi economice pe baza liberei iniţiative li se plăteşte suma bruta, acestea având obligaţia sa elibereze chitanţa cu regim special (cod-14-4-1) şi să îşi înscrie venitul obţinut în evidenţa contabilă.42. Potrivit prevederilor art. 26 alin. (5) din ordonanţa, impozitul se calculează asupra veniturilor realizate în cadrul aceleiaşi luni, chiar dacă acestea se cuvin pentru prestaţii efectuate în lunile anterioare.43. Potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din ordonanţa, sumele reţinute ca impozit se virează la trezoreria statului la care este arondata unitatea plătitoare de venit, în contul consiliului local pe a cărui raza teritorială aceasta îşi are domiciliul fiscal sau sediul.44. Se supun prevederilor art. 29 alin. (1) din ordonanţa premiile obţinute ca urmare a câştigării unor concursuri sau campionate, precum şi câştigurile obţinute din participarea la jocurile de noroc.–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește