HOTĂRÂRE nr. 7 din 27 octombrie 2000

privind contestarea înregistrării candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Theodor-Dumitru Stolojan şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorMariana Trofimescu – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentLa data de 26 octombrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, contestaţia înregistrată la nr. 108 din 25 octombrie 2000, formulată de domnul Gheorghe Cusa.Contestaţia priveşte înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Theodor-Dumitru Stolojan şi Petre Roman, precum şi a altor candidaţi, nenominalizati, pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 26 noiembrie 2000, şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 333 D/2000.Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţiile se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.În contestaţia formulată de domnul Gheorghe Cusa se susţine ca domnii "Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Teodor Stolojan şi Petre Roman şi alţii care candidează la Preşedinţia României pentru alegerile din luna noiembrie 2000 încalcă art. 80 pct. 2 din Constituţie deoarece n-au pregătirea de specialitate în drept privind rolul Preşedintelui de organ jurisdicţional şi drept consecinţa programele domniilor lor de candidatura sunt lovite de nulitate absolută pentru că nu prezintă absolut nici un termen de rezolvare şi au fost formulate la general".Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, solicita respingerea contestaţiei, întrucât argumentele invocate în aceasta contestare globală a candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Theodor-Dumitru Stolojan, Petre Roman, precum şi a altor persoane, nenominalizate, pentru funcţia de Preşedinte al României nu privesc condiţiile impuse de art. 16 alin. (3) şi de art. 35 din Constituţie. Se mai arata ca motivarea formulată în susţinerea contestaţiei excede competentei Curţii Constituţionale.CURTEA,analizând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Theodor-Dumitru Stolojan şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României.Autorul contestaţiei solicita respingerea candidaturilor pentru funcţia de Preşedinte al României şi a altor persoane, pe care însă nu le nominalizeaza. În aceasta situaţie, Curtea Constituţională constata că nu poate examina contestaţia decât în limitele sesizării concrete şi, în consecinţa, prin prezenta hotărâre se va pronunţa numai în legătură cu contestaţia formulată împotriva candidaţilor nominalizaţi.În motivarea contestaţiei se susţine ca persoanele care candidează la funcţia de Preşedinte al României, atât cele nominalizate, precum şi altele care nu sunt nominalizate, nu îndeplinesc condiţiile constituţionale pentru a putea fi alese, întrucât, neavând pregătire juridică, nu pot îndeplini atribuţiile prevăzute la art. 80 alin. (2) din Constituţie. Se arata ca, potrivit acestor dispoziţii, Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, scop în care exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, ceea ce presupune o activitate jurisdicţională.Examinând aceste sustineri, Curtea Constituţională constata ca atât condiţiile de eligibilitate, cat şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) şi art. 81 alin. (4) din Constituţie, texte al căror conţinut este următorul:– Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi vârsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României."; … – Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";– Art. 16 alin. (3): "Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara.";– Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.";– Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive."Pe de altă parte, contestatorul îşi întemeiază contestaţia pe dispoziţiile art. 80 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora: "Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate." Întrucât acest text nu se regaseste printre dispoziţiile constituţionale care stabilesc condiţii de eligibilitate şi interdicţiile pentru alegerea în funcţia de Preşedinte al României, contestaţia urmează să fie respinsă.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 16, al art. 26 şi al art. 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge contestaţia privind înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu, Constantin Mugur Isarescu, Theodor-dumitru Stolojan şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţie formulată de domnul Gheorghe Cusa.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu──────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește