HOTĂRÂRE nr. 615 din 21 aprilie 2004

pentru aprobarea Strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010



În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + 
Articolul UNICSe aprobă Strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRUADRIAN NĂSTASEContrasemnează:────────────────p. Ministrul de stat,ministrul economieişi comerţului,Iulian Iancu,secretar de statp. Ministrul finanţelor publice,Neculae Eugeniu Plăiaşu,secretar de statMinistrul muncii,solidarităţii socialeşi familiei,Elena Dumitrup. Ministrul de stat,ministrul administraţiei şi internelor,Toma Zaharia,secretar de statMinistrul delegat pentruadministraţia publică,Gabriel OpreaBucureşti, 21 aprilie 2004.Nr. 615. + 
Anexa STRATEGIA INDUSTRIEI MINIEREpentru perioada 2004 – 20101. Analiza evoluţiei industriei miniere şi starea actuala a acesteia1.1 IntroducereStrategia de dezvoltare a industriei miniere promovata înainte de anul 1989 avea la baza conceptul autosustinerii în asigurarea cu resurse minerale a economiei, în scopul reducerii importurilor.Rezultatul acesteia a constat în dezvoltarea unui sector minier mai mult decât ar fi permis potenţialul de resurse minerale solide economic exploatabile de care dispune tara, ocupând direct peste 350.000 persoane şi indirect alte 700.000 persoane.Situaţia creata după 1989 a impus susţinerea sectorului de către stat, pentru aceasta fiind necesar un mare efort bugetar.În perioada 1990-2002, statul a cheltuit pentru susţinerea sectorului minier, suma de 5.249,5 milioane dolari SUA, aşa cum rezultă din tabelul 1:

La aceasta se adaugă pentru perioada respectiva şi o pierdere de exploatare în valoare de 1.270,2 milioane dolari SUA.Efortul statului pentru sectorul minier, insumand cheltuielile bugetare cu pierderea din exploatare în perioada 1990 – 2002, se ridica la valoarea de 6.519,7 milioane dolari SUA.Rezultatele acţiunilor de restructurare din această perioadă au generat o serie de noi probleme, care, în principal, sunt:● scăderea brusca a economiei regiunilor miniere afectate de restructurarea sectorului;● amplificarea problemelor sociale în aceste regiuni;● accentuarea sărăciei;● realizarea unor performante economico-financiare nesatisfacatoare de către companiile şi societăţile miniere.1. 2 Situaţia bazei de resurse minerale solide valorificabile în condiţiile intervenţiei statuluiRezervele geologice care, în diverse stadii de cunoaştere pot fi exploatate în condiţiile intervenţiei statului cu actualeletehnologii miniere, sunt prezentate în tabelul 2.

┌────────────────┬───────────────────────┬─────────────────────────────────────┐│ Substanţa │Rezerve geologice │ Nivelul intervenţiei statului││ ├─────────────┬─────────┤ ││ │ U.M. │Cantitate│ │├────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────┤│o lignit │milioane tone│ 2800│redusa, la acordarea de subvenţii ││ │ │ │pentru exploatarea în subteran a ││ │ │ │transferurilor sociale şi, parţial, ││ │ │ │alocaţii de capital │├────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────┤│o huila │milioane tone│ 900│majoră, prin acordarea de subvenţii ││ │ │ │pentru exploatare, transferuri ││ │ │ │sociale şi a locaţii de capital │├────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────┤│o minereuri auro│milioane tone│ 40│foarte mare, prin acordarea de ││ -argentifere │ │ │subvenţii pentru exploatare, │├────────────────┼─────────────┼─────────┤transferuri sociale, alocaţii de ││o minereuri │milioane tone│ 90│capital şi eşalonară datoriilor ││ polimetalice │ │ │către furnizorii de energie │├────────────────┼─────────────┼─────────┤electrica ││o minereuri │milioane tone│ 900│ ││ cuprifere │ │ │ │├────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────┤│o sare │milioane tone│ 4000│ fără intervenţie │└────────────────┴─────────────┴─────────┴─────────────────────────────────────┘Condiţiile geo-miniere şi caracteristicile mineralogice ale zăcămintelor din România sunt complexe, iar parametrii privind calitatea se situează la limita inferioara, raportat la calitatea zăcămintelor similare exploatate în prezent pe plan mondial, cu tehnologii performante şi cu productivităţi de 5-12 ori mai mari.1. 3 Structura sectorului de exploatare a substanţelor minerale solideÎn acest sector, îşi desfăşoară activitatea un număr de 12 agenţi economici, din care:    ● cărbune: 2 companii naţionale, respectiv CNLO şi CNH                    Petroşani                  1 societate naţionala, respectiv SNC Ploieşti                  1 societate comerciala, respectiv S.C. Banat                    Anina    ● minereuri 2 companii naţionale, respectiv C.N. MINVEST      metalifere: S.A. Deva şi C.N. REMIN S.A. Baia Mare                  4 societăţi comerciale, respectiv S.C. MOLDOMIN                    S.A. Moldova Noua, S.C. CUPRUMIN S.A. Abrud,                    S.C. Baita S.A. Stei şi S.C. Bucovina Min                    Vatra Dornei    ● produse 1 companie naţionala, respectiv CNU Bucureşti      uranifere:    ● sare: 1 societate naţionala, respectiv S.N. Sării                    BucureştiÎn prezent, activitatea de extracţie se desfăşoară în 120 de mine şi cariere, iar cea de preparare în 23 de uzine, aşa cum rezultă din tabelul 3:

1.4. Starea infrastructurii şi a nivelului tehnologicEste caracterizata, în principal, de:● reducerea nivelului tehnologic, urmare a:● uzurii fizice avansate a echipamentului minier (complexe mecanizate pentru exploatarea cărbunelui, combine de înaintare şi abataj, echipamente pentru perforare, echipamente de transport a minereurilor, echipamente pentru producerea de aer comprimat şi de evacuare a apelor, instalaţii de aeraj, echipamente pentru uzinele de preparare, echipamente pentru automatizare şi dispecerizare;● lipsei echipamentelor performante pentru executarea lucrărilor de pregătire şi deschidere;● riscului crescut privind securitatea lucratorilor din abataje;● rămâneri în urma în executarea lucrărilor de investiţii pentru punerea în funcţiune de noi capacităţi, în special în exploatările la zi de minereuri cuprifere, cu implicaţii asupra capacităţii de producţie a unităţii;● construcţii abandonate în incintele miniere, urmare a reducerii producţiei, a numărului de personal şi, implicit, a necesarului de spaţiu;● drumuri şi accese spre incintele principale şi auxiliare degradate.Excepţie face sectorul lignitului, care se caracterizează prin:● creşterea nivelului tehnologic în cariere, urmare a:● reabilitării liniilor tehnologice de cariera şi halda;● dispecerizarea funcţionarii utilajelor din cariere şi a consumului de energie electrica;● trecerea la halda interioara în toate carierele de lignit;● extinderea tehnologiei de haldare directa;● îmbunătăţirea infrastructurii carierelor, urmare a:● creării de accese facile şi sigure spre toate utilajele şi lucrările tehnologice;● asigurării mijloacelor de comunicare sigure şi performante;● amenajării de incinte cu construcţii în stare buna, cu drumuri şi platforme bine intretinute.1.5 Evoluţia producţiei şi a consumului intern de produse miniere în perioada 1990- 2002Principalii factori care au influenţat consumul şi producţia au fost:● oscilaţia cererii de huila şi lignit manifestata prin reducerea, începând cu anul 1997, a necesarului de cărbune cocsificabil, piaţa interna solicitând maxim 3,5 milioane tone/an la o putere calorica de maxim 3.800 kcal/kg, precum şi prin fluctuaţia consumului termocentralelor pe lignit;● diminuarea treptata a sprijinului acordat statului pentru exploatarea minereurilor complexe şi a minereurilor cuproase;● oprirea de care Banca Naţionala, începând cu anul 2000, a achiziţiei de aur de pe piaţa interna;● reducerea cererii de sare: pe piaţa interna, ca urmare a restructurării industriei chimice, iar pe piaţa externa, datorita conjuncturii internaţionale.Evoluţia producţiei miniere în perioada 1990 – 2002 este prezentată în tabelul 4.

Întreaga cantitate de produse miniere realizate în tara până în anul 1996 a fost preluata de agenţii economici interni.Urmare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 190/2000, republicată 2004, privind regimul metalelor preţioase în România, cu modificările ulterioare şi a ordinului Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 391/2003, s-a aprobat exportul de concentrate neferoase şi metale preţioase subvenţionate şi, ca atare, destinaţia producţiei începând cu anul 1999 este prezentat tabelul 5.Tabelul 5┌──────┬────────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Total metal │ din care, pentru: ││ Anul │ U.M. │ în ├───────────────────┬──────────────────────────┤│ │ │ concentrate │ intern │ extern ││ │ │ ├──────────┬────────┼─────────┬───────┬────────┤│ │ │ │ neferoase│aurifere│neferoase│nămol │pirite ││ │ │ │ │ │ │aurifer│aurifere│├──────┼────────┼───────────────┼──────────┼────────┼─────────┼───────┼────────┤│1999 │ tone │ 61.100 │ 23.300│ 2,43│ 37.800│ 0,3│ 0,17│├──────┼────────┼───────────────┼──────────┼────────┼─────────┼───────┼────────┤│2000 │ tone │ 58.500 │ 19.900│ 2,42│ 38.600│ 0,18│ – │├──────┼────────┼───────────────┼──────────┼────────┼─────────┼───────┼────────┤│2001 │ tone │ 64.800 │ 24.900│ 1,04│ 39.900│ 1,51│ 0,05│├──────┼────────┼───────────────┼──────────┼────────┼─────────┼───────┼────────┤│2002 │ tone │ 58.564 │ 18.865│ 0,41│ 39.699│ 1,56│ 0,02│└──────┴────────┴───────────────┴──────────┴────────┴─────────┴───────┴────────┘Banca Naţională a României a sistat, din anul 2001, cumpărarea aurului rezultat din prelucrarea concentratelor, respectiv de la agenţii economici autohtoni.În perioada 1997 – 2002, consumul intern de cărbune a cunoscut oscilaţii, evoluând aşa cum este prezentat în tabelul 6.

Piaţa sării a fost influenţată de cererea externa şi de evoluţiile din industria sodei, aşa cum rezultă din tabelul 7.

1. 6. Cadrul legislativActivitatea miniera este reglementata prin Constituţia României, respectiv, prin legea minelor nr. 85/2003.Aceasta este o lege noua, care modifica legea anterioara în scopul asigurării unui cadru îmbunătăţit, aşa cum este cerut de continuarea procesului de reforma, care să faciliteze dezvoltarea sectorului privat.1. 7. Cadrul instituţionalÎn baza reglementarilor specifice a fost creat şi organizat cadrul instituţional, aceasta constituindu-se în prezent din:● Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC), instituţie publică care elaborează politica Guvernului în domeniul minier şi asigura administrarea proprietăţii publice în domeniul resurselor minerale;● Agenţia Naţionala pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere (ANDIPRZM), responsabila pentru promovarea masurilor şi acţiunilor de atenuare a impactului social produs de restructurarea sectorului;● Oficiul Participaţiunilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), din structura MEC, responsabil pentru privatizarea agenţilor economici din subordinea MEC;● ANRM, desemnata ca autoritate competentă pentru gestionarea în numele statului a bazei de resurse minerale ale tarii.1.8 Situaţia realizării prevederilor din bugetele de venituri şi cheltuieliVeniturile totale realizate în perioada 1990 – 2002 nu au atins nivelele prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli, aşa cum au fost aprobate de Guvern.Acestea au fost influenţate în principal de nerealizarea veniturilor din producţia vânduta, urmare a necorelarii preturilor de livrare cu cursul leu/dolar SUA pentru cărbune şi a oscilaţiilor preturilor metalelor la bursele externe pentru metalele preţioase neferoase.Cheltuielile totale înregistrate în anul 2002 şi în anii anteriori depăşesc prevederile din bugetele de venituri şi cheltuieli ale companiilor/societăţilor miniere, cu excepţia CNLO Targu Jiu, SNS Bucureşti şi CNU Bucureşti.1. 9 Situaţia pierderilorCompaniile/societăţile miniere au înregistrat constant, în anii anteriori şi în anul curent pierderi peste nivelul subvenţiilor la activitatea de exploatare.Pierderile totale au fost influenţate de cheltuielile excepţionale generate de penalităţile şi majorările calculate de instituţiile la care companiile/societăţile miniere au obligaţii neachitate aferente bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului de asigurări de sănătate şi fondurilor speciale neachitate, care, pentru anul 2002, se ridica la suma de 3.570,3 miliarde lei.Ca atare, toate companiile miniere se înregistrează cu pierderi pe total activitate, în timp ce pentru activitatea de exploatare, CNLO, CNH şi SNC sunt singurele companii care au înregistrat profit în mod constant.Masurile adoptate în anul 2002 au condus ca la de 30.09.2002, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, pierderile de exploatare la care se adaugă subvenţiile şi transferurile să se reducă cu 20-25%, aşa cum rezultă din tabelul 8.

1.10 Situaţia obligaţiilor neplatite de către companiile/societăţile miniere la 31.12.2002Companiile miniere înregistrează obligaţii neonorate în valoare de 41.505.986 milioane lei, din care 18.294.373 milioane lei datorii efective, iar 23.211.613 milioane lei majorări şi penalităţi. Din total obligaţii, 88,96% reprezintă datorii către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul de asigurări sociale de stat şi fondurile speciale, iar 11,04% către furnizori.Din totalul obligaţiilor către furnizori, 4.583.675 milioane lei, reprezentând 69,88% sunt datorii pentru energia consumata şi neplatita.Problema datoriei către furnizorul de energie electrica este o problemă de strategie majoră, pentru rezolvarea căreia este necesară o decizie politica.1. 11 Situaţia investiţiilorÎn administrarea investiţiilor s-au înregistrat următoarele aspecte:● alocaţiile de capital pentru investiţii prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli au asigurat în medie 35% din necesarul solicitat de companiile de minereuri şi de CNH Petroşani;● investiţiile din surse proprii au asigurat circa 10% din necesar, cu excepţia CNLO, unde acestea au acoperit peste 80% din necesarul fundamentat de companie;● distribuirea resurselor pentru investiţii nu a acoperit cele mai stringente nevoi.Companiile miniere s-au incadrat în fondul de salarii programat prin bugetul de venituri şi cheltuieli, acesta evoluând în perioada 2000 – 2002 conform specificăţiilor din tabelul 9.

1. 12 Productivitatea munciiProductivitatea muncii în industria miniera a cunoscut o creştere în perioada 1997 – 2002, după cum rezultă din tabelul 10.

1. 13 Personalul din companiile şi societăţile miniereSituaţia pe vârste a personalului din companiile şi societăţile miniere la 31.12.2002 este prezentată în tabelul 11.

Structura pe sexe şi categorii de personal se prezintă în tabelul 12.

┌─────────┬─────────┬───────┬──────────────────────────────────────────────────┐│Specifi- │ U.M. │Total │ Total personal din total personal ││catie │ │perso- ├───────┬──────┬─────┬─────────────────────────────┤│ │ │nal │bărbaţi│ femei│TESA │ muncitori ││ │ │ │ │ │ ├──────┬──────────────────────┤│ │ │ │ │ │ │Total │din care, în subteran │├─────────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────────────────────┤│Lignit │nr. pers.│ 24.000│20.850 │ 3.150│3.316│20.682│ 6.559 │├─────────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────────────────────┤│Huila │nr. pers.│ 18.405│15.546 │ 2.859│1.802│16.603│ 7.508 │├─────────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────────────────────┤│Minereuri│nr. pers.│ 23.730│20.065 │ 3.665│2.327│21.403│ 10.394 │├─────────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────────────────────┤│Sare │nr. pers.│ 2.697│ 2.220 │ 477│ 449│ 2.250│ 499 │├─────────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────────────────────┤│Total │nr. pers.│ 68.832│58.681 │10.151│7.894│60.938│ 24.960 │└─────────┴─────────┴───────┴───────┴──────┴─────┴──────┴──────────────────────┘Din datele prezentate rezultă urmatoarele concluzii:● vârsta medie de 38 ani, relativ scăzuta, face ca numărul persoanelor care pot paras unităţile pe cai naturale în perspectiva următorilor trei ani să fie foarte redus;● concentrarea majorităţii persoanelor pe un interval de vârsta cuprins între 35-45 ani, urmare a încetinirii ritmului angajărilor sau chiar al sistării acestora;existenta a 10.151 femei, număr relativ mare raportat la specificul activităţii, ceea ce face ca un procent important al acestora să fie plasat în locuri de muncă cu condiţii deosebite.Nivelul pregătirii angajaţilor companiilor/societăţilor miniere se prezintă în tabelul 13.

____________Notă …
*) în cadrul REMIN este cuprinsa şi societatea Bucovina Min S.A;Notă …
**) în cadrul MINVEST sunt cuprinse şi societăţile Baita S.A. şi Cuprumin S.A.Se constata o rata mare a personalului care are numai studiile de baza, aceasta fiind maxima la S.C. Banat Anina S.A. şi minima la CNH Petroşani.Aceasta situaţie arata ca o primă şi urgenta măsura în sarcina operatorilor minieri este aceea de organizare a cursurilor de pregătire pentru intreg personalul, având ca obiective: (i) informarea acestuia despre situaţie şi şansele minelor în care lucrează de a exista; (îi) posibilităţile existente de a-şi găsi noi locuri de muncă; (iii) meseriile care se caute pe piaţa muncii.2. Principalele obiective ale strategiei sectorului minierCa răspuns la situaţia creata în economie, Guvernul, prin strategia elaborata, îşi propune sa atingă următoarele obiective majore:2.1 Abordarea activităţii în industria miniera pe baze comerciale, carevizează:● valorificarea produselor miniere în condiţiile pieţei libere, la concurenta cu orice alţi furnizori interni sau externi;● reconsiderarea perimetrelor de exploatare, în vederea concentrării extracţiei pe zonele cele mai productive;● realizarea producţiei miniere la costuri competitive;● optimizarea numărului de personal şi a salarizării acestuia, astfel încât exploatările sa funcţioneze eficient;● modernizarea, reabilitarea şi retehnologizarea minelor viabile şi cu condiţii de viabilizare, astfel încât sa faciliteze transferul licenţelor de exploatare către operatori privaţi.2.2 Reducerea implicării directe a Guvernului prin atragerea treptata de investiţii din sectorul privat, având în vedere:● restructurarea capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea performantelor tehnologice, oprirea activităţii şi închiderea minelor neviabile;● diminuarea treptata a subvenţiilor până la eliminarea acestora în anul 2007 în sectorul minereuri şi lignit;● acordarea de subvenţii sectorului de huila, în condiţiile stabilite prin Directiva 1407/23.07.2002/C.E.;● eliminarea subvenţiilor pentru protecţia sociala a personalului angajat în industria miniera până în anul 2007;● privatizarea minelor viabile sau cu condiţii de viabilizare pentru asigurarea surselor de finanţare necesare dezvoltării şi modernizării acestora;● dezvoltarea parteneriatului stat-privat;● promovarea unui management orientat către piaţa şi eficienta economica.2.3 Desfăşurarea activităţilor miniere în condiţii de protecţie a mediului, care urmăreşte:● inventarierea distrugerilor de mediu produse de activitatea miniera în perioada anterioara acordării licenţei de exploatare, în vederea asumării de către Guvern a responsabilităţilor ce decurg din aceasta, până la momentul acordării concesiunii;● evaluarea impactului potenţial produs asupra mediului de către activitatea din sectorul minier, în vederea stabilirii obligaţiilor ce revin operatorilor minieri cu capital de stat şi titularilor de licenţa privaţi;● elaborarea manualului de protecţie a mediului în industria miniera, în vederea asigurării cadrului care să dea certitudinea promovării unui management de mediu la standarde europene;● elaborarea şi promovarea manualului de inchidere a minelor pentru sectorul privat, în vederea asigurării cadrului care să garanteze responsabilitatea titularilor de licenţa privaţi faţă de mediu şi sociale ce le revin în procesul de inchidere a minelor.● perfecţionarea şi completarea cadrului instituţional şi de reglementari, care să asigure monitorizarea îndeplinirii responsabilităţilor ce revin titularilor de licenţa în domeniul mediului şi faţă de societate.2. 4 Atenuarea problemelor sociale determinate de închiderea minelor neeconomice şi revitalizarea economiei din regiunile miniere afectate, având în vedere:● promovarea dialogului individual şi colectiv pentru informarea angajaţilor cu privire la situaţia şi perspectiva unităţii în care lucrează;● consultarea personalului afectat asupra celor mai potrivite forme de protecţie sociala ce urmează a fi adoptate;● promovarea unor forme de instruire pentru personalul angajat în vederea măririi şanselor acestuia pe piaţa muncii;● derularea de programe pentru lucrări comunitare, având ca scop ocuparea temporara a persoanelor disponibilizate;● protecţia sociala a persoanelor disponibilizate cu şanse minime în găsirea unui loc de muncă;● reutilizarea spatiilor şi activelor devenite disponibile prin includerea minelor.2.5 Priorităţi ale strategieiSituaţia sociala creata în regiunile miniere, pe de o parte de disponibilizările masive din perioada 1997-1999, iar pe de altă parte de lipsa unor sectoare complementare alternative activităţii miniere, necesita aplicarea unui management corespunzător acesteia.Situaţia economico-financiară a companiilor/societăţilor miniere proprietate de stat a continuat să se degradeze, sa înregistreze pierderi peste nivelul subvenţiilor, arierate la furnizorul de energie electrica, obligaţii neachitate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale.Managementul economic şi financiar deficitar a condus la: (i) condiţii de siguranţă şi sănătate necorespunzatoare; (îi) controlul deficitar al producţiei la nivelul abatajelor; (iii) practici de exploatare ineficiente, care conduc la productivitate scăzuta; (iv) exces de personal şi în special folosirea ineficienta a personalului, ca personal neproductiv şi la suprafaţa minei; (v) slaba motivare a personalului; (vi) rezistenta în faţa schimbării; (vii) lipsa viziunii de perspectiva a conducerii.Acţiunile prezentate detaliat în strategie sunt orientate pe termen scurt, mediu şi lung şi, în funcţie de priorităţi, au fost selectate în baza următorilor factori:● necesitatea de restructurare a capacităţilor de producţie şi economico-financiare ale companiei;● eliminarea pierderilor financiare şi reducerea gradului subvenţiilor, până la eliminarea acestora;● potenţial pentru crearea rapida de locuri de muncă;● posibilitatea atragerii de fonduri pentru aceste acţiuni;● capacitatea locala existenta pentru implementare eficienta;● viteza cu care se vor implementa acţiunile.2.6 Condiţionalitati în procesul de implementare a strategieiExista o interconditionalitate fundamentala între strategia naţionala pentru dezvoltarea sectorului minier, strategia energetica şi strategia de dezvoltare regionala a zonelor miniere afectate de restructurare, deoarece:● energia electrica produsa în termocentralele care folosesc cărbune va reprezenta în perspectiva anilor 2003-2020 circa 33-35 % din totalul energiei electrice produse în România, acesta fapt fiind determinat în principal de necesitatea menţinerii unei surse de purtători primari de energie la indemana Guvernului, de politica de modernizare a centralelor consumatoare de cărbune promovata de Ministerul Economiei şi Comerţului;● resursele financiare din ce în ce mai limitate ale bugetului de stat pentru susţinerea unor activităţi miniere nerentabile;● un număr de 155 localităţi din regiunile miniere depind în proporţie mai mare de 50% de veniturile asigurate din activitatea miniera desfăşurata pe aria geografica a acestora;● afectează direct situaţia sociala şi materiala a 68.000 persoane angajate în activitatea miniera, precum şi indirect a peste 150.000 persoane din ramuri de activitate conexe şi colaterale;● influenţează negativ situaţia sociala a peste 50.000 de tineri din zonele miniere afectate, urmare a influentei nefavorabile produse asupra economiilor regiunilor respective.Implementarea în corelare a programelor preconizate pentru realizarea reformei în sectorul minier, punerea industriei miniere pe baze comerciale, privatizarea unităţilor viabile şi cu condiţii de viabilizare, reconstrucţia economica şi sociala a regiunilor miniere afectate şi protecţia sociala a personalului afectat sunt condiţionate de asigurarea cadrului de reglementare adecvat, a surselor de finanţare şi a instituţiilor responsabile cu implementarea strategiei.Elaborarea şi promovarea până la finalul anului 2004 a unei reglementari care să asigure cadrul pentru adaptarea sectorului minier la funcţionarea în condiţiile economiei de piaţa şi a drepturilor şi obligaţiilor comunităţilor miniere constituie una dintre condiţiile prioritare ale procesului de implementare.3. Politici, instrumente şi resurse necesare pentru realizarea principalelor obiective ale strategiei sectorului minierPentru ca Guvernul să îşi aducă la îndeplinire aceasta misiune, este necesară adoptarea unor politici care să îi permită sa intervină prin măsuri legislative şi de reglementare şi prin alocare de fonduri orientate, cu precădere, către finanţarea acţiunilor pentru implementarea acestora.3.1. Politici privind reconsiderarea structurilor instituţionale şi a capacităţilor existente în sectorul minierPerformantele economice ale industriei miniere din România arata ca activitatea operatorilor din minerit în domeniul cărbunelui brun, huilei şi minereurilor neferoase este neeconomica, fapt pentru care trebuie reconsiderate capacităţile existente în sensul opririi activităţii şi închiderii minelor neviabile şi concentrării efortului financiar pentru modernizarea minelor cu perspectiva de a deveni viabile şi cu funcţionare fără pierderiMăsura 1: Reducerea graduala a rolului statului prin eliminarea implicării în activităţile neminiere şi de explorare şi exploatareReducerea rolului statului în industria miniera presupune înlocuirea treptata a atribuţiilor acestuia de administrare şi finanţare cu cele de reglementare, control şi beneficiar de taxe şi redevente, prin:● eliminarea, până în anul 2006, a finanţării din bugetul de stat a lucrărilor de explorare geologica, urmând ca riscul explorării să fie asumat de către titularii licenţelor de explorare;● finanţarea de către stat numai a lt; lt; Programului Naţional de Cercetare Geologica gt; gt; (prospecţiuni) pentru asigurarea informaţiilor geologice structurale;● sistarea alocării fondurilor de investiţii şi a lucrărilor de pregătire la cele mai neprofitabile mine;● promovarea documentaţiei pentru aprobarea închiderii însoţita de lt; lt; programul de protecţie sociala a personalului gt; gt; ;● oferirea pentru privatizare a carierelor de cupru şi a celor mai bune mine subterane;● oferirea spre privatizare a tuturor minelor ce urmează a fi închise, dacă au şanse de reabilitareMăsura 2: Revizuirea cadrului de legi şi reglementari în vederea perfecţionării acestuiaPromovarea Strategiei Industriei Miniere, precum şi implementarea acesteia impune adoptarea unui set de reglementari de natura legislativa şi organizatorica, având ca obiective principale:● adaptarea activităţii din industria miniera la economia de piaţa, a drepturilor şi obligaţiilor comunităţilor miniere, care nu abordează în mod unitar următoarele aspecte:● aprobarea metodologiilor pentru restructurarea financiară, restructurarea personalului şi privatizarea operatorilor minieri organizaţi ca societăţi comerciale;● aprobarea programelor de restructurare pentru fiecare companie/societate, elaborate în baza reglementarilor privind adaptarea industriei miniere la economia de piaţa, a drepturilor şi obligaţiilor comunităţilor miniere;● numirea membrilor comisiei interministeriale abilitate în baza Hotărârii de Guvern pentru aprobarea strategiei;● crearea cadrului instituţional care să asigure implementarea strategiei;● gestionarea deşeurilor miniere conform angajamentelor asumate prin Documentul de poziţie al României privind aderarea la Uniunea Europeana, Capitolul 22 – Protecţia Mediului;● ratificarea unui nou Acord de împrumut pentru finanţarea programului de restructurare.Măsura 3: Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice implicate în monitorizarea strategiei, politicilor şi acţiunilor de restructurare a sectoruluiInstituţiile publice implicate în prezent în administrarea şi monitorizarea activităţilor miniere nu dispun inca de suficienta experienţa corespunzătoare rezolvării problemelor pe care le generează industria miniera în prezent şi în viitorul apropiat şi au experienţa limitata în relaţia cu sectorul privat care, în concepţia strategiei, trebuie să devină factorul cel mai important în reabilitarea şi modernizarea industriei miniere.În acest sens, sunt necesare:● reconsiderarea personalului existent;● asigurarea personalului calificat, cunoscător al problemelor din sector;● instruirea personalului angajat în aceste instituţii, corespunzător procedurilor şi exigentelor impuse de aderarea României la Uniunea Europeana;● institutionalizarea unui sistem de informare şi comunicare cu celelalte instituţii publice implicate în procesul de reforma al industriei miniere;● finanţarea şi optimizarea achiziţiei de echipamente, a dotărilor corespunzătoare şi a logisticii necesare punerii în funcţiune a acestora.3.2 Politici privind eliminarea pierderilor financiare în sectorul minierPerformantele industriei miniere din România arata următoarele:● activitatea operatorilor minieri cu capital de stat din sectorul huilei, al cărbunelui brun şi al mineralelor este neeconomica, statul fiind obligat sa aloce importante resurse financiare pentru subvenţionarea operaţiunilor de exploatare a lucrărilor de investiţii, precum şi pentru transferuri sociale;● operatorii minieri cu capital de stat înregistrează un volum mare de pierderi din activitatea de exploatare, care pot ajunge până la de doua ori suma alocata pentru subvenţii.Aceasta impune luarea de măsuri care să conducă la reducerea treptata a pierderilor, inclusiv a subvenţiilor, până la eliminare.Măsura 1: Restructurarea capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea performantelor tehnologiceGuvernul va trece la restructurarea capacităţilor de producţie, ritmul şi masurile adoptate fiind stabilite prin luarea în considerare a următorilor factori:● eliminarea subvenţiilor pentru sectoarele de minereuri şi cărbune brun începând cu anul 2007;● directiva 1407/2002 /C.E. permite tarilor membre ca exploatarea huilei energetice să fie subvenţionată până în anul 2010;● reconsiderarea normei de subvenţionare pentru huila de la tona bruta la kcalorie;● diminuarea treptata a pierderilor de exploatare şi apoi a subvenţiei, prin reabilitarea tehnica şi tehnologica a minelor din structura CNH;● reconsiderarea normei de subvenţionare la minele aurifere, prin trecerea de la metal în concentrat la metal valorificat;● reconsiderarea perimetrelor de exploatare, în vederea concentrării activităţii în zonele cele mai productive şi dirijarea, începând cu anul 2003, a alocaţiilor bugetare de capital (fonduri pentru investiţii) numai către zonele cu şanse de reabilitare şi/sau de privatizare;● corelarea preţului huilei energetice negociat la paritatea celui de import, respectiv 65 dolari SUA/tona, corectat cu raportul de calitate (puterea calorifica a cărbunelui importat, de 6000 kcal/kg, raportat la puterea calorifica a huilei din Valea Jiului, de 3800 kcal/kg);● dispersia efortului social determinat de restructurarea capacităţilor pe o perioadă de timp data, astfel încât efectele produse să fie cat mai suportabile pentru personalul afectat.Pentru îmbunătăţirea performantelor tehnologice, se va acţiona prin:● redistribuirea subvenţiilor de la minele care se inchid spre minele rămase în funcţiune, asigurând pentru acestea posibilitatea de a-şi achita toţi furnizorii, inclusiv pentru energia electrica consumata;● menţinerea la un nivel constant, în perioada 2004 – 2006, a volumului alocaţiilor de la buget pentru activitatea de producţie, alocaţii de capital şi transferuri sociale corespunzător nivelului realizat în anul 2003, reactualizat;● responsabilizarea acţionarului în elaborarea şi aprobarea programelor de reforma, în scopul folosirii cu eficienta a resurselor financiare alocate prin buget, asigurând în acest fel pregătirea privatizării operatorilor minieri;● alocarea de resurse financiare conform schemei prezentate anterior se va face numai pe bază de programe de reforma elaborate pentru fiecare unitate beneficiara;● implementarea masurilor din programele de reforma şi din planurile de acţiuni pentru privatizare, aşa cum vor fi aprobate prin acestea;● acordarea de stimulente pentru încurajarea creării de societăţi cu capital mixt şi de parteneriate public-private pentru operarea carierelor de minereuri neferoase, ca mijloc de reducere ulterioară a costurilor de producţie şi de susţinere cu investiţii a dezvoltării acestora, în baza unor programe de dezvoltare aprobate prin lege;● elaborarea unui program de reforma pentru sectorul exploatării uraniului, corelat cu obiectivele lt; lt;Programului Energetic Nuclear gt; gt; şi cu constrângerile de pe piaţa externa privind preţul şi cheltuielile adiţionale pentru achiziţionarea combustibilului nuclear, în funcţie de care se vor stabili capacităţile care rămân în funcţiune şi costurile necesare modernizării şi reabilitării instalaţiilor existente, precum şi sursele de finanţare ale acestora;● organizarea de societăţi comerciale având drept unic acţionar compania/societatea miniera pentru execuţia de lucrări de investiţii în subteran, de pregătire, întreţinere, montaj echipamente, manipulare a cărbunelui în incinte şi încărcare în vagoane, transport cale ferata uzinala, gospodărire şi administrare grupuri sociale, activitatea de preparare, executarea de lucrări de întreţinere echipamente şi utilaje în cariere, evacuare de ape în cariera;● asocierea în participatiune a societăţilor comerciale având drept unic acţionar companiile/societăţile miniere, organizate pentru execuţia de lucrări de prestaţii, cu societăţi private specializate, pentru atragerea urgenta în sector a unui surplus de resurse financiare furnizate de capitalul privat.Măsura 2: Închiderea minelor neviabileProcesul de închidere a minelor derulat până în prezent a avut ca obiectiv executarea de lucrări la minele oprite inca din anii 1997-1998, urmare a disponibilizărilor masive din anii respectivi.Specifica procesului de închidere ce se va derula în perioada de operare a prezentei strategii, este începerea execuţiei cu prioritate a lucrărilor de închidere, precum şi a celor de refacere a mediului, imediat după oprirea activităţii minelor cuprinse în acest program.Experienţa de până acum a demonstrat ca lucrările de conservare a minelor, în perioada de la aprobarea hotărârii de Guvern pentru închidere şi conservare şi punerea acestora la dispoziţia contractorilor care executa lucrările de închidere, au necesitat cheltuieli de circa 600 miliarde lei, în timp ce pentru închiderea propriu-zisa a minelor s-au cheltuit 800 miliarde lei.Se vor adopta reglementari care să asigure structurile responsabile cu executarea, inca din faza de conservare, a unor lucrări de inchidere la minele subterane, reducând astfel costurile însumate pentru conservarea şi închiderea acestora.Planificarea şi executarea lucrărilor de inchidere a minelor se va face cu respectarea următoarelor reguli:● antrenarea comunităţii în procesul de inchidere, prin acţiuni de informare şi consultare colectiva şi individuala cu privire la toate aspectele legate de proiect;● angajarea forţei de muncă locale, de regula, din rândul persoanelor disponibilizate sau care urmează să fie disponibilizate;● punerea la dispoziţia comunităţilor a terenurilor refăcute, a spatiilor şi utilităţilor cerute de acestea, în vederea dezvoltării de afaceri după decontaminarea acestora şi evacuarea deşeurilor din jurul acestora;● stimularea altor activităţi economice din zona de execuţie a lucrărilor;● utilizarea experienţei rezultate din "Proiectul pilot pentru închiderea minelor şi atenuarea impactului social" finanţat de Banca Mondiala.Măsura 3: Restructurarea financiară a companiilor/societăţilor miniereSituaţia financiară a companii companiilor miniere impune adoptarea unor măsuri de restructurare, constând în:● separarea din companiile/societăţile miniere a minelor neprofitabile şi organizarea acestora ca societăţi comerciale purtătoare a datoriilor istorice;● lichidarea juridica a operatorilor minieri organizaţi în societăţi comerciale pentru ale căror mine a fost aprobata decizia de închidere;● compensarea anuală, în exerciţiile financiare 2003-2006, a pierderilor înregistrate de minele rămase în funcţiune, la care veniturile nu acoperă cheltuielile, situaţie recunoscută inca din etapa de pregătire a bugetelor anuale ale companiilor/societăţilor miniere;● controlul creşterilor salariale şi a condiţiilor de acordare a altor drepturi de personal, în cazul minelor la care veniturile nu acoperă cheltuielile, în vederea asigurării necesarului de resurse pentru materiale;● promovarea reglementarilor pentru asigurarea valorificării în condiţii de piaţa a stocurilor de produse greu vandabile.Măsura 4: Utilizarea activelor (clădiri, lucrări miniere, utilităţi, suprafeţe de teren) devenite disponibile în scopul susţinerii reconstrucţiei economice a regiunilor afectateActivele aparţinând minelor pentru care a fost aprobata prin hotărâre de Guvern decizia de închidere vor fi folosite, cu prioritate, în scopul creării de noi afaceri, care să sprijine reconstrucţia economica a regiunii şi care să ofere noi locuri de muncă destinate persoanelor disponibilizate.Experienţa de până în prezent dovedeşte ca o serie de active provenind de la minele care s-au inchis, aşa cum sunt Lonea Pilier, Magureni Tufeni, Rodna, Cuzap, Burloaia, Bodos, Racos, Petrila Sud, Campu lui Neag, au fost bine valorificate, fiind vândute intreprinzatorilor care au iniţiat sau dezvoltat diverse afaceri.Prin lt; lt;Proiectul pilot pentru închiderea minelor şi atenuarea impactului social gt; gt;, sunt asigurate resursele financiare pentru amenajarea a 12 clădiri din incintele minelor închise, care urmează a fi transformate în spatii de lucru ce vor fi puse la dispoziţia intreprinzatorilor care doresc să-şi înfiinţeze afaceri noi sau să le extindă pe cele existente, pentru o perioadă de 24 luni.Punerea în practica a programelor de reforma pentru companiile/societăţile miniere vor genera spatii disponibile în incintele minelor închise, pentru care se va proceda la:● inventarierea activelor care ar putea avea şi alta utilizare decât pentru activităţi miniere;● consultarea personalului unităţii privind interesul acestuia pentru valorificarea activelor respective;● consultarea comunităţii locale privind interesul pentru folosirea activelor devenite disponibile;● selectarea spatiilor, în vederea infiintarii şi organizării a 17 miniparcuri industriale în incintele minelor devenite disponibile, în urma inchiderii, în zonele Motru, Berbesti, Dragotesti, Vulcan, Lupeni, Livezeni, Anina, Borsa, Suior, Brad, Ghelesi, Filipestii de Pădure, Bălan, Zlatna, Baia de Aries şi Moldova Noua, pentru care finanţarea va fi asigurata în parteneriat public – privat;● punerea celorlalte spatii la dispoziţia autorităţilor locale pentru înfiinţarea de întreprinderi comunitare.3. 3 Politici privind reconstrucţia şi securitatea mediuluiDeşi exista un cadru de reglementari care se adresează instituţiilor de resort, operatorilor minieri cu capital de stat, titulari de licenţa, totuşi acestora le lipseşte capacitatea de monitorizare şi executare a lucrărilor de refacere a mediului, în mod corespunzător.Măsura 1: Continuarea exploatării resurselor minerale solide în condiţii de protecţie a mediului la standarde internaţionaleA fost elaborat lt; lt; Manualul de management de mediu în sectorul minier gt; gt;, care oferă un ghid pentru abordarea problemelor de mediu în industria miniera, pe baza experienţei internaţionale.În spiritul lt; lt; Manualului de management de mediu în sectorul minier gt; gt;, exploatarea resurselor miniere în condiţiile de protecţie a mediului impune:● recunoaşterea managementului de mediu ca o prioritate, elaborarea şi implementarea lt; lt;sistemului de management de mediu gt; gt;;● asumarea responsabilităţilor în probleme de mediu, până la cel mai înalt nivel;● adoptarea celor mai bune metode pentru minimizarea degradării mediului;● aplicarea analizelor de risc şi a managementului de risc în proiectarea şi realizarea exploatării;● asigurarea fondurilor pentru îmbunătăţirea performantelor lucrărilor în curs de desfăşurare în sectorul minier;● eliminarea procedurilor şi a reglementarilor care acţionează ca obstacole în calea comerţului şi liberei iniţiative, având ca motivaţie masurile de protecţie a mediului.Măsura 2 : Refacerea mediului afectat de exploatările miniereAceasta măsura va avea în vedere:● inventarierea degradărilor de mediu produse de către companiile/societăţile miniere cu capital de stat, înainte de acordarea licenţelor de exploatare, rezultat direct al activităţii miniere, cat şi a celor cu influenţa asupra zonelor învecinate, a comunităţilor, a infrastructurii şi a peisajului;● asigurarea resurselor financiare şi stabilirea priorităţilor în eşalonarea acestora;● definirea cadrului structural de monitorizare a acţiunilor privind înlăturarea degradărilor de mediu.La minele care se inchid, refacerea mediului va fi cuprinsa în documentaţia de închidere.Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin agenţiile de protecţie a mediului din judeţele respective, este răspunzător pentru monitorizarea şi aplicarea masurilor de protecţie a mediului.3. 4 Politici privind protecţia sociala a personalului afectat de restructurareData fiind anvergura procesului de reforma fundamentat prin strategie, care va afecta atât personalul operatorilor minieri ale căror mine se inchid, cat şi personalul operatorilor care îşi continua activitatea, este necesar să se stabilească prin strategie o serie de politici de protecţie sociala, care urmează ca, de la caz la caz, să fie aplicata pentru fiecare mina care se găseşte intruna din situaţiile prezentate anterior, cu specificarea faptului ca:● pentru minele care se reabilitează şi se restructurează, aceste măsuri vor face obiectul planului de reforma;● pentru minele care se inchid, masurile vor face obiectul programului de protecţie sociala.Consiliile locale ale aşezărilor din zonele miniere cu sprijinul ANDIPRZM vor proceda imediat după aprobarea strategiei la elaborarea unui studiu, având ca tema evaluarea situaţiei socio-economice din fiecare regiune miniera importanţa.Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, ANOFM şi operatorii minieri vor fi responsabili pentru implementarea masurilor de protecţie sociala.Măsura 1: Promovarea dialogului individual şi colectiv pentru informarea angajaţilor cu privire la situaţia şi perspectiva unităţiiÎn realizarea dialogului individual şi colectiv pentru informarea angajaţilor, la data publicării prezentei, operatorii minieri vor proceda la:● numirea unei persoane care să răspundă de planificarea, programarea, organizarea consultărilor individuale şi colective cu personalul ce urmează a paraşi locul de muncă;● consultarea salariaţilor cu privire la "planul de reforma" propus, incluzând şi formele de privatizare considerate ca cele mai adecvate intereselor lor;● consultarea salariaţilor privind criteriile de restructurare a personalului, aplicabile în programul de reforma, astfel încât sa nu mai primeze plecarea din proprie voinţa a salariaţilor, ci restructurarea după interesul companiei/societăţii;● notificarea prin intermediul mass-media şi afişarea în locurile publice, în cadrul comunităţilor, a anunţului privind închiderea minelor, care va cuprinde:● anunţul public de inchidere a minei;● planul suprafeţei minei, incluzând şi clădirile;● notificarea privind programul de restructurare a personalului.;● informarea întregului personal angajat cu privire la situaţia economica şi financiară a minei, privind:● obligaţiile pe care le are de plătit;● creditele de încasat şi creditele angajate;● veniturile programate şi realizate;● cheltuielile programate şi realizate;● cheltuielile cu personalul;● cheltuielile salariale defalcate pe structura contractului colectiv de muncă;● raportul între cheltuielile şi veniturile din producţie;● piaţa produselor realizate;● informarea personalului cu privire la programul de reforma, cu precizări privind perspectiva unităţii şi a modificărilor de personal:● întâlniri colective la nivel de grupe, formaţii, sectoare, mine, activităţi generale, activităţi de preparare etc.● panouri informative;● editarea şi distribuirea de pliante de informare publică;● consultarea şi informarea personalului unităţilor miniere ce urmează a se restructura sau a se închide, privind:● prevederile legale referitoare la protecţia sociala a şomerilor şi la reintegrarea lor profesionala;● plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local şi instruirea în modalităţi de căutare a unui loc de muncă;● sondarea opiniei salariaţilor şi informarea acestora cu privire la masurile active de combatere a şomajului;● opţiuni privind oportunitatea privatizării unităţii şi a metodelor pe care le considera cele mai adecvate intereselor salariaţilor;● şanse de dezvoltare a regiunii, respectiv a localităţilor în care trăiesc;● oportunităţi de lucru pentru dezvoltarea comunitara;● alternative de folosire a spatiilor devenite disponibile din incintele minere;● distrugerile de mediu care afectează dezvoltarea altor activităţi economice şi modul de prevenire a acestora;● cerinţele pieţei libere a forţei de muncă şi evoluţiile viitoare ale acesteia în scopul de a obişnui personalul respectiv cu noile situaţii privind raporturile de muncă.Măsura 2: Formarea profesionala a personalului angajat în industriaminiera pentru mărirea şanselor acestuia pe piaţa munciiOperatorul minier cu capital de stat are obligaţia să solicite la AJOFM ca, în baza consultărilor individuale şi colective, sa organizeze diverse forme de pregătire profesionala, atât pentru personalul ce urmează a fi disponibilizat, cat şi pentru cel angajat, cum ar fi:● organizarea în colaborare cu AJOFM de cursuri de formare profesionala pentru personalul disponibilizat, în cadrul unui program mai larg, care poate să ajungă până la 2 ani, urmărind:● forme de pregătire profesionala în meserii cu şanse pe piaţa muncii;● pregătire pentru profesii liberale;● pregătire pentru căutarea unui loc de muncă;● pregătire antreprenoriala;● acordarea de asistenţa în pregătirea planurilor de afaceri;● formarea profesionala a persoanelor disponibilizate, în vârsta de până la 30 de ani în meserii cu spectru extins, atât pe piaţa muncii din tara, cat şi din afara tarii.Măsura 3: Asigurarea protecţiei sociale a persoanelor disponibilizatedin activitatea minieraPentru personalul ce urmează a părăsi locul de muncă din activitatea miniera, se vor adopta măsuri de protecţie sociala, având ca scop asigurarea resurselor de existenta pe o perioadă de timp data, care să îi permită să-şi caute alta munca sau un nou loc de muncă şi să se adapteze noilor condiţii de existenta.Adoptarea unui set de astfel de măsuri este determinat de următoarele: (i) nici un bazin minier nu poate fi oprit în actualele condiţii, într-o perioadă de timp mai scurta de 2-3 ani; (îi) în perioada dintre decizia de restructurare a activităţii într-un bazin minier şi oprirea totala se poate retine în activitate un număr mai redus de personal decât personalul angajat; (iii) durata de exploatare a unor mine este mai mica decât perioada de timp necesară unei părţi din personalul angajat pentru a atinge vârsta de pensionare.Se vor adopta următoarele măsuri:● acordarea de lt; lt;venit lunar de completare gt; gt; pentru o perioadă de 2 ani de la încetarea prestării efective a muncii intr-o companie/societate miniera cu capital de stat supusă restructurării de capacitate şi/sau financiară, timp în care persoana disponibilizata va fi sprijinita să-şi reia munca intr-o alta companie, respectiv intr-o activitate proprie sau să se pensioneze, dacă sunt îndeplinite condiţiile;● redistribuirea personalului între subunităţile aceleiaşi companii, în condiţiile obţinerii acordului persoanei pentru schimbarea locului de muncă, parcurgând următoarele etape:● redirijarea traseelor de transport a personalului şi/sau asigurarea condiţiilor de cazare în apropierea noului loc de muncă;● identificarea locurilor de muncă ce pot fi ocupate de femei;● preluarea de către personalul propriu a executării unor lucrări de prestaţii, care sunt efectuate în prezent de către societăţi comerciale din afara unităţilor;● identificarea locurilor de muncă posibil de ocupat prin redistribuire;● recalificarea şi instruirea persoanelor care urmează sa ocupe noile posturi;● sprijinirea persoanelor disponibilizate domiciliate în mediul rural pentru asigurarea accesului la:● inventar agricol;● teren agricol;● animale;● gospodărie sau reconstrucţia gospodăriei în localitatea de domiciliu sau alte localităţi;● instruire specifică noilor ocupaţii;● prime pentru schimbarea locului de muncă;● plaţi compensatorii acordate în măsura în care pentru persoana respectiva nu s-a putut aplica o alta măsura de acompaniament social.Punerea în aplicare a acestor măsuri necesita aprobarea reglementarilor specifice pentru adaptarea industriei miniere la condiţiile de piaţa.Măsura 4: Susţinerea unui program de lucrări comunitare, având cascop ocuparea temporara a persoanelor disponibilizate învederea menţinerii acestora intr-o formă de activitate caresă le faciliteze accesul pe piaţa forţei de muncăRealizarea programelor de reforma necesita participarea activa şi interesata a personalului afectat, precum şi a celorlalţi factori afectaţi de proces.Strategia îşi propune să asigure:● menţinerea intr-o formă de activitate a personalului disponibilizat;● asigurarea dotărilor edilitare ale localităţilor miniere, aşa cum sunt prevăzute în legea nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţionala – Secţiunea a IV-a – Reţea de localităţi.Pentru aceasta, se va proceda la:● identificarea de către ANDIPRZM şi ANOFM, împreună cu autorităţile locale, a lucrărilor comunitare care pot asigura locuri de muncă pentru personalul disponibilizat;● amendarea proiectului de inchidere a minelor şi atenuare a impactului social cu o componenta privind finanţarea de lucrări comunitare.Măsura 5: Stimularea angajatorilor pentru angajarea persoanelordisponibilizate din activitatea miniera, în scopulrecalificării, reinstruirii şi păstrării acestora înactivitate, în vederea menţinerii abilitaţilor de a-şigăsi singuri un loc de muncăSe va proceda la:● identificarea de către ANDIPRZM şi ANOFM a potenţialilor angajatori dispuşi sa accepte preluarea de persoane disponibilizate din activitatea miniera;● consultarea potenţialilor angajatori privind condiţiile şi nivelul primelor care ar trebui acordate acestora pentru angajarea unui număr cat mai mare de persoane disponibilizate;● consultarea persoanelor ce urmează a fi disponibilizate cu privire la condiţiile în care sunt dispuse să se angajeze într-un loc de muncă;;● organizarea de intalniri între minerii ce urmează a fi disponibilizati şi potenţialii angajatori;● sprijinirea angajatorilor pentru asigurarea instruirii personalului respectiv;● modificarea corespunzătoare a reglementarilor specifice în acest domeniu.Măsura 6: Protecţia sociala a persoanelor disponibilizate, cu şanseminime în găsirea unui loc de muncă, ca urmare a vârstei,a lipsei de pregătire şi a stării fiziceNumărul mare de persoane angajate cu vârsta de peste 40 de ani şi lipsa de pregătire a acestora determina ca o parte insemnata a acestora sa nu se mai poată angaja, neprezentand interes pentru angajatori.Aşa cum rezultă din analiza personalului, o mare parte dintre aceştia au contractat în anii de muncă în activitatea miniera boli specifice, care îi fac inadaptabili cerinţelor formulate de angajatori, în condiţiile pieţei forţei de muncă.De aceea, este necesară asigurarea protecţiei sociale a persoanelor din această categorie, pentru care se va proceda la:● identificarea persoanelor din această categorie inca înainte de închiderea minei şi/sau în perioada de acordare a lt; lt;venitului de completare gt; gt;, după aplicarea masurilor prevăzute anterior;● acordarea unui ajutor reprezentând o parte din salariu pe un interval de timp de 2 ani, dacă în perioada respectiva nu a putut să fie angajat, cu condiţia prestării de activitate pentru comunitate;● crearea cadrului instituţional, care să asigure organizarea, conducerea şi coordonarea acestor persoane, în vederea indeplinirii obligaţiilor privind prestarea de activităţi pentru comunitate.Măsura 7: Protecţia sociala a familiilor persoanelor disponibilizate,fără şanse de angajare, în vederea prevenirii excluderiiacestora şi în special a copiilor de la învăţământ şieducaţieSe va proceda cu sprijinul SDSCM la:● identificarea periodica a familiilor/persoanelor disponibilizate aflate în aceasta situaţie;● organizarea de colaborări cu instituţii specializate în acest domeniu, pentru identificarea programelor de care pot beneficia aceste persoane;● promovarea unei scheme de dezvoltare sociala, în cadrul căreia se vor asigura proiecte în acest scop.Măsura 8: Crearea de alternative viabile pentru tânăra generaţie,care să asigure condiţii de dezvoltare a personalităţiicelor ce rămân în zonaSe va proceda la:● identificarea programelor pentru tineret prevăzute prin reglementările actuale, în scopul aducerii acestora la cunoştinţa persoanelor interesate;● adaptarea programelor de invatamant liceal, cu discipline focalizate pe informare şi comunicare;● sprijinirea copiilor din familii cu posibilităţi materiale reduse, pentru continuarea studiilor, după absolvirea celor 8 clase;● asigurarea consultantei pentru accelerarea programelor destinate tineretului;● cuprinderea în programele cu finanţare internaţionala şi a tineretului din zonele miniere, în scopul sprijinirii acestuia pentru integrarea intr-o ocupaţie care să-l motiveze.Autoritatea Naţionala pentru Tineret este responsabila pentru implementarea programelor de educaţie şi instruire a tinerilor care să la asigure alte alternative ocupationale decât activitatea miniera.3.5 Politici privind reconstrucţia economica a regiunilor miniere afectate de restructurareÎnchiderea minelor conduce, pe de o parte, la diminuarea veniturilor populaţiei din regiunea respectiva, cu consecinţe asupra economiei locale, iar pe de altă parte, la diminuarea veniturilor bugetelor locale.Odată cu aprobarea prezentei strategii, Comisia Interministeriala şi Consiliile locale din zonele Valea Jiului, Moldova Noua, Anina- Oravita, Brad, Zlatna Baia de Aries, Baia Mare, Baia Borsa şi Bălan, cu sprijinul Consiliilor judeţene vor elabora strategiile de dezvoltare socio-economica pentru regiunile miniere identificate ca fiind cele mai afectate de restructurare.Pentru implementarea politicilor privind reconstrucţia economica a regiunilor miniere afectate, se prevăd o serie de măsuri şi acţiuni, după cum urmează:Ministerul Administraţiei şi Internelor este responsabil pentru asigurarea legăturii cu autorităţile locale.Măsura 1: Transformarea localităţilor pe aria cărora au fostamplasate active ale obiectivelor miniere ce urmează a fiînchise în zone favorabile dezvoltării sectorului privatSe vor adopta următoarele măsuri:● constituirea consorţiului comunitar – entitate a societăţii civile (include reprezentanţi ai organizaţiilor relevante de drept public sau privat din zona – ai primăriilor, prefecturilor, direcţiilor de sănătate, din invatamant, cultura, ai A.J.O.F.M., Agenţiei de Mediu, Sindicatelor, Patronatelor, ADR, ONG-uri cu preocupări de reconstrucţie economica şi reabilitare ecologica a zonei, donatori etc.) şi elaborarea planului de acţiune local pentru prioritizarea masurilor prevăzute în strategie;● identificarea localităţilor pe aria cărora sunt amplasate active ale obiectivelor miniere şi care asigura condiţiile dezvoltării sectorului privat;● facilitarea reamenajarii unei părţi din construcţiile de suprafaţa în spatii de lucru, asigurandu-se utilităţile corespunzătoare (energie electrica, apa curenta, canalizare, alimentare cu gaze, acolo unde sunt condiţii), în vederea oferirii către investitori;● asigurarea administrării spatiilor existente şi a unor servicii (contabilitate, telefonie, e-mail, posta) pentru afacerile din aceste spatii;● elaborarea programelor de dezvoltare a afacerilor şi a celor pentru dezvoltare locala;● asigurarea consultantei pentru intreprinzatori în probleme de intocmire a planului de afaceri, prospectării pieţei, administrării afacerilor, angajării pesonalului, a documentaţiilor pentru credite şi a proiectelor pentru accesarea diferitelor fonduri de dezvoltare, cum sunt MAAR, SAPARD etc.● sprijinirea autorităţilor locale pentru intocmirea proiectelor pentru accesarea diferitelor fonduri destinate reabilitării şi modernizării infrastructurii, cum sunt: proiectul finanţat de Banca Mondiala pentru dezvoltare rurala, programul de coeziune sociala etc;● amenajarea în incintele minelor oprite în aceste zone (acolo unde condiţiile sunt propice) de parcuri industriale pentru atragerea investitorilor prin oferirea facilităţilor permise de lege în aceste condiţii;● sprijinirea dezvoltării micilor afaceri prin extinderea accesului acestora la fondurile de microcredite destinate cu prioritate regiunilor respective, unde s-au constatat rezultate;● sprijinirea comunităţilor locale ca independent sau în parteneriat cu statul şi/sau companiile miniere sa infiinteze şi sa organizeze societăţi comerciale, care să valorifice mai bine resursele locale prin punerea la dispoziţie a spatiilor devenite disponibile;● transferul fără plata spre consiliile locale (Hotărârea Guvernului nr. 632/1999) a tuturor spatiilor, terenurilor, reţelelor de utilităţi care au aparţinut minelor, dar au avut folosinţe comune cu acestea;● promovarea unei imagini pozitive a zonelor respective, prin:● oferirea de servicii de informaţii pentru orientarea şi consilierea persoanelor privind orice fel de subiecte legate de activitatea din zona şi posibilităţile oferite;● publicitate pentru toate iniţiativele din cadrul programului de dezvoltare;● identificarea şi promovarea oportunităţilor pentru noi intreprinzatori şi pentru societăţile comerciale existente;● promovarea regiunii în tara.Măsura 2: Reutilizarea spatiilor, activelor şi a suprafeţelor de terendevenite disponibile prin închiderea minelor, în scopuldezvoltării de activităţi economice alternative în regiuneSe vor adopta următoarele măsuri:● inventarierea spatiilor, activelor şi a suprafeţelor de teren devenite disponibile prin închiderea minelor şi comunicarea acestora către camerele de comerţ, publicarea pe site-ul ANDIPRZM şi pe site-ul MEC, precum şi comunicarea prin mijloace de informare publică la nivel local şi central;● punerea la dispoziţia tuturor persoanelor fizice şi juridice interesate a acestor spatii, în condiţiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 632/1999;● înfiinţarea şi organizarea de parteneriate investitori privati-autorităţi locale, în scopul dezvoltării de activităţi economice, punandu-se la dispoziţie spatiile devenite disponibile în incintele minelor;● îndepărtarea deşeurilor din zona activelor şi de pe suprafeţele de teren ce urmează a fi puse la dispoziţia persoanelor fizice şi juridice interesate sa desfăşoare activităţi economice şi refacerea cailor de acces către acestea, în cadrul lucrărilor de închidere a minelor şi refacere a mediului;● punerea la dispoziţie a utilităţilor de alimentare cu energie electrica, apa şi canalizare, odată cu aceste active;● promovarea de proiecte pentru dezvoltarea de activităţi economice comunitare, având ca obiectiv oferirea de locuri de muncă şi/sau prestare de activităţi celor mai dezavantajate grupuri, prin punerea la dispoziţie de spatii şi terenuri în incintele minelor devenite disponibile.Măsura 3: Asigurarea unui consens local şi comunitar, care sătransforme procesul de închidere a minei din localitate şirefacere a mediului intr-o acţiune de reutilizare a activelorşi terenurilor, astfel încât sa atragă investiţii prinimplicare şi sprijin comunitarSe vor adopta următoarele măsuri:● promovarea unui proces de restructurare transparent în condiţiile informării comunităţilor şi a atragerii acestora în proces ca factori afectaţi/interesaţi, capabili să contribuie la reconstrucţia economica a zonei, pentru care:● operatorul minier va acţiona din proprie iniţiativă, suportând costurile aferente şi asumandu-şi obligaţia de a:o asista primăriile din localităţile afectate de intreruperea activităţii miniere la înfiinţarea şi organizarea lt; lt;consiliilor comunitare gt; gt; şi asigurarea secretariatului acestora;o iniţia şi organiza procesul de consultare şi informare a comunităţilor prin responsabilitatea lt; lt;directorului de legătura cu comunitatea gt; gt; (conform Ordinului Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 273/2001), anterior deciziei de inchidere a minei, prin:() consultarea colectiva a comunităţilor, constând în:(i) iniţierea şi organizarea de intalniri cu membri comunităţii pe teme de interes comun generate de încetarea activităţii, respectiv, inchidere a minei;(îi) participarea activa la acţiunile desfăşurate în cadrul consortiilor comunitare;(iii) realizarea de sondaje şi publicarea rezultatelor acestora cu privire la piaţa muncii, aptitudinile şi meseriile ce pot fi insusite de către personalul disponibilizat, la posibilităţile de cerere de noi locuri de muncă etc;(iv) implicarea entităţilor interesate în pregătirea proceselor specifice de inchidere a minelor (programe sociale şi de refacere a mediului);() consultarea individuala a membrilor comunităţilor prin:(i) informarea publicului cu privire la procesul de restructurare prin broşuri, pliante, panouri informative amplasate în instituţii şi locuri publice, intalniri cu indivizi, grupuri şi mass-media;(îi) organizarea de zile ale lt; lt;uşilor deschise gt; gt; pentru a face publice progresele înregistrate în procesul de restructurare;● pentru a fi reprezentativ, lt; lt;consorţiul comunitar gt; gt; trebuie să includă în mod obligatoriu participarea reprezentanţilor entităţilor, aşa cum sunt primăriile, prefectura, direcţiile de sănătate publică, politia, biserica, inspectoratele de învăţământ, inspectoratele de cultura, agenţiile judeţene de ocupare şi formare profesionala, autorităţile teritoriale de mediu, sindicatele, patronatele, băncile, agenţiile de dezvoltare regionala, ANDIPRZM, MEC, ONG-uri cu preocupări de reconstrucţie economica şi reabilitare ecologica a regiunii, donatori, precum şi alte entităţi considerate relevante de către primari şi consilieri locali;● sarcina prioritara a consorţiului comunitar consta în elaborarea lt; lt;Planului de acţiune local gt; gt;, care va ingloba propunerile şi acţiunile convenite de comunitate, ca având rolul de a contribui la dezvoltarea social-economica a acesteia.Măsura 4: Îmbunătăţirea condiţiilor de trai prin refacerea fonduluilocativ şi a utilităţilorSe vor adopta următoarele acţiuni:● iniţiative îndreptate în mod special spre disponibilizati şi familiile acestora, precum şi spre celelalte categorii sociale defavorizate;● un fond de dezvoltare (Schema de Dezvoltare Sociala a Comunităţilor Miniere) a comunităţii locale, pentru a-i oferi resurse cu ajutorul cărora sa întreprindă acţiunile specificate şi definite local în domeniul gospodăriei locative;● iniţiative specifice pentru îmbunătăţirea fondului de locuinţe, utilizând oamenii care locuiesc în ele pentru a întreprinde reabilitarea şi modernizarea acestora;● implicarea ministerelor şi a altor instituţii descentralizate în îmbunătăţirea condiţiilor de asistare sociala publică.Întregul pachet de sprijin va fi pus în practica pe toata perioada de aplicare a strategiei dar se va aplica în principal acelora pentru care nu exista oportunităţi de restabilire a gospodăriilor şi veniturilor în alte zone. Resursele şi consultanţă necesare vor fi accesibile în toate localităţile principale. Consultanţă pentru realizarea acţiunii va avea baza în comunităţile locale respective, acţiunile intreprinse fiind cat mai apropiate posibil de comunitatea locala.Măsura 5: Îmbunătăţirea mediului şi a infrastructurii prin programede lucrări publiceSe vor întreprinde următoarele acţiuni:● identificarea, dimensionarea şi demararea programelor de ecologizare pentru toate elementele poluante;● identificarea necesitaţilor de infrastructura privind drumurile, alimentarea cu apa, canalizare, energie electrica, gaze şi telecomunicaţii;● stabilirea nivelului de finanţare pe care Guvernul îl va asigura în perioada de implementare a strategiei şi apelarea la potenţiali donatori pentru acoperirea diferentelor de finanţare.Măsura 6: Exploatarea resurselor locale din sectoarele agricol,forestier, piscicol şi turisticSe vor întreprinde următoarele acţiuni:● servicii de consultanţă – instruire pentru fermieri focalizate pe tehnologii noi în domeniul creşterii animalelor şi bioproduselor (produse naturale şi ecologice);● sprijinirea constituirii de asociaţii pentru creşterea animalelor şi piscicultura;● sprijin pentru intreprinzatori în prelucrarea lemnului şi fructelor de pădure;● crearea unui centru de cercetare-asistenţa în domeniul agriculturii tipice zonelor montane.Măsura 7: Asigurarea mediului economic şi a infrastructurii care săfaciliteze finanţarea proceselor şi acţiunilor de dezvoltarede noi afaceri şi reconstrucţie a infrastructuriiSe vor întreprinde următoarele acţiuni:● investiţii în incubatoare de afaceri (un spaţiu modular prevăzut cu servicii suport integrate);● o campanie susţinută pentru promovarea regiunii şi atragerea de noi afaceri şi investiţii;● sprijin indreptat spre un sector de activitate economic nou, cu accent asupra turismului şi dezvoltarea sectoarelor existente, cum sunt construcţiile şi agricultura.Măsura 8: Promovarea unei imagini pozitive a regiunii respectivepentru atragerea de investiţii şi investitoriSe vor întreprinde următoarele acţiuni:● servicii de sprijin cu o localizare precisa pentru oferirea de informaţii, orientarea şi consilierea persoanelor privind orice fel de subiecte, de la îmbunătăţirea locuinţelor, la dezvoltarea calificărilor profesionale;● sprijin pentru afaceri, specific locului respectiv şi livrat la locul respectiv şi servicii de consiliere;● publicitate pentru toate iniţiativele din cadrul strategiei şi informarea rezidenţilor asupra oportunităţilor care le stau la dispoziţie;● identificarea şi promovarea oportunităţilor pentru noii intreprinzatori şi societăţile comerciale existente;● promovarea regiunilor respective în tara şi pe plan internaţional.Măsura 9: Relansarea activităţii unităţilor miniere viabile şideblocarea activităţii economice a regiunii respectiveSe vor întreprinde următoarele acţiuni:● iniţiative strategice care trebuie aplicate în mod continuu:● identificarea de noi măsuri de reducere a costurilor;● măsuri de obţinere a unui preţ cat mai apropiat de preţul de cotatie de la bursa metalelor;● stabilirea unui mecanism de control intern şi extern al performantelor financiare şi tehnice ale minelor şi ale companiei, în general;● anularea datoriilor de lunga durata către bugetul de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale.● iniţiative strategice pentru primul an de implementare;● închiderea minelor celor mai neperformante, care consuma resurse ce ar putea îmbunătăţi performanta celorlalte mine;● efectuarea unui audit tehnic şi economic pentru identificarea necesarului de investiţii pentru modernizarea, reabilitarea şi retehnologizarea minelor rămase în exploatare, în scopul atragerii investitorilor privaţi sau a privatizării în parteneriat capital de stat-capital privat;● dublarea în următorii 3 ani a productivităţii muncii la minele rămase în exploatare, în vederea creşteri interesului pentru privatizarea acestora;Masurile şi acţiunile pentru implementarea strategiei au fost structurate pe următoarele etape:● acţiuni imediate pentru anul 2004;● acţiuni pe termen mediu pentru perioada 2004 – 2006;● acţiuni pe termen lung în perspectiva anului 2010, pentru dezvoltare durabila.3.6 Măsuri şi acţiuni imediatePornind de la obiectivele strategice şi luând în considerare ritmul relativ lent de reforma al industriei miniere determinat de intarzierea înregistrata în realizarea în regiunile miniere a unui mediu de afaceri, care să stimuleze investiţiile private, acţiunile imediate se vor concentra asupra mobilizării susţinute a resurselor financiare puse la dispoziţie de bugetul de stat, bugetele locale, fondurile speciale şi de la instituţiile financiare specializate.Principalele acţiuni propuse pentru anul 2004 sunt prezentate în programul de implementare a Strategiei industriei miniere în perioada 2004-2010 din anexa nr. 1.*)3.7 Măsuri şi acţiuni pe termen mediu 2005-2006În principal, acestea vizează continuarea procesului de restructurare a capacităţilor de producţie şi financiară, astfel încât să permită desfăşurarea activităţii companiilor/societăţilor miniere în condiţiile economiei de piaţa funcţionale, în limita resurselor destinate sectorului, aşa cum sunt prevăzute în buget şi să asigure protecţia sociala a persoanelor ce urmează să fie disponibilizate din activitatea miniera.Masurile şi acţiunile pe termen mediu 2005-2006 sunt prezentate în anexa nr. 2.*)3.8 Acţiuni în perspectiva anului 2010Regiunile afectate de restructurarea sectorului vor rămâne, o perioadă de timp, dependente într-un grad ridicat de activitatea miniera, atât prin nivelul de ocupare a forţei de muncă direct şi indirect, cat şi prin resursele care urmează să fie atrase de aceasta activitate.De aceea, strategia vizează cu prioritate continuarea procesului de restructurare a activităţii miniere pentru reducerea efortului bugetar şi atragerea de capital privat, în scopul preluării unei părţi cat mai mari din forţa de muncă disponibilizata din activitatea miniera.Acţiunile prioritare prevăzute în acest scop sunt:● restructurarea şi transformarea mineritului din zonele respective într-un sector economic modern şi viabil;● ecologizarea zonelor afectate de activitatea miniera, în corelare cu programul de sistematizare a teritoriului, în vederea identificării şi valorificării, în interesul dezvoltării economice a zonei, de noi oportunităţi;● realizarea culoarelor rutiere europene care traversează zonele respective;● dezvoltarea turismului ca alternativa la activitatea miniera tradiţionala, acolo unde condiţiile sunt favorabile unui astfel de tip de dezvoltare;● formarea profesionala a tineretului, în concordanta cu cerinţele pieţei forţei de muncă determinata de nevoile de calificare ale afacerilor ce se vor dezvolta în zona;● promovarea dezvoltării tehnologice, a transferului de tehnologii, ca alternativa la activitatea miniera;––––-Notă …
*) Anexele nr. 1 şi 2 la Strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010 se comunică instituţiilor interesate de către Ministerul Economiei şi Comerţului.● combaterea şomajului cronic prin acţiuni de ocupare în activităţi comunitare a acelei părţi a populaţiei exclusa de la angajare de către noii investitori din motive de vârsta, sex, abilitaţi profesionale, nivel de instruire etc.● ocuparea prin transferul şi punerea la dispoziţia familiilor cu venituri mici sau fără venit a unor terenuri în localităţile din judeţul Hunedoara şi judeţele limitrofe;● acordarea de asistenţa sociala pentru prevenirea marginalizarii sociale.4. Concluzii4.1 Efecte scontateUrmare a implementării strategiei, se scontează, în principal, următoarele efecte:● punerea industriei miniere pe baze comerciale;● eliminarea subvenţiilor şi transferurilor sociale pentru sectorul de extracţie a minereurilor şi al lignitului, începând cu anul 2007, în condiţiile realizării unor producţii de substanţe minerale utile rezultate ca urmare a aplicării politicilor definite în Strategie, aşa cum sunt prezentate în anexele nr. 4 şi 5*);● controlul subvenţionării activităţii de exploatare a huilei, în condiţiile directivei 1407/2002 a Comisiei Europene;● concentrarea alocaţiilor de capital de la bugetul de stat la unităţile cu cele mai bune performante în sectorul de minereuri pentru modernizarea şi retehnologizarea acestora în vederea creşterii atractivităţii pentru privatizare;● privatizarea carierelor de lignit în forma organizatorica de societăţi comerciale sau în companii integrate cu termocentralele;● oprirea activităţii şi închiderea minelor neprofitabile, în conformitate cu programele elaborate de fiecare companie/societate miniera;● asigurarea protecţiei sociale pentru circa 48.000 de persoane, reprezentând salariaţii disponibilizati în perioada 2002-2003, precum şi pe cei care urmează a se disponibiliza în perioada 2004-2010:● 15.000 vor primi lt; lt;venituri de completare gt; gt;;● 9.000 se vor pensiona;● 21.000 se vor angaja în locuri de muncă nou create;● 15.000 vor rămâne şomeri cronici şi vor primi salarii compensatorii, neputand face faţa pe piaţa forţei de muncă;● 3.000 îşi vor dezvolta afaceri proprii;● promovarea unui proces de inchidere a minelor transparent, în condiţii de informare a comunităţilor locale şi atragerii acestora în proces;● crearea pe termen mediu a circa 31.500 locuri de muncă, din care 17.000 pe termen limitat (2-3 ani), reprezentând ocupaţii specifice executării de lucrări de infrastructura;● dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv pentru investitorii locali şi străini;● dezvoltarea unui sector privat în zonele miniere, capabil sa absoarbă personalul ce va părăsi activitatea miniera în perspectiva următorilor 5 ani;● realizarea unui mediu atractiv extinderii activităţilor turistice, acolo unde zona se pretează;● adaptarea sistemului educaţional la noile cerinţe ale agenţilor economici şi activităţilor ce se dezvolta în regiune;● asigurarea unei asistente sociale active adresate grupurilor celor mai defavorizate reprezentate de copii lipsiţi de mijloace de subzistenta, bătrâni cu venituri reduse, persoane cu vârste şi profesii neatractive pentru noile activităţi ce se dezvolta, precum şi persoane cu handicap.––––Notă …
*) Anexele nr. 4 şi 5 la Strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010 se comunică instituţiilor interesate de către Ministerul Economiei şi Comerţului.4.2 Resursele financiare pentru realizarea obiectivelor strategieiRealizarea obiectivelor strategiei necesita asigurarea resurselor financiare corespunzătoare acţiunilor propuse.Resursele financiare necesare pentru implementarea strategiei pe categorii de destinaţii au fost calculate pe baza studiilor elaborate cu sprijinul BIRD.În funcţie de etapele parcurse în implementare, a masurilor şi acţiunilor prevăzute în strategie, se produce o schimbare a raportului în asigurarea cu resurse între sectorul bugetar şi sectorul privat, în sensul creşterii ponderii acestuia din urma.Data fiind prioritatea imediata de a soluţiona problema stringenta a creării de locuri de muncă, în condiţiile intirzierii înregistrate în crearea mediului de afaceri favorabil dezvoltării economiei alternative, este necesar pentru inceput un aport substanţial de fonduri din partea bugetului de stat şi a finanţărilor angajate în numele statului.Estimarea resurselor financiare pentru perioada 2004-2010, necesare implementării strategiei, însumează 2.212 milioane dolari SUA, din care pentru perioada 2004-2006 sunt necesare 1.200 milioane dolari SUA.Cheltuielile anuale pentru fiecare din masurile de atenuare a impactului social produs de restructurare şi de reconstrucţie regionala, precum şi alocarea acestora comunităţilor celor mai afectate, în baza planurilor elaborate anual, revin în responsabilitatea Comisiei Interministeriale şi a instituţiilor ce fac parte din aceasta.În anexa nr. 3 se prezintă destinaţia acestora, precum şi sursele din care vor fi asigurate.Asigurarea resurselor financiare pentru implementarea strategiei la un nivel cit mai apropiat de necesar pentru perioada 2004-2006 este sarcina principala a instituţiilor publice implicate reprezentate în Comisia Interministeriala.Guvernul va face demersuri pe lingă instituţiile financiare internaţionale, Uniunea Europeana şi Banca Mondiala, pentru atragerea de fonduri în vederea finanţării lt; lt;Proiectului de adaptare a industriei miniere la condiţiile economiei de piaţa gt; gt;, data fiind anvergura acestuia, implicaţiile pe care le produce economiei romaneşti şi imaginea pe care o generează în procesul de integrare în Uniunea Europeana.4.3 Cadrul instituţionalPentru implementarea strategiei se va asigura o coordonare instituţionala unitara, care să implice interacţiunea instituţiilor publice, răspunzătoare fiecare numai pentru partea care îi revine, în vederea realizării ansamblului şi pentru o mai buna coordonare cu organizaţiile sindicale.Cadrul instituţional pentru implementarea strategiei va fi asigurat, după cum urmează:● responsabilitatea generală pentru pregătirea şi monitorizarea programului de implementare a strategiei revine Ministerului Economiei şi Comerţului, care prin Comisia Interministeriala va lucra cu ministerele şi agenţiile specializate implicate.● Comisia interministeriala constituita din reprezentanţii principalelor ministere (Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţionala pentru Turism, Agenţia Naţionala pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere, Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Agenţia Regionala de Dezvoltare, Agenţia Naţionala pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie şi prefecturi);● Direcţia Generală Resurse Minerale prin Unitatea de management, responsabila cu implementarea strategiei;● grupul de experţi angajaţi pe o perioadă limitata pentru a îndeplini sarcini specifice;● secretariatul Comisiei interministeriale asigurat de Ministerul Economiei şi Comerţului;● Colectivele zonale ale ANDIPRZM în colaborare cu Consiliile locale (comunităţi locale) ale aşezărilor din zonele miniere asistate.4.4 Instrumente pentru realizarea strategieiRealizarea strategiei necesita adoptarea unor instrumente ferme care să asigure echilibrul şi echidistanta între diverse cercuri de interese ce pot apare în zone de mari transformări economice.Pentru implementarea strategiei este necesară promovarea următoarelor instrumente:● instituirea unui sistem de stabilire a preturilor pentru produsele miniere subvenţionate;● instituirea unui sistem de preţuri pentru serviciile de utilităţi publice (apa, canal, gaze etc.) destinate populaţiei din zona;● aprobarea procedurilor pentru privatizarea operatorului minier în forma de parteneriat capital de stat – capital privat şi prin participarea salariaţilor;● desprinderea de activităţi de prestări servicii din companiile miniere şi organizarea acestora ca societăţi comerciale având ca acţionari compania;● privatizarea societăţilor comerciale desprinse din companiile miniere prin atragerea de resurse pentru dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea acestora;● crearea în zona a unui:o sistem de creditare a micilor intreprinzatori;o sistem de sprijinire prin granturi a înfiinţării de noi afaceri în cadrul SDSCM;o sistem de informare a publicului şi consultanţă pentru afaceri;o sistem de finanţare de lucrări publice pentru comunitate, care să creeze locuri de muncă temporare şi servicii care să asigure sustenabilitatea comunităţii ulterior inchiderii minelor.* **Problemele generate de susţinerea industriei miniere, în condiţiile solicitării unor insemnate resurse bugetare, creează dificultăţi Guvernului în relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale şi în procesul de integrare în U.E..De aceea Ministerului Economiei şi Comerţului îi revine responsabilitatea implementării reformei în sectorul minier în scopul atingerii rentabilităţii financiare a unităţilor de exploatare.Problemele sociale din regiunile afectate de restructurare sunt consecinţa specificităţii activităţilor economice care au fost desfăşurate de-a lungul timpului în zona, caracterului eterogen al populaţiei, resurselor limitate care să asigure alte dezvoltări economice decât cele existente şi adaptării lente la schimbare.Este evident ca nici un bazin minier nu poate fi oprit în condiţiile actuale într-o perioadă scurta de timp, de aceea a apărut necesitatea unei strategii pe termen mediu şi lung, care să trateze industria miniera în corelaţie cu factori de natura sociala şi de mediu, puternic afectaţi de către aceasta.Strategia este rezultatul consultării şi participării tuturor factorilor interesaţi din zona şi din afara acesteia, aşa cum sunt grupurile cele mai defavorizate, comunităţile locale, companii naţionale, autorităţi regionale, ONG-uri precum şi instituţii guvernamentale, ca şi a expertizei unor grupuri de specialişti atraşi cu sprijinul Băncii Mondiale şi al Ministerului Economiei şi Comerţului.Strategia asigura prin acţiunile propuse accelerarea dezvoltării sectorului privat, singurul care este capabil să asigure pe termen mediu şi lung dezvoltarea unei industrii miniere performante şi eficiente şi absorbţia persoanelor fără loc de muncă, a tinerilor absolvenţi precum şi a persoanelor ce urmează a părăsi sectorul minier.Strategia asigura condiţiile ca, în realizarea obiectivelor pe termen mediu şi lung, sa finanţeze din resurse bugetare măsuri şi acţiuni de modernizare şi reabilitare a celor mai performante mine în vederea oferirii acestora spre privatizare, precum şi lucrări de infrastructura în scopul îndeplinirii obiectivului strategic de prima urgenta – crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea unui mediu favorabil sectorului privat.Dezvoltarea în timp a unui mediu atractiv de afaceri şi a unei infrastructuri adecvate va conduce la schimbarea raportului între fondurile de investiţii din surse bugetare şi din cele private în favoarea acestora din urma.Restructurarea capacităţilor de producţie şi restructurarea financiară a companiilor/societăţilor miniere constituie unul din obiectivele specifice asumate de către Guvern în abordarea economiei în această perioadă.Strategia are în vedere, pe termen mediu, ca pentru continuarea reformei industriei miniere în condiţiile diminuării efortului bugetar al statului, urgentarea elaborării unui nou proiect finanţat de Banca Mondiala sau extinderea celui existent, care să asigure viabilitatea şi modernizarea minelor din perimetrele rentabile, închiderea minelor neeconomice şi asigurarea masurilor de protecţie sociala care să permită transferul personalului din activitatea miniera spre alte activităţi, proiect pentru finanţarea căruia se va solicita sprijinul organismelor finanţatoare internaţionale.Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu sprijinul experţilor Băncii Mondiale vor analiza cu ocazia pregătirii noului proiect pentru sectorul minier, rolul, locul şi modul de organizare al ANDIPRZM în concordanta cu obiectivele, masurile şi acţiunile programului de implementare a Strategiei industriei miniere şi vor face propunerile corespunzătoare în acest sens.Strategia are în centrul atenţiei locuitorii regiunilor miniere, pe care îi implica direct în implementarea acţiunilor şi masurilor prevăzute, alături de autorităţile locale şi centrale care trebuie să asigure cadrul organizatoric şi de reglementari precum şi instrumentele necesare indeplinirii obiectivelor.–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește