În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 160 – 185 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările și completările ulterioare,Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. +
ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4c-19/262, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 20 iunie 2017, Camera Deputaților:1.Ia act că obiectivul Pilonului drepturilor sociale nu urmărește stabilirea de principii și drepturi noi, ci modernizarea legislației existente, pentru a o adapta pieței forței de muncă și modelelor societale actuale, precum și dezvoltarea de indicatori sociali și de ocupare a forței de muncă, pentru a spori convergența atât în zona euro, cât și în cea noneuro. … 2.Constată că această comunicare urmărește structura Pilonului european al drepturilor sociale și analizează în detaliu fiecare principiu sau drept pe parcursul a trei secțiuni principale (Egalitatea de șanse și accesul pe piața muncii, Condiții de muncă echitabile și Protecție și incluziune socială), care includ referiri la acquis-ul social existent, explică conținutul și domeniul de aplicare al principiului sau al dreptului respectiv și prezintă sugestii legate de punerea în aplicare. În ceea ce privește egalitatea de șanse și accesul pe piața muncii, consideră că:– necunoașterea de către angajatori a legislației antidiscriminare și a celei privind egalitatea de șanse poate duce la apariția de diferențe pe piața muncii între femei și bărbați. În plus, necunoașterea de către angajați a drepturilor care le revin pe piața muncii sau a măsurilor pe care pot să le ia atunci când le sunt încălcate drepturile lasă loc abuzurilor din partea angajatorilor; … – continuă să existe disparități mari între femei și bărbați, rata de ocupare a femeilor fiind în continuare cu mult inferioară față de cea a bărbaților. Acestea se datorează nivelului scăzut al remunerației în domeniile în care numărul femeilor este preponderent, reprezentării inechitabile la nivel politic a femeilor și a bărbaților în procesul de luare a deciziei, deficiențelor la nivelul administrației publice locale de a asigura măsuri active de conciliere a vieții de familie cu viața profesională, numărului redus al activităților economice inițiate de către femei, precum și existenței stereotipurilor de gen și a sexismului în societate; … – o barieră importantă în asigurarea accesului egal pe piața muncii pentru bărbați și femei o constituie maternitatea. În rândul femeilor cu copii crește riscul discriminării la angajare, precum și în cazul promovării și formării profesionale, maternitatea limitând disponibilitatea de timp la serviciu și parcursul profesional al femeilor; … – capacitatea statelor membre de a spori în mod semnificativ rata de ocupare a femeilor depinde în mare măsură de disponibilitatea unor servicii de îngrijire a copiilor, accesibile și de înaltă calitate. … În ceea ce privește condițiile de muncă echitabile, subliniază următoarele:– ocuparea forței de muncă și situația socială constituie în continuare motive de îngrijorare, fapt pentru care reformele care vizează susținerea bunei funcționări a piețelor muncii trebuie să continue; … – trebuie să fie luate în calcul aspectele legate de concurența neloială, fiind nevoie de o atenție sporită, acordată activității false de autoangajare și muncii nedeclarate; … – investițiile în capitalul uman prin educație și formare profesională vor crește productivitatea, iar sistemele de impozite și de prestații sociale ar trebui să sprijine crearea de locuri de muncă durabile în condiții de lucru egale, stimularea creșterii competitivității mediului economic și a atractivității pentru investitori; … – sprijină obiectivul general al Uniunii Europene de aprofundare a pieței interne, în vederea stimulării creșterii economice și generării de noi locuri de muncă. … În ceea ce privește protecția și incluziunea socială, observă că:– sunt necesare intensificarea eforturilor de consolidare a politicilor active de pe piața muncii și reformarea asistenței sociale și/sau a sistemelor de șomaj, introducând în același timp măsuri specifice pentru persoanele expuse unui risc mai ridicat de sărăcie; … – ar fi benefice susținerea și dezvoltarea în continuare a programelor speciale de incluziune pentru persoanele aflate în situații deosebit de dificile, precum și pentru persoanele afectate de lipsa unui adăpost sau de excluziune în materie de locuințe; … – în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor, statele membre au făcut progrese în punerea în aplicare a garanțiilor pentru tineret, dar sunt necesare eforturi suplimentare, cu o atenție specială pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru intervențiile active adaptate pe piața muncii și pentru educația și formarea profesională; … – șomajul este în ușoară scădere, însă rămâne la un nivel ridicat în UE 27. Șomajul de lungă durată se află încă în creștere în rândul tinerilor, situându-se la niveluri foarte mari, proporția tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care nu lucrează și nu urmează nicio formă de învățământ sau program de formare rămânând ridicată; … – unele state membre au intervenit la nivelul mecanismelor de stabilire a salariilor, pentru a promova alinierea evoluției acestora la productivitate, iar altele au căutat să sprijine venitul disponibil al gospodăriilor, cu un accent deosebit pe salariile minime; … – asistența socială are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care, din motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să își asigure nevoile sociale și să participe activ la viața socială. Astfel, accesul la prestații (transferuri bănești) și servicii sociale ar reprezenta un mijloc de întărire a coeziunii sociale și de reducere a excluziunii sociale. … În România, marea majoritate a cheltuielilor de asistență socială finanțează prestațiile sociale. … 3.Consideră că inițiativele Comisiei în ceea ce privește consolidarea drepturilor sociale sunt menite să sprijine o funcționare mai echitabilă a piețelor muncii și a sistemelor de asistență socială, precum și o convergență reînnoită pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă. Crede că asumarea acestui document de către Uniunea Europeană constituie un progres pentru consolidarea cadrului juridic în materie de protecție socială și de promovare a drepturilor omului. … 4.Susține dezvoltarea unei forțe de muncă calificate, abordarea nevoilor pieței muncii și promovarea învățării pe tot parcursul vieții, fiind de acord cu preocuparea de a îmbunătăți oferta de competențe și de a promova învățarea în rândul adulților. … 5.Crede că este esențială consolidarea parteneriatului Comisiei Europene cu statele membre pentru asigurarea unei aplicări inteligente, precise și eficiente a legislației și, în consecință, susține continuarea procesului de modernizare a politicilor ocupaționale și asistențiale absolut necesare. … 6.Crede că, pentru ca această dezbatere să se finalizeze cu soluții eficiente și durabile, ar trebui să fie abordată din perspectiva realității politice, economice și sociale atât din statele membre, cât și la nivel internațional, dar și din perspectiva spiritului de dreptate și de justiție socială propriu cetățenilor și comunităților din Uniune, pentru că orice proiect politic este durabil dacă se bucură de sprijinul cetățenilor. … 7.Ținând cont de domeniile în care ar trebui avute în vedere reforme, precum îmbunătățirea dinamicii pe piețele forței de muncă și combaterea nivelului ridicat al șomajului, reformarea sistemelor de pensii, modernizarea sistemelor de securitate socială, recomandă studierea șomajului neînregistrat și elaborarea unor strategii pentru diferite categorii aflate în perioada de postșomaj, rolul și impactul automatizării asupra pieței muncii, dar și elaborarea unor mari proiecte strategice care pot fi susținute și realizate de IMM-uri, cu scopul de a crea locuri de muncă. … 8.Consideră că acest document va aduce un plus de motivație pentru continuarea eforturilor de consolidare și accelerare a reformelor, din perspectiva angajamentului comun asumat de statele membre, și susține eforturile Comisiei Europene de finalizare, până la sfârșitul anului 2017, a legislației esențiale a Pilonului european al drepturilor sociale. … Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 27 iunie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
PETRU-GABRIEL VLASEBucurești, 27 iunie 2017.Nr. 59.
