privind stabilirea gradului minim de biodegradabilitate a agenţilor de suprafaţa continuti în detergenti, produse de întreţinere şi produse de curatat
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României,Guvernul României adopta prezenta hotărâre. +
Articolul 1Prevederile prezentei hotărâri reglementează gradul minim de biodegradabilitate a agenţilor de suprafaţa continuti în detergenti, produse de întreţinere şi produse de curatat care se introduc pe piaţa. +
Articolul 2În sensul prezentei hotărâri, definiţiile termenilor şi expresiilor folosite sunt cuprinse în anexa nr. 1. +
Articolul 3Se interzice introducerea pe piaţa a detergentilor, a produselor de întreţinere şi a produselor de curatat care conţin agenţi de suprafaţa cationici şi/sau amfolitici având un grad de biodegradabilitate mai mic de 90%. +
Articolul 4Se interzice introducerea pe piaţa a detergentilor, a produselor de întreţinere şi a produselor de curatat, dacă gradul de biodegradabilitate a agenţilor de suprafaţa anionici şi/sau neionici continuti în aceştia, determinat printr-o singura analiza folosind oricare dintre metodele menţionate în anexa nr. 2, este mai mic de 80%. +
Articolul 5Folosirea detergentilor, a produselor de întreţinere şi a produselor de curatat, care conţin agenţi de suprafaţa al căror grad de biodegradabilitate este cel menţionat la art. 3 şi 4, nu trebuie, în condiţiile respectării instrucţiunilor de utilizare, sa prejudicieze sănătatea populaţiei şi a animalelor. +
Articolul 6(1) În caz de litigiu gradul de biodegradabilitate a agenţilor de suprafaţa anionici şi/sau neionici continuti în detergenti, produse de întreţinere şi produse de curatat se determina în conformitate cu metoda de referinţa, care este metoda II dinamica din standardul naţional în vigoare. … (2) Laboratoarele care efectuează determinări în caz de litigiu trebuie să fie laboratoare acreditate în domeniul biodegradabilitatii. … +
Articolul 7Actualizarea listei privind metodele de determinare a gradului de biodegradabilitate, pentru preluarea progresului tehnic, se aproba prin ordin al ministrului industriei şi resurselor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. +
Articolul 8(1) Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni, nerespectarea prevederilor art. 3 şi 4 şi se sancţionează conform art. 83 alin. 3 lit. d) din Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, republicată. … (2) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 25-27. … +
Articolul 9Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de inspectorii autorităţilor teritoriale de protecţie a mediului. +
Articolul 10Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. +
Articolul 11Prezenta hotărâre intră în vigoare la 6 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.PRIM-MINISTRUADRIAN NASTASEContrasemnează:–––––Ministrul industriei şi resurselor,Dan Ioan PopescuMinistrul apelor şi protecţiei mediului,Aurel Constantin IlieMinistrul integrării europene,Hildegard Carola Puwak +
Anexa 1DEFINIŢIILEunor termeni şi expresii, în sensul prezentei hotărâria) detergent – produs a cărui compoziţie chimica a fost special creata pentru dezvoltarea proprietăţilor de spalare în mediu apos, având constituenti principali agenţii tensioactivi (denumiţi agenţi de suprafaţa sau surfactanti) şi constituenti subsidiari (materiale de umplutura, auxiliari, substanţe de condiţionare şi adjuvanti); … b) agent de suprafaţa – compus chimic care prezintă activitate de suprafaţa şi care dizolvat într-un lichid, în particular apa, îi scade acestuia tensiunea superficiala sau interfaciala prin adsorbtie preferentiala la suprafaţa lichid/vapor sau alta interfata. Acest compus conţine în molecula cel puţin o grupare cu afinitate pentru suprafeţe puternic polare, asigurând în majoritatea cazurilor dizolvarea în apa şi o grupare nepolara, cu afinitate redusă pentru apa; … c) agent de suprafaţa anionic – agent de suprafaţa care se poate determina ca substanţa activa faţă de albastrul de metilen (MBAS) prin metoda spectrofotometrica, conform SR ISO 7875-1 : 1996; … d) agent de suprafaţa neionic – agent de suprafaţa care se poate determina ca substanţa activa faţă de bismut (BiAS), prin metoda analitica cu reactivul Drangendorff, conform SR ISO 7875-2 : 1996; … e) agent de suprafaţa cationic – agent de suprafaţa care ionizeaza în soluţie apoasa, formând ioni organici incarcati pozitiv, cărora li se datorează activitatea de suprafaţa; … f) agent de suprafaţa amfolitic – agent de suprafaţa care poseda doua sau mai multe grupări functionale care, în funcţie de condiţiile mediului, pot fi ionizate în soluţie apoasa, conferind compusului caracterul de agent de suprafaţa sau cationic; … g) grad de biodegradabilitate – procentul de îndepărtare a agenţilor de suprafaţa care intră în compozitia unui detergent, a produselor de întreţinere şi a produselor de curatat; … h) introducere pe piaţa – acţiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs în vederea distribuirii şi/sau utilizării; … i) furnizor – producător sau reprezentantul autorizat al acestuia; … j) produs de întreţinere şi produs de curatat – conform definitiilor cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 745/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor, a produselor de întreţinere şi a produselor de curatat. … +
Anexa 2METODEde determinare a gradului de biodegradabilitate– metoda I statica şi metoda II dinamica, cuprinse în standardul naţional SR 9888 : 2001 "Calitatea apei – determinarea biodegradabilitatii agenţilor de suprafaţa anionici şi neionici";– metoda OCDE, publicată în Raportul tehnic al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) din 11 iunie 1976 "Metode propuse pentru determinarea biodegradabilitatii agenţilor de suprafaţa utilizaţi în detergentii sintetici";– metoda germană, publicată în Bundesgesetzblatt 1977, partea I, pag. 244, în versiunea regulamentului care a fost modificat la 18 iunie 1980 şi publicat în Bundesgesetzblatt 1980, partea I, pag. 706;– metoda franceza, aprobată prin Hotărârea din 28 decembrie 1977, publicată în Jurnalul Oficial al Republicii Franceze din 1978, şi Norma experimentala T 73-260 iunie 1981, editata de Asociaţia Franceza de Standardizare (AFNOR), pag. 514-515;– metoda engleza, sub numele de "Porous Pot Test", descrisă în Raportul tehnic nr. 70 din 1978 de Water Research Centre (WRC).–––––-
