HOTĂRÂRE nr. 521 din 12 mai 1990

privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului în România în anul şcolar (universitar) 1990/1991



Guvernul României hotărăşte:Cetăţenii României au dreptul la învăţătura, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie şi fără orice alta ingradire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului. În România, învăţămîntul are un caracter deschis, fiecărui cetăţean asigurindu-i-se accesul la toate gradele şi formele de învăţămînt, cît şi posibilitatea trecerii de la un tip de şcoala la altul, prin examene de diferenţa.Statul asigură condiţii de protecţie şi ocrotire a minorilor pînă la vîrsta de 16 ani prin cuprinderea în diferite forme de învăţămînt sau de ocrotire.Învăţămîntul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Pentru minorităţile naţionale se organizează condiţii de însuşire a limbii materne şi, după caz, pregătire în limba maternă.Întregul învăţămînt este subordonat Ministerului Învăţămîntului, care răspunde de organizarea, conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ. + 
Capitolul ASistemul de învăţămînt + 
Articolul 1În anul şcolar 1990/1991, sistemul de învăţămînt din România cuprinde:– învăţămîntul preşcolar;– învăţămîntul primar cu clasele I-IV;– învăţămîntul gimnazial cu clasele V-VIII;– învăţămîntul liceal cu clasele IX-XII sau IX-XIII;– învăţămîntul profesional cu anii I-III sau I-IV;– învăţămîntul complementar sau de ucenici cu anii I-II sau I-III;– învăţămîntul tehnic de maiştri cu anii I-II sau I-III;– învăţămîntul postliceal de specialitate cu anii I-II sau I-III;– învăţămîntul superior cu anii I-VII;– învăţămîntul postuniversitar;– doctoratul;– alte forme de perfecţionare. + 
Secţiunea IÎnvăţămîntul preşcolar + 
Articolul 2Învăţămîntul preşcolar se organizează pentru copiii în vîrsta de 3-6(7) ani şi se realizează prin grădiniţe de copii cu program normal, cu program prelungit, cu program săptămînal sau prin grădiniţe speciale pentru copiii cu deficiente senzoriale şi intelectuale. Grădiniţele se înfiinţează de către inspectoratele şcolare.Grădiniţa se organizează cu cel puţin o grupa de copii, din aceeaşi localitate sau din două localităţi rurale apropiate.Activităţile în grădiniţe se desfăşoară pe grupe de copii.Grupa se constituie, în medie, din 25 copii, dar nu mai mult de 30 copii şi nu mai puţin de 15 copii. La grădiniţele speciale pentru copiii cu deficiente senzoriale şi intelectuale grupa se constituie, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii şi nu mai puţin de 7 copii.Pentru fiecare grupa de preşcolari se încadrează cîte o educatoare, iar la grădiniţele cu program prelungit, săptămînal şi la cele speciale pentru copiii cu deficiente se încadrează încă o educatoare la fiecare grupa pentru tura de după-amiaza.La grădiniţele cu program săptămînal se încadrează cîte încă o educatoare la fiecare doua posturi, iar la grădiniţele speciale pentru copiii cu deficiente şi la casele de copii preşcolari se încadrează cîte o educatoare la fiecare grupa pentru desfăşurarea activităţii cu copiii în zilele libere. + 
Articolul 3Pentru copiii orfani, fără sustinatori legali sau proveniţi din familii dezorganizate se organizează case de copii preşcolari de către inspectoratele şcolare.Activitatea în casele de copii preşcolari se desfăşoară pe grupe constituite, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii şi nu mai puţin de 7 copii.Normarea educatoarelor la casele de copii preşcolari se face la fel ca la grădiniţele speciale pentru copii cu deficiente. + 
Secţiunea IIÎnvăţămîntul primar şi gimnazial + 
Articolul 4Învăţămîntul primar se organizează ca învăţămînt de zi şi funcţional cu clasele I-IV, de regula cu program de dimineata.În clasa I a învăţămîntului primar sînt cuprinşi, de regula copiii care au împlinit vîrsta de 6 ani pînă la data începerii anului şcolar. + 
Articolul 5În funcţie de mărimea populaţiei şcolare, de gradul de dispersare a localităţilor şi de baza materială existenta, învăţămîntul primar funcţionează în şcoli cu clasele I-IV, I-VIII sau în licee.În învăţămîntul primar, clasele se constituie în medie din 26 elevi, fără a depăşi 30 elevi, dar nu mai puţin de 15 elevi.Clasele existente la această dată pot funcţiona în mod excepţional chiar dacă au un efectiv de peste 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi.Activitatea de învăţămînt pentru fiecare clasa se asigura de către un invatator, iar la limbile moderne de către profesori de specialitate.În localităţile izolate se organizează şcoli cu clasele I-IV cu predare simultană, dacă exista cel puţin 5 elevi de vîrsta acestor clase. Desfăşurarea procesului de învăţămînt se asigura de către:– un invatator pentru 5-20 elevi;– doi învăţători pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I-III şi al doilea la clasele II-IV;– trei învăţători pentru 41-60 elevi;– patru învăţători pentru 60 elevi. + 
Articolul 6Învăţămîntul gimnazial se organizează ca învăţămînt de zi cu clasele V-VIII.În mod excepţional, învăţămîntul gimnazial se poate organiza şi ca învăţămînt seral sau fără frecventa numai pentru persoanele care au depăşit vîrsta şcolarizării.În învăţămîntul gimnazial clasele se constituie, în medie, din 26 elevi, fără a depăşi 30 elevi, dar nu mai puţin de 15 elevi, în funcţie de baza materială existenta. + 
Articolul 7În comunele şi satele în care funcţionează şcoli cu predare în limbile minorităţilor naţionale se organizează şi clase cu predare în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 15. + 
Articolul 8În cadrul învăţămîntului primar şi gimnazial, pentru copiii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza şcoli cu clasele I-VIII cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie sau şcoli cu program de educaţie fizica şi sport.Şcolile cu program de educaţie fizica şi sport se organizează pe ramuri sportive. Clase cu acest program se pot organiza şi în cadrul altor şcoli cu clasele I-VIII.Clasele de început din şcolile cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie, precum şi din şcolile cu program de educaţie fizica şi sport, se constituie din 25 elevi. Activitatea de învăţămînt din aceste şcoli se desfăşoară pe clase, pe grupe sau individual. Numărul de elevi din care se constituie o grupa se stabileşte prin norme, de către Ministerul Învăţămîntului, în funcţie de specificul activităţii. + 
Articolul 9Pentru promovarea activităţii elevilor din învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanţă funcţionează cluburi şi cercuri sportive, ca instituţii de învăţămînt cu profil special. Elevii acestor cluburi şi cercuri sînt selecţionaţi din toate clasele diferitelor şcoli unde se realizează pregătirea de baza.Cluburile sportive şcolare pot funcţiona ca unităţi independente sau pe lîngă şcoli şi licee.Cercurile sportive şcolare vor fi organizate numai ca secţii pe lîngă şcoli şi licee.În cadrul cluburilor şi cercurilor sportive şcolare activitatea se organizează pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de Ministerul Învăţămîntului. + 
Articolul 10Pentru copiii cu deficiente senzoriale şi intelectuale se organizează şcoli cu clasele I-VIII.Pentru copiii orfani, fără sustinatori legali sau proveniţi din familii dezorganizate se organizează case de copii şcolari, în cadrul cărora pot funcţiona şi unităţi de învăţămînt.În şcolile pentru copii cu deficiente senzoriale şi intelectuale, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 14 elevi şi nu mai puţin de 7 elevi. Pentru copiii cu deficiente asociate, clasele se constituie din 4-8 elevi.La casele de copii şcolari care funcţionează împreună cu şcoli speciale pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 14 elevi şi nu mai puţin de 7 elevi. La casele de copii şcolari, grupele se constituie din 15-20 copii. + 
Articolul 11Pentru a oferi elevilor posibilitatea de a desfăşura şi activităţi extraşcolare se organizează case ale elevilor şi copiilor, ca instituţii subordonate inspectoratelor şcolare. În municipiul Bucureşti funcţionează Palatul copiilor, subordonat Ministerului Învăţămîntului.Activitatea în aceste instituţii se desfăşoară pe baza unor norme stabilite de Ministerul Învăţămîntului. + 
Articolul 12Învăţămîntul primar şi gimnazial se desfăşoară pe baza unor planuri de învăţămînt şi programe unitare elaborate de Ministerul Învăţămîntului. + 
Articolul 13Şcolile primare şi gimnaziale se înfiinţează de către inspectoratele şcolare. + 
Secţiunea IIIÎnvăţămîntul liceal + 
Articolul 14Învăţămîntul liceal se realizează prin licee, respectiv colegii, şcoli normale şi seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca învăţămînt de zi sau seral. + 
Articolul 15Învăţămîntul liceal se organizează prin următoarele tipuri:– licee şi colegii teoretice;– licee industriale;– licee agricole;– licee silvice;– licee sanitare;– licee economice-administrative şi de servicii;– licee de informatica;– licee de metrologie;– şcoli normale;– licee de arta;– licee cu program de educaţie fizica şi sport;– licee militare;– seminarii teologice. + 
Articolul 16a) Liceele şi colegiile teoretice se organizează cu clasele IX-XII învăţămînt de zi şi IX-XIII învăţămînt seral, în profilurile: real (cu clase de matematica-fizica, chimie-biologie, fizica-chimie etc.) şi umanist (cu clase de filologie, limbi străine, limbi clasice, istorie-ştiinţe sociale etc.). În cadrul acestui tip de licee se asigura pregătirea umanist-socială şi ştiinţifică generală, acordindu-se pondere disciplinelor specifice profilului şi, respectiv, claselor menţionate. … b) Liceele industriale, agricole, silvice, sanitare, economice-administrative şi de servicii se organizează cu clasele IX-XII învăţămînt de zi şi seral, iar cele de informatica şi de metrologie cu clasele IX-XII învăţămînt de zi. În cadrul acestor tipuri de licee se asigura atît pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cît şi pregătire de specialitate, tehnologică şi instruire practica într-o meserie, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 1. … c) Şcolile normale se organizează cu clasele IX-XIII învăţămînt de zi. Aceste şcoli pregătesc învăţători şi educatoare necesare şcolilor primare, respectiv gradinitelor de copii şi caselor de copii preşcolari. … d) Liceele de arta se organizează cu clasele IX-XII învăţămînt de zi sau IX-XIII învăţămînt seral, într-unul din profilurile: arte plastice şi decorative, muzica şi coregrafie. Activitatea în aceste licee se desfăşoară pe clase, pe grupe şi individual, conform normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului. … e) Liceele cu program de educaţie fizica şi sport se organizează cu clasele IX-XII învăţămînt de zi şi asigura atît pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cît şi pregătire pentru o ramura de sport (gimnastica, atletism, sah, fotbal, handbal, rugbi şi altele). … Clasele cu program de educaţie fizica şi sport se pot organiza şi în alte licee.Activitatea în liceele cu program de educaţie fizica şi sport se organizează pentru una pînă la trei ramuri sportive, pe grupe constituite conform normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului.f) Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naţionale potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învăţămînt pentru liceele teoretice cu profil real şi a programelor şcolare avizate de Ministerul Învăţămîntului. … g) Seminariile teologice se organizează de Ministerul Cultelor potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învăţămînt pentru liceele teoretice cu profil umanist şi a programelor şcolare avizate de Ministerul Învăţămîntului. …  + 
Articolul 17În învăţămîntul liceal, clasele se constituie din 18 elevi, fără a depăşi 36 elevi, dar nu mai puţin de 18 elevi.În liceele de arta şi în cele cu program de educaţie fizica şi sport, clasele de început se constituie din 25 elevi. + 
Articolul 18Admiterea în clasa a IX-a în învăţămîntul liceal se face prin concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului. La concursul de admitere pot participa absolvenţi ai învăţămîntului gimnazial. Elevii admişi în clasa a IX-a de liceu, începînd cu anul şcolar 1990/1991, pot continua studiile pînă la absolvirea învăţămîntului liceal. + 
Articolul 19Promovatii clasei a XII-a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot susţine examenul de bacalaureat. La şcolile normale examenul de bacalaureat se susţine după promovarea clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat eliberata de Ministerul Învăţămîntului pentru toate tipurile de licee şi şcoli normale (inclusiv liceele militare şi seminariile teologice) conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învăţămîntul superior, în învăţămîntul postliceal de specialitate sau sa ocupe funcţii pentru care se cer studii medii. + 
Articolul 20Elevii cuprinşi în liceele industriale, agricole, silvice, sanitare şi economic-administrative şi de servicii, cursuri de zi, pot continua studiile în clasa a XIII-a, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de bacalaureat, după absolvirea clasei a XII-a. În clasa a XIII-a de liceu, cursuri de zi, se asigura aprofundarea pregătirii tehnologice şi practice în meseria în care vor fi calificaţi elevii. Pentru această perioadă se pot încheia contracte de şcolarizare între elevi şi unităţile economice. În cazul cînd numărul de burse de contract ce pot fi oferite de unitatea economică este mai mic decît numărul de candidaţi, se stabilesc, de către unitatea economică şi unitatea şcolară, criterii de departajare, prin care să se stimuleze interesul la învăţătura al elevilor.După promovarea clasei a XIII-a elevii susţin examenul de calificare organizat pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale.Elevii care promovează acest examen primesc certificat de calificare, ce le conferă dreptul sa exercite meseria respectiva.În cazul liceelor de informatica şi de metrologie, cu durata de 4 ani (clasele IX-XII), examenul de calificare se susţine după promovarea clasei a XII-a. + 
Articolul 21Trecerea la noua structura a învăţămîntului liceal se face începînd cu anul şcolar 1990/1991, pentru clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a. Elevii din clasele a XII-a cursuri de zi şi din clasele a XII-a şi a XIII-a cursuri serale, anul şcolar 1990/1991, vor continua studiile după planurile de învăţămînt aplicate în anul şcolar 1989/1990.Admiterea în clasa a XI-a de liceu, în anii şcolari 1990/1991 şi 1991/1992, se face, după caz, prin probe de verificare a cunoştinţelor în vederea departajarii, organizate potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului. + 
Secţiunea IVÎnvăţămîntul profesional, complementar sau de ucenici + 
Articolul 22Învăţămîntul profesional se realizează prin şcoli profesionale cu durata de 3-4 ani, învăţămînt de zi, potrivit nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 2 Şcolile profesionale se organizează de ministere, de alte organe centrale, precum şi de primăriile judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Învăţămîntului. Aceste şcoli pot funcţiona de sine statator sau împreună cu licee, şcoli tehnice de maiştri şi şcoli postliceale de specialitate, constituind grupuri şcolare cu conducere unica.Prin procesul de învăţămînt ce se organizează în aceste şcoli se asigura atît pregătire profesională şi instruire practica, cît şi o pregătire generală, asemănătoare celei din clasele IX-X de liceu.Clasele de elevi din şcoala profesională se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. + 
Articolul 23Admiterea în şcolile profesionale se face pe bază de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului. La concursul de admitere pot participa absolvenţi ai învăţămîntului gimnazial. + 
Articolul 24La şcolile profesionale studiile se încheie prin examen de absolvire şi calificare. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire în meseria în care s-au pregătit, care le conferă dreptul sa exercite meseria respectiva, în concordanta cu normele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale. + 
Articolul 25Absolvenţii şcolii profesionale pot continua studiile în clasa a XI-a a învăţămîntului liceal, cursuri serale, după promovarea unor examene de diferenţa organizate ca probe de concurs. + 
Articolul 26În anii şcolari 1990/1991 şi 1991/1992 se organizează, în continuare, învăţămînt profesional pentru absolvenţii clasei a X-a. În aceste şcoli înscrierea elevilor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului. + 
Articolul 27Învăţămîntul complementar sau de ucenici se organizează de către organele administrative locale, respectiv de către unităţile economice, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale care nu au fost cuprinşi în învăţămîntul liceal sau profesional.Învăţămîntul complementar sau de ucenici se organizează ca învăţămînt de zi şi seral cu durata de 2-3 ani. Clasele se constituie în medie, din 25 elevi, dar nu mai mult de 30 elevi şi nu mai puţin de 20 elevi. Acestea funcţionează în cadrul grupurilor şcolare, şcolilor profesionale sau şcolilor cu clasele I-VIII.În cadrul Învăţămîntului complementar sau de ucenici se asigura pregătire generală, asemănător claselor IX-X de liceu, precum şi pregătire profesională şi de instruire practica într-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperatie, prestări servicii, iniţiativa particulară, asociaţii cu caracter industrial şi din alte sectoare. + 
Articolul 28Meseriile în care se pregătesc elevii prin acest învăţămînt se aleg din cele prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare, care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregătire prin licee sau şcoli profesionale. + 
Articolul 29Încheierea studiilor învăţămîntului complementar sau de ucenici se face prin examene de absolvire şi calificare.Absolvenţii primesc diploma de absolvire, ceea ce le da dreptul sa exercite meseria în care au fost pregatiti, în concordanta cu normele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale. + 
Articolul 30Absolvenţii învăţămîntului complementar sau de ucenici care doresc sa continue studiile în învăţămîntul liceal, pot susţine examene de diferenţa, organizate sub forma de concurs pentru înscrierea în clasa a X-a (cei care au urmat şcoli cu durata de 2 ani) sau în clasa a XI-a (cei care au urmat şcoli cu durata de 3 ani). + 
Secţiunea VÎnvăţămîntul tehnic de maiştri + 
Articolul 31Învăţămîntul tehnic de maiştri se realizează prin şcoli tehnice de maiştri cu o durată de 1 1/2 – 2 ani cursuri de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere şi alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 3. + 
Articolul 32Clasele la şcolile tehnice de maiştri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Acestea se organizează în cadrul grupurilor şcolare. + 
Articolul 33Concursul şi condiţiile de admitere, precum şi examenul de absolvire în şcolile tehnice de maiştri, se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului.Absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri primesc diploma de absolvire, ceea ce le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea respectiva, în concordanta cu normele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale. + 
Secţiunea VIÎnvăţămîntul postliceal de specialitate + 
Articolul 34Învăţămîntul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani şi se realizează în şcoli postliceale de specialitate organizate de ministere sau alte organe centrale. În aceste şcoli pot fi şcolarizaţi absolvenţi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural şi sanitar, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 4.Şcolile postliceale de specialitate se organizează cu învăţămînt de zi şi seral în cadrul grupurilor şcolare sau împreună cu unităţile de învăţămînt liceal.Pentru pregătirea institutorilor în dubla specializare se organizează şcoli postliceale de specialitate cu durata de 3 ani, cu predare atît în limba română, cît şi în limbi ale minorităţilor naţionale. + 
Articolul 35Clasele şcolilor postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. + 
Articolul 36Admiterea în şcolile postliceale de specialitate şi examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului.Absolvenţii primesc diploma de absolvire, ceea ce le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea absolvită. + 
Secţiunea VIIAlte categorii de şcoli + 
Articolul 37În subordinea Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale vor funcţiona: cămine-şcoala pentru deficienti mintali, motori şi mintali-motori incapabili de insertia socială, şcoli profesionale speciale pentru deficienti de auz, de vedere, mintali, motori şi mintali-motori recuperabili, licee speciale pentru deficienti de vedere şi motori recuperabili, şcoli speciale de reeducare şi cursuri de calificare şi recalificare pentru invalizi. Procesul de învăţămînt din aceste şcoli se desfăşoară pe baza planurilor de învăţămînt şi programelor şcolare specifice, avizate de Ministerul Învăţămîntului. + 
Articolul 38Pentru corectarea vorbirii elevilor din învăţămîntul primar şi gimnazial se organizează centre logopedice.Centrul logopedic interşcolar funcţionează pentru corectarea tulburarilor de limbaj la copiii şcolari şi preşcolari şi se organizează pe lîngă o grădiniţa sau şcoala gimnaziala, fiind coordonat şi indrumat de inspectoratul şcolar.Centrul logopedic se organizează cu cel puţin 2 posturi de profesori logopezi. Fiecare profesor logoped lucrează 8 ore pe zi, în medie, din care 18 ore săptămînal activitate directa cu un număr de 12-15 copii. Activitatea se desfăşoară cu un copil sau cu 2-4 copii în decursul a cîte 2-5 şedinţe săptămînal. + 
Articolul 39Pentru a veni în sprijinul elevilor şi al părinţilor, cît şi pentru creşterea eficientei sistemului învăţămîntului, se organizează laboratoare de orientare şcolară şi profesională.Laboratoarele de orientare şcolară şi profesională sprijină activitatea de orientare a elevilor desfăşurată în şcoli. Ele îndrumă profesorii şi dirigintii în cunoaşterea, informarea şi educarea elevilor pentru alegerea profesiunii, efectuează examene psihologice şi acorda consultaţii la cererea elevilor şi părinţilor.Laboratoarele de orientare sînt instituţii cu caracter interşcolar şi se înfiinţează de Ministerul Învăţămîntului cel mult unu pe judeţ sau în municipiul Bucureşti, fiind subordonate direct inspectoratelor şcolare.Personalul didactic al laboratoarelor se normeaza:– 2-3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), ]n funcţie de numărul elevilor şi complexitatea activităţii.Personalul auxiliar se normeaza:– 1 post de asistenţa socială sau de laborant la fiecare laborator.Personalul medical se normeaza potrivit normelor Ministerului Sănătăţii.În unităţile şcolare mari se pot organiza cabinete de orientare şcolară şi profesională, afiliate laboratoarelor şi încadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizează pentru un număr de cel puţin 800 elevi din şcoala respectiva. Nu se pot înfiinţa mai mult de 6 cabinete într-un judeţ, respectiv 12 în municipiul Bucureşti.La cabinetul de orientare lucrează un profesor pentru orientare.Profesorii pentru orientare lucrează, în medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasa 25% din norma didactica. + 
Secţiunea VIIIÎnvăţămîntul superior şi postuniversitar + 
Articolul 40Învăţămîntul superior pregăteşte specialişti cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate şi se realizează prin: universităţi, politehnici, institute şi academii, organizate pe facultăţi şi secţii.Instituţiile de învăţămînt superior se înfiinţează prin hotărîri ale guvernului, iar facultăţile şi secţiile prin ordin al ministrului învăţămîntului.Studiile în instituţiile de învăţămînt superior se realizează prin cursuri de zi, serale şi fără frecventa cu durate între 4 şi 7 ani. + 
Articolul 41Învăţămîntul postuniversitar se realizează prin cursuri de zi şi fără frecventa. + 
Secţiunea IXÎnvăţămîntul în limbile minorităţilor naţionale + 
Articolul 42Copiilor şi elevilor din rindurile minorităţilor naţionale li se asigura condiţii egale de pregătire în limba maternă ca şi celor de naţionalitate română. + 
Articolul 43În localităţile cu populaţie din rindul minorităţilor naţionale pot funcţiona grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, licee teoretice, şcoli normale, licee de arta, clase, grupe sau secţii cu predarea în limba maternă.Pregătirea de specialitate şi tehnologică, precum şi instruirea practica, se realizează în limba română. + 
Articolul 44Pentru a putea participa activ la întreaga viaţa economică, socială, politica şi culturală a României, trebuie ca ţinerii din rindul minorităţilor naţionale sa cunoască limba română, asigurindu-se condiţiile necesare în acest scop.Limba şi literatura română este proba obligatorie la examenul de bacalaureat. + 
Articolul 45Tinerilor proveniţi din rindul minorităţilor naţionale care au optat pentru clase cu predarea în limba română li se asigura, la cerere, însuşirea limbii materne. + 
Articolul 46La concursurile şi examenele de admitere în învăţămîntul superior şi la probele de verificare, candidaţii din rindul minorităţilor naţionale pot susţine probele în limba maternă. + 
Articolul 47În situaţii deosebite, funcţionarea unor grupe de preşcolari sau clase din celelalte tipuri de învăţămînt cu efective mai mici de 15 copii sau elevi va fi aprobată de către Ministerul Învăţămîntului.Ministerul Învăţămîntului stabileşte, în funcţie de cerinţele învăţămîntului gimnazial şi liceal şi ale vieţii culturale, cifre corespunzătoare de şcolarizare în limbile minorităţilor naţionale, în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior şi la şcolile postliceale de specialitate pentru institutori. + 
Capitolul BDispoziţii finale + 
Articolul 48Finanţarea cheltuielilor pentru salariile tuturor categoriilor de personal se asigura de la bugetul de stat, prin Ministerul Învăţămîntului, pentru toate gradele de învăţămînt şi inspectoratele şcolare.Baza materială se asigura de ministere, alte organe centrale sau locale care organizează instituţia de învăţămînt după cum urmează:– grădiniţele, de către ministere, alte organe centrale sau locale;– şcolile primare, gimnaziale şi instituţiile de învăţămînt superior, de către Ministerul Învăţămîntului;– liceele, şcolile profesionale, complementare, de ucenici, postliceale şi de maiştri, de către ministere, alte organe centrale sau locale. + 
Articolul 49Planul de şcolarizare, pentru anul de învăţămînt 1990/1991, pentru toate gradele de învăţămînt, este cel prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din aceasta hotărîre. + 
Articolul 50Numărul de locuri la cursurile de perfecţionare, se stabileşte de Ministerul Învăţămîntului. + 
Articolul 51Reţeaua şcolară şi denumirea instituţiilor de învăţămînt se aproba de Ministerul Învăţămîntului.Planul de şcolarizare pentru învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial, instituţiile de educaţie, de ocrotire şi învăţămîntul complementar sau de ucenici se repartizează pe inspectorate şcolare de Ministerul Învăţămîntului.Planul de şcolarizare pentru învăţămîntul liceal, superior şi postuniversitar se repartizează pe instituţii de învăţămînt de Ministerul Învăţămîntului.Planul de şcolarizare pentru învăţămîntul profesional, tehnic de maiştri şi postliceal de specialitate se repartizează pe instituţii de învăţămînt de Ministerul Învăţămîntului în colaborare cu ministerele organizatoare de şcoli. + 
Articolul 52Norma medie săptămînală de predare în învăţămîntul gimnazial, liceal, profesional, complementar sau de ucenici, tehnic de maiştri şi postliceal de specialitate este de 18 ore în mediul urban şi 16 ore în mediu rural pentru profesori şi 24 ore săptămînal pentru maiştri instructori. + 
Articolul 53Ministerul Învăţămîntului elaborează planurile de învăţămînt şi programele şcolare pentru învăţămîntul preuniversitar cu sprijinul Institutului de cercetări pedagogice, al comisiilor de specialitate pe discipline şi în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale pentru pregătirea de specialitate, tehnologică şi instruire practica din unităţile de învăţămînt organizate de acestea. Manualele şcolare pentru toate gradele de învăţămînt se elaborează numai pe bază de concurs şi se aproba de către Ministerul Învăţămîntului.Nomenclatoarele de meserii şi specialităţi pentru toate gradele şi formele de învăţămînt preuniversitar se elaborează de Ministerul Învăţămîntului, împreună cu Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale şi în colaborare cu celelalte ministere sau alte organe centrale. + 
Articolul 54Ministerul Învăţămîntului răspunde de conţinutul, îndrumarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesională, din toate instituţiile de învăţămînt.Ministerele şi celelalte organe centrale răspund de organizarea şi, împreună cu Ministerul Învăţămîntului, de conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate şi profesională din instituţiile de învăţămînt din subordinea acestora.Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti răspund de organizarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesională din toate instituţiile de învăţămînt preuniversitar de pe raza judeţului (a municipiului Bucureşti). + 
Articolul 55Situaţiile deosebite privind funcţionarea unor grupe de preşcolari sau clase de elevi din celelalte tipuri de învăţămînt, cu efective mai mici sau mai mari, respectiv cu norme de predare mai mici decît cele stabilite, vor fi analizate şi aprobate de Ministerul Învăţămîntului. + 
Articolul 56Începînd cu anul şcolar 1990/1991, specialiştii care asigura predarea disciplinelor de specialitate şi tehnologice, precum şi instruirea practica, vor fi încadraţi în instituţiile de învăţămînt ca personal didactic şi salarizaţi de la bugetul de stat, după reţeaua de salarizare a personalului didactic. Profesorilor şi maiştrilor instructori care asigura pregătire de specialitate şi profesională, precum şi instruirea practica în gimnazii, în licee şi şcoli profesionale, transferati în unităţi economice pe baza decretelor nr. 476/1983 şi 451/1984, li se recunosc drepturile pe care le-au avut în calitate de cadre didactice pînă la data transferării, cît şi vechime în învăţămînt perioada cît au fost încadraţi în producţie dar au prestat activitate de predare, respectiv de instruire practica, în învăţămîntul preuniversitar. + 
Articolul 57Ministerul Economiei Naţionale şi Ministerul Finanţelor vor asigura fondurile necesare pentru plata salariilor personalului din învăţămînt, pentru cheltuielile bugetare necesare unităţilor de învăţămînt, precum şi pentru bursele ce se acordă elevilor şi studenţilor. + 
Articolul 58Prezenta hotărîre intră în vigoare începînd cu anul de învăţămînt 1990/1991.Pe aceeaşi dată se abroga din Legea educaţiei şi învăţămîntului nr. 28/1978, art. 1, 3, 8, 12 lit. b), d), 16, 19, 65, 74, 93, 94, 115-123, 142 lit. a), 148 lit. b), c), e) şi 188.PRIM-MINISTRU,PETRE ROMAN + 
Anexa 1NOMENCLATORUL DE MESERIIîn care se pregătesc elevii prin învăţămîntul liceal

 + 
Anexa 2NOMENCLATORUL DE MESERIIîn care se pregătesc elevii prin şcolile profesionale

 + 
Anexa 3NOMENCLATORUL SPECIALITATILORîn care se pregătesc elevii prin şcolile tehnice de maiştri

 + 
Anexa 4NOMENCLATORUL SPECIALITATILORîn care se pregătesc elevii prin şcolile postliceale de specialitate

 + 
Anexa 5PLAN DE ŞCOLARIZAREpentru anul şcolar (universitar) 1990/1991,la toate gradele de învăţămînt

––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește