HOTĂRÂRE nr. 51 din 13 decembrie 2000

privind cererea de anulare a alegerilor din 10 decembrie 2000 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul România Mare



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorGabriela Ghita – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentLa data de 13 decembrie 2000, Partidul România Mare prin Comitetul director – a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, cererea de anulare a alegerilor din data de 10 decembrie 2000 pentru funcţia de Preşedinte al României, cerere înregistrată sub nr. 4.376 din 13 decembrie 2000.Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (4) teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, cererea se soluţionează fără citarea părţilor, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.În motivarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României se susţine ca votarea şi stabilirea rezultatelor la cel de-al doilea tur de scrutin au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului în sensul art. 24 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României. De asemenea, se susţine ca au fost incalcate art. 26 alin. (3) din aceeaşi lege, precum şi art. 44 alin. (1) din Legea nr. 68/1992, coroborat cu art. 15 din Legea nr. 69/1992. Totodată se invoca şi următoarele motive: 1) „domnul Ion Iliescu se afla la al III-lea mandat, ceea ce reprezintă prima şi cea mai grava încălcare a Constituţiei”; 2) „deşi cifrele oficiale au anuntat o prezenta slabă la urne în tot cursul zilei de 10 decembrie 2000, brusc, după ora 18,00, când nu mai ramasesera decât 3 ore de votare, se pare ca milioane de oameni s-au napustit asupra secţiilor de votare pentru a-şi da votul domnului Ion Iliescu. Vedem în aceasta lt; lt;structurare gt; gt; în unităţi de timp a votului de la 10 decembrie dovada suprema a fraudarii alegerilor prezidenţiale”; 3) fraudarea morala şi materială a alegerilor, printr-un val de persecutii politice împotriva Partidului România Mare şi candidatului sau, Corneliu Vadim Tudor, care a început o dată cu deschiderea campaniei electorale şi a continuat după turul I şi chiar şi după cel de-al II-lea tur de scrutin; 4) „posturile de televiziune au practicat, îndeosebi după turul I, o politica revoltatoare de discriminare” faţă de candidatul Corneliu Vadim Tudor; astfel, „Cu excepţia unei singure aparitii de o ora la TVR 1, nici un alt post nu l-a invitat la emisiuni, în timp ce domnul Ion Iliescu a acaparat, pretutindeni, micul ecran. La 30 noiembrie şi la 12 decembrie, postul de televiziune Tele 7 ABC a anulat, în ultimul minut, doua invitaţii pentru candidatul Vadim, iar la 11 decembrie acesta nu a fost lăsat sa încheie nici măcar doua aparitii de câte 2 minute fiecare, la PRO TV şi TVR 1”; 5) în ceea ce priveşte desfăşurarea propriu-zisa a alegerilor, se susţine ca „la peste 4000 de secţii de votare din 10 judeţe şi municipiul Bucureşti”, încă din primul tur, Partidului România Mare „i s-a refuzat dreptul legal de a avea reprezentanţi. Partidul a contestat acest fapt la 30 octombrie 2000, dar Biroul Electoral Central a pretextat că nu au fost prezentate liste de candidaţi, complete, în locurile respective”. În sfârşit, se redau o serie de semnalari făcute de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România cu privire la desfăşurarea alegerilor.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, solicita respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, ca fiind neîntemeiată. Se arata ca, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului, cererea trebuind să fie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Se apreciază ca motivele invocate de Partidul România Mare nu răspund acestor cerinţe legale şi, în consecinţa, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este neîntemeiată.CURTEA,analizând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 24 din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze cererea de anulare a alegerilor din data de 10 decembrie 2000 pentru funcţia de Preşedinte al României, cerere formulată de Partidul România Mare prin Comitetul director al acestuia.1. În motivarea cererii de anulare a alegerilor din data de 10 decembrie 2000 pentru funcţia de Preşedinte al României se susţine ca domnul Ion Iliescu se afla la al treilea mandat, ceea ce este contrar Constituţiei.În legătură cu acest motiv Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Hotărârea nr. 3 din 24 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 8 noiembrie 2000, în sensul că domnul Ion Iliescu a îndeplinit până în prezent un singur mandat constituţional de Preşedinte al României, şi anume în perioada 19921996, corespunzător prevederilor art. 81 alin. (4) şi ale art. 83 alin. (1) din Constituţie. Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992, aceasta hotărâre este definitivă.2. De asemenea, în motivarea cererii de anulare a alegerilor se susţine ca au fost incalcate dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, încălcare constând în prezenta masiva a alegătorilor la vot, după ora 18,00, în ziua de 10 decembrie 2000, influentarea opiniei electoratului de către presa prin favorizarea candidatului Ion Iliescu şi declanşarea unui val de persecutii împotriva Partidului România Mare şi candidatului sau, Corneliu Vadim Tudor, precum şi imposibilitatea participării reprezentanţilor Partidului România Mare la secţiile de votare.Examinând aceste motive Curtea Constituţională constata ca, potrivit art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În aceasta situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a treia duminica de la data anulării alegerilor.Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele, formaţiunile politice şi candidaţii care au participat la alegeri în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază".În temeiul acestor prevederi legale Curtea retine, în primul rând, ca anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda, iar aceasta este de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin, precum şi, în al doilea rând, ca cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.În speta, Curtea Constituţională constata însă ca în cuprinsul cererii Partidului România Mare sunt formulate motive care vizează desfăşurarea unor activităţi ale presei în perioada campaniei electorale, iar nu motive referitoare la modul în care s-au desfăşurat votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor şi care să justifice, în sensul art. 24 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, anularea, pentru frauda, a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 10 decembrie 2000.Curtea constata, de asemenea, ca prezentarea la vot a alegătorilor după o anumită ora, precum şi proporţia de participare a reprezentanţilor Partidului România Mare în secţiile de votare nu sunt împrejurări de natura sa demonstreze faptul ca votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor au avut loc prin frauda.Curtea Constituţională observa ca, de altfel, cererea de anulare a alegerilor formulată de Partidul România Mare nu îndeplineşte condiţia cerută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 69/1992, în sensul de a fi „însoţită de dovezile pe care se întemeiază”.În ceea ce priveşte observaţiile Misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa pentru Monitorizarea Alegerilor, Curtea constata ca, astfel cum rezultă din comunicatul de presa al acestei misiuni, pe lângă aprecierile pozitive referitoare la calităţile generale ale cadrului electoral din România, printre care şi "reprezentarea cuprinzatoare a partidelor politice în birourile electorale la toate nivelurile", s-a constatat necesitatea rezolvarii şi a unor deficiente care se referă la: absenta unui organism electoral permanent; modificarea legilor electorale prin intermediul ordonanţelor de urgenta şi al hotărârilor Guvernului; caracterul excesiv de restrictiv al regulilor privind observarea alegerilor de către organizaţiile naţionale; utilizarea exagerata a listelor suplimentare de alegatori; caracterul inadecvat al constatării autenticităţii semnaturilor de pe listele de sprijin al candidaţilor prezidentiali. Curtea Constituţională observa ca asemenea deficiente nu sunt de natura sa determine, în sine, modificarea rezultatelor alegerilor.Faţa de cele arătate, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României urmează să fie respinsă.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 16, 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al art. 24 din Legea nr. 69/1992,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge cererea de anulare a alegerilor din data de 10 decembrie 2000 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul România Mare.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește