HOTĂRÂRE nr. 47 din 21 noiembrie 2000

privind contestarea Hotărârii nr. 35/2000 a Biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorGabriela Ghita – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentLa data de 20 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, contestaţia înregistrată la nr. 564 din 18 noiembrie 2000, formulată de doamna Graziela Barla împotriva soluţiei date prin Hotărârea nr. 35 din 16 noiembrie 2000 de Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti, de respingere a plângerii adresate cu privire la împiedicarea contestatoarei de a-şi desfăşura campania electorală în calitate de candidat pentru funcţia de Preşedinte al României.Contestaţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 416 D/2000.Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţia se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.În motivarea contestaţiei se susţine ca Hotărârea nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti este contrară dispoziţiilor art. 16, 30 şi 31 din Constituţie, precum şi celor ale art. 16 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, raportate la art. 7, 10 şi 19 din Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240 din 9 octombrie 2000. De asemenea, se susţine ca „derularea campaniei electorale prin mass-media trebuie să se facă cu respectarea principiului egalităţii de sanse”, ca „exercitarea dreptului la antena, astfel cum este reglementat prin art. 31 din Constituţie, în condiţii de deplina egalitate, este o obligaţie, nu o aptitudine pentru orice serviciu public de radio şi televiziune”, precum şi ca, întrucât „Constituţia nu face distincţie între serviciile publice sau private, …rezultă ca toate serviciile de radio şi televiziune trebuie să respecte principiile constituţionale în ce priveşte exercitarea dreptului”. Contestatoarea subliniaza, de asemenea, ca folosirea în Constituţie a sintagmei „servicii publice” de radio şi televiziune „nu trebuie interpretată în sensul că obligaţiile constituţionale revin numai instituţiilor publice care prestează serviciul public respectiv, ci ele revin în egala măsura şi instituţiilor private care prestează acelaşi serviciu”. În contestaţie se mai arata ca prin Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240/2000 s-a făcut o „diferentiere artificiala între obligaţiile care reveneau televiziunii publice şi celei private”, care a fost însă „reparată prin art. 7”, în temeiul căruia „PRO TV avea obligaţia sa anunţe, prin presa sau prin programele sale, intenţia de a atribui timpi de antena candidaţilor. Însă aceşti timpi trebuia acordati tuturor candidaţilor şi nu unor candidaţi selectaţi de postul PRO TV după criterii aleatorii, în speta, sondajele de opinie publicate în mass-media, a căror autenticitate este discutabila. În acest mod, în fapt, s-a realizat o manipulare a opiniei publice, o canalizare a atenţiei acesteia spre candidaţi mediatizati, prejudiciindu-i pe ceilalţi. Acest lucru s-a realizat prin modul de concepere a emisiunii lt; lt;Eu vreau sa fiu preşedinte gt; gt;, la care au avut acces numai 8 candidaţi, şi nu toţi 12, câţi au fost validati de Biroul Electoral Central.” Totodată se arata ca televiziunea publică naţionala „a deturnat litera şi spiritul reglementărilor legale”, deoarece: 1) „[…] a stabilit ca ordinea prezentării emisiunilor electorale la TVR să fie cea a înscrierii candidaţilor la Biroul Electoral Central, deşi în conformitate cu art. 10 din Decizia nr. 240/2000 trebuia să se facă în ordinea rezultată în urma tragerii la sorţi”; 2) ca urmare a „deciziei TVR intalnirea candidaţilor în finala din 23 noiembrie 2000 nu mai are loc, pe motiv ca o parte din candidaţi au semnat deja contracte cu alte posturi de televiziune”; 3) TVR, „deşi a primit de la buget banii necesari pentru desfăşurarea campaniei în conformitate cu art. 19 alin. 2 din Decizia nr. 240/2000, potrivit cu care durata însumată a emisiunilor electorale nu poate depăşi 120 de minute pentru fiecare candidat, candidaţii sunt lipsiţi de dreptul lor de a folosi aceste minute la care au dreptul pentru data de 23 noiembrie 2000”. În sfârşit, se susţine ca „abuzuri de interpretare şi aplicare a normelor electorale a comis şi Parlamentul României, care, în şedinţa Camerelor reunite din 31 octombrie 2000, a stabilit ca în zilele de 20 şi 21 noiembrie 2000 să aibă loc intalniri între candidaţi, tot după criteriul înscrierii la Biroul Electoral Central”. Faţa de cele arătate se solicita Curţii să constate „ilegalitatile comise de TVR şi PRO TV, precum şi de Parlament”, sa anuleze Hotărârea nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti şi „sa oblige posturile de televiziune sa reintre în legalitate pe perioada care a mai rămas din actuala campanie electorală”.Dezbaterile pentru soluţionarea contestaţiei candidatei Graziela Barla au avut loc în şedinţa din 20 noiembrie 2000 şi au continuat în şedinţa din 21 noiembrie 2000. Dezbaterile din şedinţa de judecată din 20 noiembrie 2000 au fost consemnate în încheierea întocmită pentru acea şedinţa.În perioada de la primirea contestaţiei şi până la dezbaterile finale din 21 noiembrie 2000 Curtea Constituţională a solicitat documente şi informaţii atât de la candidat, cat şi de la TVR şi PRO TV, pentru a elucida toate aspectele privind eventuala împiedicare a candidatului de a-şi desfăşura campania electorală.Astfel, la data de 20 noiembrie 2000, în temeiul dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a solicitat preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune informaţii privind participarea celor 12 candidaţi pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul programelor difuzate în zilele de 20 şi 21 noiembrie 2000, precum şi informaţii referitoare la programarea pentru ziua de 23 noiembrie 2000 a unei emisiuni electorale la care să participe toţi cei 12 candidaţi. La aceeaşi dată, potrivit aceloraşi prevederi legale, au fost solicitate directorului general al PRO TV copii de pe scrisoarea din 2 noiembrie 2000 adresată de candidata postului de televiziune PRO TV, precum şi de pe răspunsul din 3 noiembrie 2000 la aceasta scrisoare. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 20 alin. 4 teza a doua din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, au fost solicitate contestatoarei, la data de 20 noiembrie 2000, copii de pe înscrisurile din care rezultă ca au fost îndeplinite de către aceasta obligaţiile financiare implicate de aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240 din 9 octombrie 2000.C U R T E A,analizând contestaţia prin raportare la dispoziţiile Constituţiei, ale Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, ale Legii audiovizualului nr. 48/1992, precum şi ale Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240/2000 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru alegerea Preşedintelui României, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 17 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze contestaţia.Prin contestaţia adresată Curţii Constituţionale doamna Graziela Barla, candidat independent pentru funcţia de Preşedinte al României, a solicitat anularea Hotărârii nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti, prin care i-a fost respinsă plângerea cu privire la împiedicarea desfăşurării campaniei sale electorale, ca urmare a unor măsuri discriminatorii în raport cu alţi candidaţi, promovate de Societatea Română de Televiziune şi de postul privat de televiziune PRO TV. Autoarea contestaţiei solicita, de asemenea, obligarea celor două posturi de televiziune de către Curtea Constituţională de a reintra în legalitate pe perioada care a mai rămas din actuala campanie electorală.Candidata Graziela Barla se plange de faptul ca a fost defavorizată de posturile de televiziune PRO TV şi TVR prin modul inegal de repartizare a timpilor de antena la emisiunile electorale. În mod special, se arata în plângere, postul privat de televiziune PRO TV i-a interzis accesul la o anumită emisiune, solicitată cu precădere de contestatoare pentru popularitatea deosebită în rândul telespectatorilor. În acest fel au fost incalcate prevederile art. 16 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi cele ale art. 6 alin. (1) şi ale art. 7 din Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240/2000.Contestatoarea argumenteaza ca, în conformitate cu art. 7 din Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240/2000, postul de televiziune PRO TV avea obligaţia sa acorde tuturor candidaţilor la funcţia de Preşedinte al României, iar nu numai unor candidaţi selectaţi pe criterii aleatorii, timpi egali de antena în toate emisiunile electorale prevăzute în grila sa de programe cu acest conţinut.În ceea ce priveşte măsurile cu caracter discriminatoriu promovate de postul public de televiziune TVR contestatoarea aduce drept argumente, mai întâi, faptul ca TVR şi TVR Internaţional au stabilit ca ordinea prezentării în emisiunile electorale să se facă în temeiul unor criterii "valorice", bazate pe informaţii furnizate de sondaje de opinie, iar ulterior acest post a hotărât, în mod arbitrar, sa anuleze o intalnire finala a tuturor candidaţilor, programata pentru data de 24 noiembrie 2000.Totodată, candidata susţine ca au fost comise abuzuri de interpretare şi aplicare a normelor electorale şi de Parlamentul României care, "în şedinţa Camerelor reunite din 31 octombrie 2000, a stabilit să aibă loc intalniri între candidaţi, câte 6 în fiecare emisiune, după criteriul înscrierii acestora la Biroul Electoral Central".Examinând aceste sustineri, Curtea Constituţională constata următoarele:1. Campania electorală şi desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României sunt reglementate prin Legea nr. 69/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992. Conform art. 15 alin. (1), „Campania electorală şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României se fac potrivit dispoziţiilor legale privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu excepţiile prevăzute în prezenta secţiune”, iar potrivit art. 16 alin. (1) şi (2): „(1) Pentru candidaţii la alegerea Preşedintelui României, accesul la serviciile publice de radio şi televiziune este egal şi gratuit.(2) Orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antena pentru accesul egal şi gratuit al candidaţilor la serviciile publice de radio şi televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanţii serviciilor publice de radio şi televiziune şi cu participarea candidaţilor." … În temeiul art. 32 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 48/1992 Consiliul Naţional al Audiovizualului a emis Decizia nr. 240 din 9 octombrie 2000 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 12 octombrie 2000. Acest act normativ, emis în exercitarea atribuţiilor Consiliului Naţional al Audiovizualului, concretizează o serie de dispoziţii legale cu privire la campania electorală şi, în plus, reglementează şi modalităţile de acces al candidaţilor la posturile private de radio şi televiziune.2. La data de 31 octombrie 2000, în temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 69/1992, birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au examinat propunerile Societăţii Române de Televiziune privind stabilirea orarului pentru desfăşurarea campaniei electorale şi repartizarea timpilor de antena pentru alegerea Preşedintelui României, acceptând prin vot aceste propuneri. În ceea ce priveşte intalnirile finale organizate de Societatea Română de Televiziune în zilele de 20 şi 21 noiembrie 2000, s-a stabilit ca ordinea de prezentare a candidaţilor în emisiune să se facă potrivit criteriului înscrierii candidaturilor la Biroul Electoral Central. Totodată, s-a respins sugestia prelungirii campaniei electorale şi în ziua de 24 noiembrie 2000.3. În ceea ce priveşte criticile aduse postului public de televiziune TVR Curtea constata ca în realitate contestatoarea nu se plange de modul de repartizare a timpilor de antena, ci de criteriile în baza cărora au fost repartizaţi candidaţii în vederea dezbaterilor la intalnirile din 20 şi 21 noiembrie 2000. Sub acest aspect Curtea retine ca, potrivit datelor comunicate de Societatea Română de Televiziune prin telefaxul din 20 noiembrie 2000, fiecărui candidat i-au fost oferite câte 45 de minute pentru participarea la emisiuni de tip "talk-show", începând cu data de 6 noiembrie 2000, iar ordinea intrării în emisiune s-a făcut prin tragere la sorţi. Pentru emisiunile din 20 şi 21 noiembrie 2000 repartizarea s-a făcut în baza hotărârii birourilor permanente ale Camerelor Parlamentului, iar criteriul a fost acela al înscrierii candidaţilor la Biroul Electoral Central, ordinea intrării în emisiune fiind facuta, de asemenea, prin tragere la sorţi. Asa fiind, Curtea nu poate retine sub acest aspect nici o împrejurare de natura sa afecteze dreptul egal al exprimarii opiniilor candidaţilor la funcţia de Preşedinte al României şi nici aspecte care ar pune în discuţie echidistanta postului. În ceea ce priveşte "intalnirea finala", la care ar fi urmat sa participe toţi cei 12 candidaţi, TVR a avut în vedere iniţial o asemenea emisiune, programata la data de 24 noiembrie 2000, dar birourile permanente ale Camerelor Parlamentului au respins aceasta programare, întrucât, potrivit legii, campania electorală se încheie cu 48 de ore înainte de ziua votării. În orice caz solicitarea doamnei Graziela Barla, adresată Curţii Constituţionale, ca aceasta autoritate publică sa oblige Societatea Română de Televiziune sa organizeze pe data de 23 noiembrie 2000 o intalnire finala "pentru indiferent câţi candidaţi vor fi prezenţi" excede competentei Curţii. De altfel un asemenea demers nu putea fi întreprins, pe de o parte, pentru ca unii candidaţi, la data pronunţării prezentei hotărâri, au deja programate prezente la alte emisiuni în acea zi, iar pe de altă parte, nici o dispoziţie legală nu obliga la organizarea unei asemenea intalniri finale.4. În legătură cu criticile adresate de doamna Graziela Barla postului privat de televiziune PRO TV Curtea constata ca, potrivit art. 7 alin. (1) din Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240/2000, "Posturile de radio şi de televiziune private care intenţionează sa difuzeze programe electorale au obligaţia sa comunice acest fapt Consiliului Naţional al Audiovizualului, printr-o adresa care să respecte modelul prezentat în anexa, înainte de începerea campaniei electorale, şi să facă cunoscut public acest lucru prin presa şi/sau prin programele lor". De asemenea, alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte ca "Fiecare post va practica pentru toţi solicitanţii tarife proprii unice pe unitatea de timp de emisie, garantandu-le condiţii egale, potrivit timpilor de antena alocati".Din documentele aflate la dosar rezultă ca postul PRO TV a îndeplinit toate aceste cerinţe. Astfel postul de televiziune a comunicat în termen legal Consiliului Naţional al Audiovizualului intenţia sa de a difuza emisiuni destinate campaniei pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale şi a făcut publică aceasta intenţie prin presa şi prin programele sale. Difuzarea emisiunilor a început în prima zi de campanie electorală pentru alegerea Preşedintelui României, adică la 27 octombrie 2000, conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 911 din 10 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 12 octombrie 2000. La aceste emisiuni au avut acces toţi candidaţii care au încheiat contracte până la data menţionată. Postul de televiziune PRO TV nu avea obligaţia legală sa adreseze direct fiecărui candidat oferte de servicii. La data de 27 octombrie 2000 aceste servicii au fost contractate de 8 candidaţi, la nivelul unor tarife proprii unice pe unitatea de timp de emisie. Doamna Graziela Barla s-a adresat postului PRO TV la 2 noiembrie 2000, asteptand, asa cum precizează chiar contestatoarea, sa expire termenul în care se puteau depune contestaţii la Curtea Constituţională, ceea ce însă nu este relevant, întrucât, asa cum s-a arătat, campania electorală începuse, în temeiul legii, la 27 octombrie 2000. La data de 7 noiembrie 2000 au avut loc negocieri între postul PRO TV şi candidata, prilej cu care i s-au oferit serviciile ce ramasesera nedistribuite la acea data. Pentru emisiunea în care contestatoarea a cerut, în mod expres, să fie prezenta solicitarea acesteia era tardivă la data de 7 noiembrie 2000, întrucât toate minutele afectate în continuare până la sfârşitul campaniei erau deja alocate candidaţilor care se adresasera postului PRO TV în timp util.Faţa de aceasta situaţie de fapt Curtea Constituţională nu poate constata ca doamna Graziela Barla ar fi fost împiedicată să îşi desfăşoare campania electorală, în sensul avut în vedere de prevederile art. 17 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi în lumina dispoziţiilor cuprinse în art. 31 alin. (5) din Constituţie („Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.”).Curtea observa, de asemenea, ca, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, accesul este gratuit la serviciile publice de radio şi televiziune. Posturile private nu au obligaţia legală sa acorde un astfel de acces gratuit la programele lor electorale, ci au doar obligaţia sa practice pentru toţi solicitanţii tarife proprii unice pe unitatea de minut şi, în aceste condiţii financiare, sa garanteze acestora dreptul egal de exprimare, cu respectarea echidistantei necesare. În acest fel afirmatia contestatoarei în legătură cu faptul ca în Constituţie nu se face distincţie sub acest aspect între posturile publice şi cele private nu poate fi reţinută de Curte. Într-adevăr, textul art. 31 alin. (4) din Constituţie („Mijloacele de informare în masa, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corecta a opiniei publice.”) nu distinge între mijloacele de informare în masa, publice sau private, dar aceasta numai sub aspectul obligaţiei lor de a asigura informarea corecta a opiniei publice, iar nu şi sub aspectul gratuitatii accesului la mijloacele private de informare în masa. În acest fel distincţia „public-privat” îşi păstrează semnificatia atunci când este vorba de practicarea unor tarife pentru accesul la aceste mijloace de informare.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al art. 17 din Legea nr. 69/1992,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge contestaţia formulată de doamna Graziela Barla împotriva Hotărârii nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește