HOTĂRÂRE nr. 461 din 30 iunie 1991

privind organizarea şi functionarea învăţămîntului în România în anul scolar (universitar) 1991/1992



Guvernul României hotaraste:Cetatenii României au dreptul la invatatura, indiferent de origine sociala, sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa şi fără orice alta ingradire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului.În România, învăţămîntul este organizat de stat, are un caracter deschis, fiecarui cetatean asigurandu-i-se accesul la toate gradele şi formele de invatamant, cat şi posibilitatea trecerii de la un tip de şcoala la altul.Statul asigură condiţii de protecţie şi ocrotire a minorilor pînă la vîrsta de 16 ani, prin cuprinderea în diferite forme de invatamant sau de ocrotire.Învăţămîntul de toate gradele se desfăşoară în limba română.Cetatenilor aparţinînd minoritatilor naţionale li se asigura, în cadrul programei scolare, predarea limbii materne şi a altor discipline de formare şi educare, de cunoastere a traditiilor istorice şi culturale, în vederea pastrarii şi dezvoltării patrimoniului cultural-naţional.Intregul invatamant este coordonat de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, care raspunde de organizarea, conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ. + 
Capitolul ASistemul de invatamant + 
Articolul 1În anul scolar 1991/1992, sistemul de invatamant din România cuprinde:– învăţămîntul prescolar;– învăţămîntul primar cu clasele I-IV;– învăţămîntul gimnazial cu clasele V – VIII;– învăţămîntul liceal cu clasele IX – XII sau IX – XIII;– învăţămîntul profesional cu anii I – III sau I – IV;– învăţămîntul complementar sau de ucenici cu anii I- II;– învăţămîntul tehnic de maistri cu anii I – II sau I – III;– învăţămîntul postliceal de specialitate cu anii I – II sau I – III;– învăţămîntul superior de scurta curata (colegii) cu anii I – III;– învăţămîntul superior de lunga durata cu anii I – VII;– învăţămîntul postuniversitar;– doctoratul;– alte forme de perfectionare. + 
Secţiunea IÎnvăţămîntul prescolar + 
Articolul 2Învăţămîntul prescolar se organizeaza pentru copii în vîrsta de 3-6(7) ani şi se realizează prin gradinite cu program normal, cu program prelungit, cu program saptamanal sau prin gradinite speciale pentru copii cu handicap senzorial şi mintal. Gradinitele se infiinteaza de către inspectoratele scolare şi de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat sau regii autonome.Grădiniţa se organizeaza cu cel puţin o grupa de copii din aceeasi localitate sau din două localităţi rurale apropiate.Activităţile în gradinite se desfăşoară pe grupe de copii.Grupa se constituie, în medie, din 25 copii, dar nu mai mult de 30 copii şi nu mai puţin de 20 de copii. La gradinitele speciale pentru copii cu handicap senzorial şi mintal organizate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Secretariatul de Stat pentru Handicapati grupa se constituie, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii şi nu mai puţin de 8 copii.Pentru fiecare grupa de prescolari se încadrează cate o educatoare. iar la gradinitele cu program prelungit, saptamanal şi la cele speciale pentru copii handicapati se încadrează inca o educatoare la fiecare grupa pentru tura de după-amiaza.La gradinitele cu program saptamanal se încadrează inca o educatoare la fiecare doua posturi. La gradinitele speciale pentru copii handicapati se încadrează cate o educatoare la fiecare grupa, pentru desfăşurarea activităţii cu copii în zilele libere. + 
Articolul 3Pentru copiii orfani, fără sustinatori legali sau proveniti din familii dezorganizate, se organizeaza case de copii prescolari, de către inspectoratele scolare.Activitatea în casele de copii prescolari se desfăşoară pe grupe constituite, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii şi nu mai puţin de 8 copii.Incadrarea cu educatoare la aceste unităţi se face conform reglementarilor prevăzute la art. 2. + 
Secţiunea IIÎnvăţămîntul primar şi gimnazial + 
Articolul 4Învăţămîntul primar se organizeaza ca invatamant de zi şi funcţionează cu clasele I – IV, de regula, cu program de dimineata.În clasa I a învăţămîntului primar sînt cuprinşi, de regula, copiii care au implinit vîrsta de 6-7 ani pînă la data începerii anului scolar. + 
Articolul 5În functie de marimea populatiei scolare, de gradul de dispersare a localitatilor şi de baza materiala existenta, învăţămîntul primar funcţionează în scoli cu clasele I – IV, I- VIII sau în licee.În învăţămîntul primar, clasa I se constituie, în medie, din 30 elevi, fără a depăşi 40 elevi, dar nu mai puţin de 10 elevi.Clasele II – IV pot functiona în continuare cu efectivele din anul scolar precedent, dar nu mai mult de 40 elevi.Activitatea de invatamant pentru fiecare clasa se asigura de către un invatator, iar la limbile moderne, de către profesori de specialitate.În localităţile izolate sau cu efective mici de elevi se organizeaza scoli cu clasele I-IV, cu predare simultana, dacă exista cel puţin 4 elevi de vîrsta acestor clase şi dacă au fost cuprinşi în şcoala toţi copii de vîrsta claselor I-IV din localitatea respectiva. desfăşurarea procesului de invatamant se asigura de către:– un invatator pentru 4-20 elevi;– doi invatatori pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I şi III şi al doilea la clasele II şi IV;– trei invatatori pentru 41 – 60 elevi;– patru invatatori pentru peste 60 de elevi. + 
Articolul 6Învăţămîntul gimnazial se organizeaza ca invatamant de zi, cu clasele V – VIII.În învăţămîntul gimnazial, clasele se constituie, în medie, din 30 elevi, fără a depăşi 36 elevi, dar nu mai puţin de 10 elevi, în functie de baza materiala existenta. + 
Articolul 7În comunele şi satele în care funcţionează numai scoli cu predare în limbi ale minoritatilor naţionale este obligatoriu să se organizeze clase cu predare în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 10. + 
Articolul 8În cadrul învăţămîntului primar şi gimnazial, pentru copiii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza scoli cu clasele I – VIII cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie sau scoli cu program de educatie fizica şi sport.Scolile cu program de educatie fizica şi sport se organizeaza pe ramuri sportive. Clase cu acest program se pot organiza şi în cadrul altor scoli cu clasele I – VIII.Clasele de inceput din scolile cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie, precum şi din scolile cu program de educatie fizica şi sport, se constituie din 25-30 elevi. Activitatea de invatamant din aceste scoli se desfăşoară pe clase, pe grupe sau individual. Numărul de elevi din care se constituie o grupa se stabileste prin norme, la inceputul fiecarui an scolar, de către Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, în functie de specificul activităţii. + 
Articolul 9Pentru promovarea activităţii elevilor din învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, cu aptitudini pentru sport, funcţionează cluburi sportive, ca institutii de invatamant cu profil special. Elevii acestor cluburi sînt selectionati din toate clasele diferitelor scoli unde se realizează pregătirea de baza.Cluburile sportive scolare pot functiona ca unităţi independente sau în cadrul unor scoli şi licee.În cadrul cluburilor sportive scolare activitatea se organizeaza pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. + 
Articolul 10Pentru copiii cu handicap senzorial şi mintal se organizeaza, de către Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi secretariatul de Stat pentru handicapati, scoli cu clasele I – VIII.Pentru copiii orfani, fără sustinatori sau proveniti din familii dezorganizate se organizeaza case de copii scolari, în cadrul cărora pot functiona şi unităţi de invatamant.În scolile pentru copii cu handicap senzorial şi mintal, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. Pentru copiii cu handicapuri asociate, clasele se constituie din 4-8 elevi.La clasele de copii scolari care funcţionează împreună cu scoli speciale pentru copii handicapati, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. La clasele de copii scolari, grupele se constituie din 15 elevi. + 
Articolul 11Pentru a oferi copiilor şi elevilor posibilitatea de a desfăşura activităţi extrascolare, funcţionează, ca institutii specializate subordonate inspectoratelor scolare, cluburi ale copiilor şi elevilor, administratii permanente ale taberelor scolare.În municipiul Bucureşti funcţionează Palatul copiilor, subordonat Inspectoratului scolar al municipiului Bucureşti.Activitatea în aceste institutii se desfăşoară pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. + 
Articolul 12Învăţămîntul prescolar, primar şi gimnazial se desfăşoară pe baza unor planuri de invatamant şi programe unitare elaborate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. + 
Articolul 13Scolile primare şi gimnaziale se infiinteaza de către inspectoratele scolare, cu respectarea prevederilor legale. + 
Secţiunea IIIÎnvăţămîntul liceal + 
Articolul 14Învăţămîntul liceal se organizeaza prin licee, scoli normale şi seminarii teologice, cu clasele IX – XII sau IX – XIII invatamant de zi sau seral. + 
Articolul 15Învăţămîntul liceal se organizeaza prin:– licee teoretice;– licee industriale;– licee agricole;– licee silvice;– licee sanitare (în lichidare cu clasele X – XII);– licee economice, administrative şi de servicii;– licee de informatica;– licee de metrologie;– scoli normale;– licee de arta;– licee cu program de educatie fizica şi sport;– licee militare;– seminarii teologice. + 
Articolul 16a) Liceele teoretice se organizeaza cu clasele IX – XII invatamant de zi şi IX – XIII invatamant seral în profilurile: real şi umanist. … b) Scolile normale se organizeaza cu clasele IX – XIII invatamant de zi. … c) Liceele industriale, agricole, silvice, economice, administratie şi de servicii, de arta, cu program de educatie fizica şi sport, de informatica şi de metrologie se organizeaza cu clasele IX-XII invatamant de zi. … Liceele industriale, agricole, silvice, economice, de arta administrative şi de servicii pot fi organizate şi cu clasele IX-XIII invatamant seral.d) Liceele militare se organizeaza de Ministerul Apararii Naţionale şi Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de invatamant şi a programelor scolare avizate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. … e) seminariile teologice se organizeaza de Secretariatul de stat pentru Culte, potrivit normelor stabilite de acest secretariat, cu respectarea planurilor de invatamant şi a programelor scolare avizate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. …  + 
Articolul 17În învăţămîntul liceal, clasele se constituie din 30 elevi, fără a depăşi 36 elevi, dar nu mai puţin de 18 elevi.În liceele de arta şi în cele cu program de educatie fizica şi sport, clasele de inceput se constituie din 25 – 30 elevi. + 
Articolul 18Admiterea în clasa a IX-a în învăţămîntul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. La concursul de admitere pot participa absolventi ai învăţămîntului gimnazial. Elevii admisi în clasa a IX-a de liceu, în anul scolar 1991/1992, pot continua studiile pînă la absolvirea învăţămîntului liceal. + 
Articolul 19Promovatii clasei a XII- a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot sustine examenul de bacalaureat. La scolile normale examenul de bacalaureat se sustine după promovarea clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat, eliberata de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei pentru toate tipurile de licee şi scoli normale (inclusiv liceele militare şi seminariile teologice), conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învăţămîntul superior, în învăţămîntul postliceal de specialitate sau sa ocupe functii pentru acre se cer studii medii. + 
Secţiunea IVÎnvăţămîntul profesional, complementar sau de ucenici + 
Articolul 20Învăţămîntul profesional se realizează prin scoli profesionale cu durata de 3-.4 ani invatamant de zi. Scolile profesionale se organizeaza de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, prin inspectoratele scolare, ministere, departamente. alte organe centrale şi locale, precum şi de prefecturi şi Primaria municipiului Bucureşti. Aceste scoli pot functiona de sine statator sau împreună cu licee, scoli tehnice de maistri şi scoli postliceale de specialitate, constituind grupuri scolare cu conducere unica.Prin procesul de invatamant ce se organizeaza în aceste scoli se asigura atît pregătirea profesionala şi instruirea practica, cat şi o pregatire generală, asemanatoare celei din clasele IX – X de liceu.Clasele de elevi din scolile profesionale se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. + 
Articolul 21Admiterea în scolile profesionale se face pe bază de concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. La concursul de admitere pot participa absolventi ai învăţămîntului gimnazial. + 
Articolul 22La scolile profesionale, studiile se incheie prin examen de absolvire. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire în meseria în care s-au pregatit, care le conferă dreptul sa exercite meseria respectiva, în concordanta cu nomenclatorul stabilit de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale. + 
Articolul 23În anul scolar 1991/1992 se organizeaza, în continuare, invatamant profesional pentru absolvirea clasei a X-a. În aceste scoli, înscrierea elevilor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. + 
Articolul 24Învăţămîntul complementar sau de ucenici se organizeaza de către organele administraţiei locale, respectiv de către agentii economici, cu avizul Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale care nu au fost cuprinşi în învăţămîntul liceal sau profesional.Învăţămîntul complementar sau de ucenici se organizeaza ca invatamant de zi cu durata de 2 ani. Clasele se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Acestea pot functiona în cadrul grupurilor scolare, scolilor profesionale sau scolilor cu clasele I-VIII.În cadrul învăţămîntului complementar sau de ucenici se asigura pregătirea generală, precum şi pregătirea profesionala şi de industrie practica intr-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperatie, prestări servicii, iniţiativa particulara, asociaţii cu caracter industrial şi alte sectoare. + 
Articolul 25Meseriile în care se pregatesc elevii prin învăţămîntul complementar sau de ucenici se aleg din cele prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregatire prin licee sau scoli profesionale. + 
Articolul 26Incheierea studiilor învăţămîntului complementar sau de ucenici se face prin examene de absolvire.Absolventii primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa exercite meseria în care au fost pregatiti, în concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale. + 
Articolul 27Absolventii învăţămîntului complementar sau de ucenici, precum şi cei de la învăţămîntul profesional, care doresc sa continue studiile în învăţămîntul liceal, pot sustine examene de diferenţa, organizate sub forma de concurs, pentru inscriere în clasa a X-a şi respectiv a XI-a pentru cei de la învăţămîntul profesional. + 
Secţiunea VÎnvăţămîntul tehnic de maistri + 
Articolul 28Învăţămîntul tehnic de maistri se realizează, la solicitarea agentilor economici, prin scoli tehnice de maistri cu o durată de 1 1/2 – 2 ani cursuri de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere şi alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregatire. + 
Articolul 29Clasele la scolile tehnice de maistri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Acestea se organizeaza în cadrul grupurilor scolare. + 
Articolul 30Concursul şi condiţiile de admitere, precum şi examenul de absolvire în scolile tehnice de maistri se organizeaza potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.Absolventii scolilor tehnice de maistri primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea respectiva, în concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale. + 
Secţiunea VIÎnvăţămîntul postliceal de specialitate + 
Articolul 31Învăţămîntul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani şi se realizează în scoli postiliceale de specialitate organizate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, la propunerea ministerelor, departamentelor economice sau altor organe centrale. În aceste scoli pot fi scolarizati absolventi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc să se pregateasca în vederea exercitarii unor profesii de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural şi sanitar.Scolile postliceale de specialitate se organizeaza ca invatamant de zi şi seral în cadrul grupurilor scolare sau împreună cu unitatile de invatamant liceal, avînd conducere unica. + 
Articolul 32Clasele scolilor postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. + 
Articolul 33Admiterea în scolile postliceale de specialitate şi examenul de absolvire se organizeaza pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.Absolventii primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea absolvita, în concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale. + 
Secţiunea VIIAlte categorii de scoli + 
Articolul 34Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi Secretariatul de Stat pentru Handicapati organizeaza camine-şcoala pentru copii cu handicap mintal, motor şi mintal-motor. scoli profesionale speciale pentru elevi cu handicap auditiv, vizual, mintal, motor şi mintal-motor, licee şi scoli postliceale speciale pentru elevi cu handicap vizual şi motor, scoli speciale de reeducare şi cursuri de calificare şi recalificare pentru invalizi. Procesul de invatamant din aceste scoli se desfăşoară pe baza planurilor de invatamant şi programelor scolare specifice, avizate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. + 
Articolul 35Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii şi elevii din gradinite, din învăţămîntul primar şi gimnazial, se organizeaza centre logopedice interscolare, ca structuri de educatie speciala.Centrul logopedic interscolar funcţionează pe lîngă o grădiniţa sau şcoala gimnaziala, fiind coordonat şi indrumat de inspectorul scolar.Aceasta activitate se desfăşoară atît în clasele constituite, cat şi în cabinetele special amenajate. În functie de gravitatea tulburarilor, norma anuală a unui logoped este de 35-40 minori cu tulburari de limbaj din gradinite şi din învăţămîntul primar şi gimnazial.Centrul logopedic interscolar se organizeaza cu cel puţin 2 posturi de profesori logopezi (cu specialitatea psiho-pedagogie speciala sau defectologie, pedagogie, psihologie).Fiecare profesor logoped lucreaza 18 ore saptamanal activitate directa cu un numar de 12-15 copii. Activitatea se desfăşoară individual sau cu 2-4 copii în decursul a cate 2-5 şedinţe saptamanal. + 
Articolul 36Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, elevilor şi parintilor şi pentru cresterea eficientei sistemului de invatamant, sînt organizate laboratoare judetene de orientare scolara şi profesionala. Aceste institutii desfăşoară o activitate complexa de asistenţa psiho-pedagogica a cadrelor didactice, elevilor şi parintilor, organizata la sediu sau în scoli, în vederea cunoasterii psiho.pedagogice a elevilor pentru individualizarea procesului instructiv-educativ şi definitivarea optiunilor scolare şi profesionale.Laboratoarele de orientare sînt institutii cu caracter interscolar şi se infiinteaza de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, cel mult unu pe judet sau în municipiul Bucureşti, fiind subordonate direct inspectoratelor scolare.Personalul didactic al laboratoarelor se normeaza astfel:– 2-3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), în functie de numărul elevilor şi complexitatea activităţii.Personalul auxiliar se normeaza astfel:– 1 post de asistenţa sociala sau de laborant la fiecare laborator.Personalul medical se normeaza potrivit normativelor Ministerului Sănătăţii.În unitatile scolare mari se pot organiza cabinete de orientare scolara şi profesionala, afiliate laboratoarelor şi incadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizeaza pentru un numar de cel puţin 800 de elevi din şcoala respectiva. Nu se pot înfiinţa mai mult de 6 cabinete într-un judet, respectiv 12 la municipiul Bucureşti.La cabinetul de orientare lucreaza un profesor pentru orientare, cu specialitatea psihologie sau pedagogie.Profesorii pentru orientare lucreaza, în medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasa 25% din norma didactica. + 
Secţiunea VIIIÎnvăţămîntul superior şi postuniversitar + 
Articolul 37Învăţămîntul superior este organizat pe doua forme:– învăţămîntul superior de lunga durata;– învăţămîntul superior de scurta durata (colegii).Învăţămîntul superior de lunga durata pregăteşte specialisti cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate şi se realizează prin: universitati, politehnici, institute şi academii, organizate pe facultati şi sectii de specializare.Învăţămîntul superior de scurta durata (colegii) asigura pregătirea viitorilor specialisti pentru execuţie, exploatare şi/sau conducere, intermediari între muncitori şi functionari, absolventi de şcoala profesionala, liceu sau şcoala de calificare postliceala, pe de o parte, şi ingineri, economisti, medici etc., absolventi ai învăţămîntului superior de lunga durata, pe de altă parte.Colegiile sînt organizate în instituţiile de invatamant superior existente sau în alte unităţi scolare, dar facand parte din structura instituţiilor de invatamant superior.Instituţiile de invatamant superior se infiinteaza prin hotărîri ale Guvernului, iar facultatile, sectiile de specializare şi colegiile, prin ordin al ministrului învăţămîntului şi stiintei.Studiile în instituţiile de invatamant superior de lunga durata se realizează prin cursuri de zi, serale şi fără frecventa, cu durata între 4 şi 7 ani, iar la colegii, prin cursuri de zi cu durata de 2 sau 3 ani. + 
Articolul 38Învăţămîntul postuniversitar se realizează prin cursuri de zi şi fără frecventa. În structura instituţiilor de invatamant superior funcţionează scoli postuniversitare cu durata de 1-2 ani. + 
Articolul 39Doctoratul constituie forma superioara de perfectionare a pregatirii profesionale a specialistilor în diferite ramuri ale stiintei, tehnicii şi culturii, prin aprofundarea specializarii atestate prin diploma de licenţă. + 
Articolul 40Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfăşurarea activităţilor în perioada stagiului de pregatire a doctoranzilor şi susţinerea tezelor în vederea obtinerii titlului ştiinţific de doctor se stabilesc de către Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. + 
Secţiunea IXÎnvăţămîntul în limbile minoritatilor naţionale + 
Articolul 41Copiilor şi elevilor din randul minoritatilor naţionale li se asigura condiţii egale de pregatire generală în limba materna, ca şi celor de naţionalitate română. + 
Articolul 42În localităţile cu populatie din randul minoritatilor naţionale pot functiona gradinite, scoli primare şi gimnaziale, licee, scoli normale, clase, grupe sau sectii cu predare în limba materna.Stabilirea acestor institutii scolare, grupe, clase sau sectii se face de către inspectoratele scolare în functie de solicitări şi de ponderea populatiei scolare minoritare din zona.Istoria şi geografia României se vor preda în limba română.În învăţămîntul superior şi postuniversitar funcţionează, în continuare, sectii, ani de studii şi grupe cu predare în limbile minoritatilor naţionale. + 
Articolul 43Pentru a putea participa activ la întreaga viaţa economica, sociala, politica şi culturala a României, trebuie ca tinerii din randul minoritatilor naţionale sa cunoasca limba română, asigurandu-se condiţiile necesare în acest scop.Limba şi literatura română este proba obligatorie la examenul de bacalaureat. + 
Articolul 44Tinerilor proveniti din randul minoritatilor naţionale care au optat pentru clasa cu predare în limba română li se asigura, la cerere, insusirea limbii materne. + 
Articolul 45La concursurile şi examenele de admitere în învăţămîntul de toate gradele, candidatii din randul minoritatilor naţionale pot sustine probele în limba materna, la disciplinele pe care le0au studiat în această limbă. + 
Articolul 46În situaţii deosebite, functionarea unor grupe de prescolari sau clase din celelalte tipuri de invatamant cu efective mai mici de 10 copii sau elevi va fi aprobata de Ministerul Invatavamtului şi Stiintei, la cererea solicitantilor. + 
Capitolul BDispozitii finale + 
Articolul 47Finantarea cheltuielilor unităţilor de invatamant se asigura:1. de la buget prin:– Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei pentru unitatile de invatamant din subordinea sa exclusiva;– celelalte organe centrale sau locale de stat pentru unitatile pe care le organizeaza;2. din fondurile proprii ale agentilor economici sau din alte surse pentru:– învăţămîntul complementar, profesional, tehnic de maistri, la elevii cu care s-au incheiat contracte de scolarizare, luandu-se în calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic şi bursele elevilor. De asemenea, agentii economici vor asigura cheltuielile de întreţinere şi functionare a gradinitelor cu program prelungit şi saptamanal organizate de acestia;3. din fondul de şomaj, pentru cheltuielile efectuate de directiile de muncă şi protecţie sociala judetene şi a municipiului Bucureşti, prin unitatile de invatamant, ocazionate de organizarea, potrivit legii, a cursurilor de calificare şi recalificare a somerilor;4. din taxe de scolarizare încasate pentru elevii care doresc să se pregateasca intr-o meserie sau profesie solicitat şi care nu s-au incadrat în numărul de locuri repartizate prin planul de scolarizare al scolilor complementare, profesionale şi tehnice de maistri şi nu au contracte cu agentii economici. La stabilirea taxelor de scolarizare se va lua în calcul totalitatea cheltuielilor de instruire.La stabilirea fondurilor necesare pentru functionarea învăţămîntului se vor avea în vedere veniturile proprii care se realizează din activitatea practica a elevilor şi studenţilor din aceste unităţi, taxele de scolarizare care se vor incasa, alte venituri, finantarea de la buget facandu-se în completare. + 
Articolul 48Anul scolar, pentru toate gradele de invatamant preuniversitar, începe la data de 15 septembrie 1991 şi se incheie la data de 15 iunie 1992. + 
Articolul 49Numărul locurilor, pentru anul de invatamant 1991/1992, la toate gradele de invatamant, este cel prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din aceasta hotărîre. + 
Articolul 50Cursurile de perfectionare se stabilesc de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, la propunerea organelor interesate. + 
Articolul 51Reteaua scolara şi extrascolara, denumirea instituţiilor de invatamant şi organizarea activităţilor extrascolare se aproba de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, la propunerea organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat şi a inspectoratelor scolare judetene şi al municipiului Bucureşti.Planul de scolarizare pentru învăţămîntul prescolar, primar, gimnazial, instituţiile de educatie, de ocrotire şi invatamant complementar sau de ucenici se repartizeaza, pe inspectorate scolare, de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei.Planul de scolarizare pentru învăţămîntul liceal, superior şi postuniversitar se repartizeaza pe institutii de invatamant de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, cu consultarea celor interesati.Planul de scolarizare pentru învăţămîntul profesional, complementar, tehnic de maistri şi postliceal de specialitate se repartizeaza pe institutii de invatamant de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, în colaborare cu ministerele şi departamentele economice, cu celelalte organe centrale, la propunerea inspectoratelor scolare. + 
Articolul 52Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, la propunerea inspectoratelor scolare judetene şi al municipiului Bucureşti, poate organiza forme de invatamant fără frecventa la toate gradele de invatamant pentru copiii familiilor care îşi desfăşoară activitatea temporar în strainatate, pentru sportivi de mare performanta aflati în cantonamente şi turnee indelungate, pentru elevii cu alte situaţii deosebite sau pentru cei care doresc să-şi continue studiile pe cont propriu, cu plata în valută. + 
Articolul 53Norma medie saptamanala de predare în învăţămîntul de toate gradele se stabileste de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. + 
Articolul 54Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei elaboreaza planurile de invatamant şi programele scolare pentru învăţămîntul preuniversitar, cu sprijinul Institutului de stiinte ale educatiei, al comisiilor de specialitate pe discipline şi în colaborare cu ministerele, departamentele economice şi celelalte organe centrale, pentru pregătirea de specialitate, tehnologica şi instruire practica din unitatile de invatamant organizate de acestea. Manualele scolare pentru toate gradele de invatamant se elaboreaza numai pe bază de concurs şi se aproba de către Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. + 
Articolul 55Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei raspunde de conţinutul, indrumarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesionala din toate instituţiile de invatamant.Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale, raspunde de organizarea, conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate şi profesionala din instituţiile de invatamant din subordinea acestora.Inspectoratele scolare judetene şi al municipiului Bucureşti raspund de organizarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesionala din toate instituţiile de invatamant preuniversitar de pe raza judeţului sau a municipiului Bucureşti. + 
Articolul 56Situaţiile deosebite privind functionarea unor grupe de prescolari sau clase de elevi cu efective mai mici sau mai mari vor fi analizate şi aprobate de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei. + 
Articolul 57Realizarea planului de scolarizare propus pe anul 1991/1992 nu necesita fonduri suplimentare de la buget pe anul 1991, cu excepţia celor pentru aplicarea masurilor de protecţie sociala. + 
Articolul 58În gospodarirea bazei materiale a unităţilor de invatamant, prefecturile au atribuţii de a exercita control şi a aloca fonduri. Inspectoratele scolare vor prezenta, la nivelul consiliilor prefecturilor, analize periodice privind starea învăţămîntului din judete. + 
Articolul 59Se restituie unităţilor de invatamant prin ministere şi departamente, fără plata, de către unitatile economice de stat care nu s-au reorganizat în baza Legii nr. 15/1990, baza materiala a unităţilor de invatamant (inclusiv internatele şi cantinele scolare, precum şi atelierele pentru pregătirea practica a elevilor) care a fost preluata, fără plata, de unitatile economice o dată cu activitatea de invatamant şi instruirea practica a elevilor.Situaţia bazei materiale a unităţilor de invatamant (inclusiv internatele şi cantinele scolare, precum şi atelierele pentru pregătirea practica a elevilor) care au fost preluate de agenti economici reorganizati în temeiul Legii nr. 15/1990 va fi inventariata de Ministerul Învăţămîntului şi Stiintei şi reglementata printr-o hotărîre a Guvernului pînă la 31 decembrie 1991. + 
Articolul 60Aplicarea prevederilor prezentei hotărîri pentru învăţămîntul militar se va face conform reglementarilor specifice. + 
Articolul 61Prezenta hotărîre intră în vigoare începînd cu anul de invatamant 1991/1992.Pe aceeasi data se abroga Hotărîrea Guvernului nr. 521/1990, cu excepţia nomenclatoarelor de meserii şi specialitati aprobate prin anexele nr. 1, 2 3 şi 4, care se aplică şi pentru anul de invatamant 1991/1992.PRIM-MINISTRUPETRE ROMAN + 
Anexa 1PLAN DE SCOLARIZAREpentru anul scolar (universitar) 1991/1992la toate gradele de invatamant

––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește