HOTĂRÂRE nr. 44 din 7 noiembrie 2000

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 30 noiembrie 2000
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAHG 911 10/10/2000
ActulREFERIRE LAHG 910 10/10/2000
ActulREFERIRE LAHOTARARE 19 17/10/2000
ActulREFERIRE LAHOTARARE 12 04/11/1997 ART. 20
ActulREFERIRE LALEGE 69 15/07/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE 69 15/07/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE 69 15/07/1992 ART. 28
ActulREFERIRE LALEGE 68 15/07/1992 ART. 85
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 13
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 16
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 26
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 81
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 144
 Nu exista acte care fac referire la acest act

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorMariana Trofimescu – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentLa data de 7 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, Contestaţia înregistrată la nr. 382 din 6 noiembrie 2000, formulată de domnul Mircea Cucu, Contestaţia înregistrată la nr. 381 din 6 noiembrie 2000, formulată de domnul Ion Talau, precum şi Contestaţia înregistrată la nr. 380 din 6 noiembrie 2000, formulată de domnul Nicolae Valerel I. Oghina.Contestaţiile privesc înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 390D/2000, nr. 391D/2000 şi, respectiv, nr. 392D/2000.Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţiile se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.În cuprinsul contestaţiei care formează obiectul Dosarului nr. 390D/2000 se susţine ca domnul Ion Iliescu nu mai are dreptul sa candideze la funcţia de Preşedinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000, deoarece a îndeplinit doua mandate în aceasta funcţie. Totodată se susţine ca domnul Ion Iliescu se face vinovat de venirea minerilor în Bucureşti, în zilele de 13-15 iunie 1990, precum şi de "primirea de la Moscova a unei aparaturi telefonice speciale ce urma să fie montata la Cotroceni". Se mai afirma ca domnul Ion Iliescu nu poate fi preşedinte, deoarece se afla într-un proces la Paris, chemat în judecata de domnul Adrian Costea pentru neplata afiselor electorale comandate în campania electorală din anul 1996.În motivarea contestaţiei ce formează obiectul Dosarului nr. 391D/2000 se susţine ca domnul Ion Iliescu a condus statul "în perioada decembrie 1989 – noiembrie 1996, timp de 7 ani cu 3 mandate, al treilea ilegal". În continuare sunt formulate unele consideratii de ordin politic, pentru care autorul contestaţiei apreciază ca domnul Ion Iliescu nu poate candida la funcţia de Preşedinte al României.În contestaţia ce formează obiectul Dosarului nr. 392D/2000 se susţine ca domnul Ion Iliescu "a îndeplinit doua mandate constituţionale de Preşedinte al României şi, potrivit prevederilor Constituţiei, nu mai are vocaţie pentru un al treilea mandat".Deoarece toate contestaţiile au acelaşi obiect, şi anume înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României, şi se întemeiază pe aceeaşi prevedere constituţională [art. 81 alin. (4) din Constituţie], iar între motivele invocate exista o strânsă legătură, Curtea ridica din oficiu problema conexarii cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, precum şi al art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, dispune conexarea dosarelor nr. 391D/2000 şi nr. 392D/2000 la Dosarul nr. 390D/2000.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, apreciază ca fiind tardive toate cele trei contestaţii, arătând ca acestea au fost depuse la data de 6 noiembrie 2000, deşi ultima zi de depunere a fost 5 noiembrie 2000, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României. În consecinţa se solicita respingerea pe acest temei a tuturor contestaţiilor.CURTEA,analizând contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, şi vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituţională constata ca este competenţa să soluţioneze contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României.Curtea Constituţională retine ca, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, „Până la 20 de zile înainte de data alegerilor, candidatul, partidele, formaţiunile politice sau cetăţenii pot contesta înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii. Contestaţia se depune la Biroul Electoral Central, care o înaintează împreună cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluţionare, Curţii Constituţionale”.Verificand respectarea de către contestatori a acestor dispoziţii legale, Curtea constata ca toate cele trei contestaţii au fost depuse după expirarea termenului legal prevăzut la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, întrucât ultima zi de depunere a contestaţiilor la Biroul Electoral Central era 5 noiembrie 2000, iar acestea, conform înregistrării la acest birou, au fost depuse la data de 6 noiembrie 2000.Într-adevăr, data alegerilor pentru Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României a fost stabilită la 26 noiembrie 2000 prin Hotărârea Guvernului nr. 910/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 12 octombrie 2000. În raport cu această dată termenul legal pentru depunerea contestaţiilor împotriva înregistrării ori neinregistrarii candidaturilor la funcţia de Preşedinte al României a expirat în ziua de 5 noiembrie 2000, la ora 24,00. Acest termen limita este stabilit, de altfel, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 911/2000 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor prevăzute în Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi în Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României (publicată, de asemenea, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 12 octombrie 2000).Curtea retine ca procedura de desfăşurare a alegerilor este de ordine publică. Asa fiind, în aceasta materie nu se poate aplica regula generală din dreptul comun, stabilită prin dispoziţiile art. 104 din Codul de procedură civilă, conform cărora "Actele de procedura trimise prin posta instanţelor judecătoreşti se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui". Într-adevăr, dacă aceasta regula de drept comun s-ar aplica în procedura electorală, ar determina o stare de incertitudine şi imposibilitatea respectării celorlalte termene.De altfel, textul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 prevede în mod expres ca orice contestaţie privind înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii „[…] se depune la Biroul Electoral Central”. În acest fel nu se exclude posibilitatea expedierii contestaţiei prin posta sau prin alte cai de comunicare, cu condiţia însă ca aceasta să fie primită şi înregistrată la Biroul Electoral Central înlăuntrul termenului stabilit de lege.Întrucât termenul prevăzut la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 este un termen de decădere, Curtea constata ca sunt tardiv introduse toate contestaţiile (împotriva înregistrării sau neinregistrarii candidaturilor la funcţia de Preşedinte al României pentru alegerile programate la 26 noiembrie 2000) depuse la Biroul Electoral Central după data de 5 noiembrie 2000, ora 24,00.În consecinţa Curtea urmează sa respingă, ca fiind tardiv depuse, contestaţiile care constituie obiectul prezentei cauze.În temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 16, 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge, ca fiind tardiv depuse la Biroul Electoral Central, contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţii formulate de domnii Mircea Cucu, Ion Talau şi Nicolae Valerel I. Oghina.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x