HOTĂRÂRE nr. 4 din 25 octombrie 2000

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorMariana Trofimescu – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentLa data de 24 octombrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, contestaţia nr. 78 din 23 octombrie 2000, formulată de doamna Maria-Crina Teodorescu.Contestaţia priveşte înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 şi formează obiectul Dosarului nr. 327D/2000.Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţia se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.În motivarea contestaţiei doamna Maria-Crina Teodorescu susţine ca, în cazul în care domnul Ion Iliescu candidează din nou la funcţia de Preşedinte al României, s-ar ajunge la încălcarea Constituţiei şi a Legii nr. 69/1992, privind alegerea Preşedintelui României, deoarece prin acest nou mandat „se depăşeşte durata limita admisă de Constituţie cu 3 ani”. De asemenea, se susţine ca domnul Ion Iliescu se face vinovat de „mineriade, Piaţa Universitatii, Targu Mures, tratatul cu U.R.S.S., firul roşu, afisele electorale pentru care a înşelat statul român neplatind taxe vamale, dar mai ales pentru condamnarea la moarte a celor doi dictatori […] în ziua de Craciun”.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, apreciază ca singurul mandat de Preşedinte al României, în înţeles constituţional, este cel îndeplinit de domnul Ion Iliescu ca urmare a alegerilor din septembrie 1992. Se arata ca noţiunea de „mandat de Preşedinte al României” este utilizat pentru prima data prin Legea nr. 69/1992, adoptată în temeiul Constituţiei din anul 1991. De asemenea, se considera ca Decretul-lege nr. 92/1990 este un act normativ cu caracter provizoriu şi tranzitoriu, care se referă la unele prerogative ale funcţiei de Preşedinte al României, iar nu la noţiunea de mandat de Preşedinte al României. Rezultă ca motivul invocat în legătură cu numărul mandatelor exercitate până în prezent de domnul Ion Iliescu este nefondat. În ceea ce priveşte motivul tragerii la răspundere penală, se apreciază ca acesta nu poate fi reţinut, deoarece, pe de o parte, domnul Ion Iliescu nu a fost pus sub acuzare, iar pe de altă parte, acest motiv nu intră în competenţa Curţii Constituţionale. În consecinţa se solicita respingerea contestaţiei ca fiind neîntemeiată.CURTEA,analizând contestaţia prin raportare la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, şi vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României.Contestatorul susţine ca domnul Ion Iliescu nu mai poate candida la alegerile din 26 noiembrie 2000, întrucât ar depăşi cu 3 ani limita maxima a doua mandate de Preşedinte al României. De asemenea, considera ca trebuie tras la răspundere penală pentru unele dintre activităţile desfăşurate în perioada în care a îndeplinit funcţia de Preşedinte al României.I. Examinând aceste sustineri, Curtea retine ca în legătură cu primul motiv al contestaţiei, şi anume depunerea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru un al treilea mandat de Preşedinte al României, cu doua opinii separate, s-a pronunţat prin Hotărârea nr. 3 din 24 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 8 noiembrie 2000, în sensul că domnul Ion Iliescu a îndeplinit până în prezent un singur mandat de Preşedinte al României, şi anume în perioada 1992-1996, corespunzător prevederilor art. 81 alin. (4) şi ale art. 83 alin. (1) din Constituţie.Cele statuate de Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 3 din 24 octombrie 2000 îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţa, întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea jurisprudenţei.II. În ceea ce priveşte celelalte motive cuprinse în contestaţie, Curtea constata ca atât condiţiile de eligibilitate, cat şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) şi la art. 81 alin. (4) din Constituţie, texte al căror conţinut este următorul:– Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi vârsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României."; … – Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";– Art. 16 alin. (3): "Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara.";– Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.";– Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive."În speta, examinând motivele invocate de contestator, Curtea constata ca acestea nu se regăsesc în conţinutul prevederilor constituţionale anterior menţionate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatorului, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimarii votului.În consecinţa, contestaţia ce face obiectul prezentei cauze este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 16, 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, cu majoritate de voturi în privinta motivelor întemeiate pe dispoziţiile art. 81 alin. (4) şi ale art. 83 alin. (1) din Constituţie şi cu unanimitate de voturi în celelalte aspecte,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României, contestaţie formulată de doamna Maria-Crina Teodorescu.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Doina Suliman–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește