HOTĂRÂRE nr. 39 din 12 martie 2024

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 28/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: SENATUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 216 din 14 martie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 13 07/02/2008
ActulREFERIRE LATRATAT 13/12/2007
ActulREFERIRE LAPROTOCOL 13/12/2007
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 67
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 76
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
 Nu exista acte care fac referire la acest act





În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/68 din 6.03.2024,Senatul adoptă prezenta hotărâre. + 
Articolul 1Senatul României:1.constată că evoluția populației României în ultimele decenii a fost marcată de reducerea pe termen lung a natalității, care de-a lungul timpului a determinat schimbări substanțiale în structura pe vârstă a populației, cu implicații negative în toate sectoarele vieții. Potrivit proiecțiilor demografice realizate de Eurostat, la orizontul anului 2100, populația României va fi de 12,8 milioane de locuitori, în scădere cu aproximativ 6,4 milioane de persoane față de anul 2021;2.susține că: a)populația în scădere și îmbătrânirea demografică pun presiune asupra sistemului de securitate socială, în special asupra componentelor de sănătate și pensii. Cheltuielile pentru servicii medicale și pensii pot crește semnificativ, ceea ce necesită ajustări constante ale bugetului public pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a acestor sisteme;b)mobilitatea forței de muncă în interiorul UE interacționează cu schimbările demografice, reducând presiunea în unele regiuni, în timp ce amplifică situația în altele, generând diverse fenomene precum exodul de creiere. Acest lucru poate duce la o pierdere a capitalului uman și o scădere a potențialului economic al țării, prin exacerbarea penuriei de forță de muncă în anumite sectoare-cheie;c)la nivel național există și un risc real ca schimbările demografice să accentueze dezechilibrele regionale din România. Anumite regiuni pot fi mai afectate decât altele de declinul populației și de lipsa oportunităților de dezvoltare economică. Acest lucru poate duce la migrarea internă către centre/regiuni urbane și la depopularea zonelor rurale;d)setul de instrumente sprijină statele membre în instituirea și punerea în aplicare a unor politici integrate care să abordeze schimbările demografice și să integreze preocupările în materie de demografie în toate politicile;3.recomandă Comisiei Europene și instituțiilor europene ca în elaborarea politicilor europene să se țină cont de particularitățile fiecărui stat membru, în sensul în care România și statele din Estul Europei au istorii și realități socioeconomice diferite față de statele occidentale și care au determinat:a)diferențe referitoare la speranța de viață a românilor care este mai mică decât media la nivelul Uniunii Europene, ceea ce are impact asupra vârstei de pensionare a celor din Est față de Vest și care nu poate să fie uniformizată;b)problema mobilității orizontale, respectiv plecarea forței de muncă active din România și din statele din Est către statele din cadrul UE sau în afara UE, ceea ce a dus la scăderea populației active din aceste state;4.se arată îngrijorat și recomandă Guvernului României să elaboreze politici publice destinate tinerilor care nu se află în nicio formă de educație, ocupare sau formare (NEET) bazate pe analize cantitative și mai ales calitative. Datele Eurostat demonstrează că România a înregistrat, în perioada 2012-2022, o creștere continuă a ponderii tinerilor NEET, iar această creștere este cu mult peste media europeană^1. ^1 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics_explained/index.phptitle=Statistics_on_young_people_neither_in_employment_nor_in_education_or_training#The_NEET_rate_within_the_EU_and_its_Member_States_in_2022A se vedea și: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/edat_lfse_18/default/table?lang=en + 
Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 12 martie 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
SORIN-MIHAI CÎMPEANU
București, 12 martie 2024.Nr. 39.––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x