HOTĂRÂRE nr. 38 din 3 decembrie 2009

asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor referitoare la propunerea legislativă intitulată "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii"



Cu Adresa nr. I 920 din 4 noiembrie 2009, preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale "propunerea legislativă a cetăţenilor privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii", înregistrată la Senat cu nr. 1.611 din 23 octombrie 2009.Documentaţia transmisă Curţii Constituţionale de către Senat cuprinde:1. Cererea înregistrată la Secretariatul general al Senatului sub nr. 1.611 din 23 octombrie 2009, prin care preşedintele Comitetului de iniţiativă, domnul Dorin Marius Gabor, a solicitat înregistrarea propunerii legislative a cetăţenilor;2. declaraţia celor 11 membri ai Comitetului de iniţiativă de constituire a acestuia "în scopul promovării unui proiect de lege privind finanţarea sănătăţii în România", precum şi de desemnare, ca preşedinte, a domnului Dorin Marius Gabor;3. Încheierea de autentificare nr. 107 din 9 martie 2009 a Biroului notarului public Roxana Elena Mihalca;4. expunerea de motive şi textul propunerii legislative a cetăţenilor intitulată "Legea privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii";5. Avizul nr. 352 din 15 aprilie 2009 al Consiliului Legislativ, referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii;6. Cererea înregistrată la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sub nr. 51/2.243 din 23 aprilie 2009, prin care preşedintele Comitetului de iniţiativă a solicitat publicarea proiectului actului normativ privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii în Monitorul Oficial al României, Partea I;7. tabelul centralizator cuprinzând numărul total al semnăturilor susţinătorilor iniţiativei legislative din judeţele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea, împreună cu tabelele centralizatoare corespunzătoare fiecăruia dintre judeţele menţionate;8. Adresa înregistrată la Secretariatul general al Senatului sub nr. 1.631 din 29 octombrie 2009, prin care doamna Daniela Ştefănescu, membru al Comitetului de iniţiativă, "în baza împuternicirii membrilor Comitetului de iniţiativă", înaintează "listele de semnături pentru care procedura de atestare a semnăturilor susţinătorilor iniţiativei legislative privind fondurile anuale minime obligatorii necesare finanţării sănătăţii a fost întârziată la nivelul primăriilor respective, în completarea listelor de susţinători" depuse cu Adresa nr. 1.611 din 23 octombrie 2009;9. tabelul centralizator cuprinzând numărul semnăturilor susţinătorilor iniţiativei legislative din judeţele Bacău, Buzău, Timiş, Suceava şi municipiul Bucureşti, transmis cu adresa anterior menţionată, împreună cu tabelele centralizatoare corespunzătoare fiecăruia dintre judeţele menţionate;10. Adresa înregistrată la Secretariatul general al Senatului sub nr. 1.632 din 30 octombrie 2009, prin care doamna Daniela Ştefănescu, membru al Comitetului de iniţiativă, "în baza împuternicirii membrilor Comitetului de iniţiativă", înaintează "listele de semnături pentru care procedura de atestare a semnăturilor susţinătorilor iniţiativei legislative privind fondurile anuale minime obligatorii necesare finanţării sănătăţii a fost întârziată la nivelul primăriilor respective, în completarea listelor de susţinători" depuse cu Adresa nr. 1.611 din 23 octombrie 2009;11. tabelul centralizator cuprinzând numărul semnăturilor susţinătorilor iniţiativei legislative din judeţul Vaslui, transmis cu adresa anterior menţionată;12. un număr de 399 de dosare cu semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative a cetăţenilor privind nivelul fondurilor anuale minime destinate finanţării sănătăţii.Propunerea legislativă a cetăţenilor intitulată "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii" are următorul cuprins:"Art. 1. – (1) Totalul fondurilor anuale destinate finanţării sănătăţii reprezintă cel puţin 6% din produsul intern brut anual, iar fondul anual destinat asistenţei medicale primare reprezintă minimum 12% din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.(2) Legea bugetului de stat va conţine prevederi conforme cu prevederile alin. (1). … (3) Orice act normativ care reglementează finanţarea asistenţei medicale primare trebuie să respecte cu stricteţe prevederile alin. (1). … Art. 2 – Articolul 81 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:lt; lt;Art. 81. – Sumele alocate pentru finanţarea asistenţei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naţionale de sănătate publică şi nu pot fi mai mici de 12% din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. gt; gt;Art. 3 – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010."În expunerea de motive care însoţeşte propunerea legislativă a cetăţenilor se arată, în esenţă, că, deşi sănătatea "a fost declarată prioritate naţională de către toţi guvernanţii postdecembrişti […], finanţarea acestui sector a avut permanent de suferit, procentul alocat sănătăţii din produsul intern brut fiind mult sub nivelul alocat de statele membre ale Uniunii Europene, chiar ţări din vecinătatea României având alocate procente mai mari". Toate segmentele sistemului sanitar au avut de suferit, atât la nivelul infrastructurii, cât şi la nivelul dotărilor cu aparatură performantă şi cu medicamente şi materiale sanitare, al aprovizionării cu alimente, dezinfectante etc. De asemenea, subfinanţarea nu a permis funcţionarea optimă ca număr de personal medical calificat şi nici atingerea unor venituri corespunzătoare pentru personalul de specialitate la toate nivelurile de asistenţă, ceea ce are drept consecinţă "un veritabil exod al medicilor şi asistentelor către ţări europene capabile să îşi susţină sistemul medical".Se mai arată că medicina de familie este considerată în toată Europa cel mai important segment al asistenţei medicale, furnizând serviciile medicale de bază pentru toată populaţia, cu un raport eficienţă/preţ extrem de favorabil. În considerarea rolului său, "trebuie ca finanţarea pe acest segment, cel mai ieftin de altfel, să aibă un nivel corespunzător, pentru a-şi putea realiza menirea". Aceasta şi în considerarea faptului că, după aderarea României la Uniunea Europeană, s-a liberalizat piaţa muncii specifică sistemului sanitar, astfel încât personalul medical a început să emigreze, tentat atât de veniturile "mult mai consistente", cât şi de posibilitatea de a-şi desfăşura meseria "la cote înalte, de condiţiile generale de muncă şi de respectul social cuvenit". Se consideră că "stabilirea prin lege a procentului alocat asistenţei medicale şi, respectiv, asistenţei medicale primare în România ar crea premisele unei stabilităţi pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte finanţarea sistemului sanitar", ceea ce ar avea ca efect "creşterea calităţii serviciilor medicale furnizate, demararea unor activităţi de investiţii, de modernizare şi dotare a unităţilor medicale, precum şi diversificarea serviciilor asigurate populaţiei".În concluzie, se arată că "adoptarea unei legi care să garanteze o finanţare corectă şi sigură a sistemului de sănătate reprezintă un pas important în reforma sistemului sanitar românesc".CURTEA,examinând propunerea legislativă a cetăţenilor intitulată "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii", prin raportare la dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi raportul întocmit de judecătorul-raportor, reţine următoarele:Curtea a fost legal sesizată şi este competentă să se pronunţe asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor referitoare la propunerea legislativă intitulată "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii".Competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor este prevăzută de dispoziţiile art. 146 lit. j) din Constituţie, potrivit cărora Curtea "verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni".În legătură cu această atribuţie sunt incidente dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care prevăd că iniţiativa legislativă aparţine şi "[… ] unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea". … Sub aspectul competenţei Curţii sunt, de asemenea, aplicabile dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 47/1992 şi dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 189/1999, republicată, care, utilizând aceiaşi termeni, stabilesc obiectul verificării pe care Curtea o întreprinde în exercitarea atribuţiei sale constituţionale. Aceste dispoziţii au următorul cuprins:– Art. 48 din Legea nr. 47/1992: „Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativă a cetăţenilor, se pronunţă asupra:a) caracterului constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor; … b) îndeplinirii condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora; … c) întrunirii numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) sau, după caz, la art. 150 alin. (1) din Constituţie, republicată, precum şi asupra respectării dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de aceleaşi articole."; … – Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 189/1999, republicată, are un conţinut identic, cu excepţia tezei ultime a lit. b), care cuprinde sintagma „sunt atestate potrivit art. 5”, corespunzător celei din art. 48 lit. b) din Legea nr. 47/1992 – „sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora”.Potrivit art. 5 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 189/1999, republicată:"(1) Atestarea calităţii de cetăţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinătorilor se face de către primarul localităţii fie personal, fie, în localităţile urbane, şi prin funcţionarii primăriei împuterniciţi de primar în acest scop. Atestarea se face prin verificarea listei de susţinători, iar în ceea ce priveşte domiciliul, în colaborare cu organul local de poliţie, dacă este cazul. […](3) Atestarea de către primar a listei de susţinători se face prin semnătura persoanei care a efectuat controlul, cu indicarea actului de împuternicire, dacă este cazul, şi a datei când s-a făcut atestarea, precum şi prin aplicarea ştampilei. Dacă primarul a solicitat sprijinul organului local de poliţie, va semna şi reprezentantul acestuia, cu precizarea aspectelor pe care le-a verificat. Semnătura se aplică pe ultima copertă a dosarului cuprinzând listele verificate, aflat la comitetul de iniţiativă, după ce a fost confruntat cu cel depus la primărie. Aspectele neatestate se elimină din listă, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (3)." … Prin urmare, în exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 146 lit. j) din Constituţie de a verifica iniţiativa legislativă a cetăţenilor, Curtea are în vedere dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ale art. 48 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 5 şi 7 din Legea nr. 189/1999, republicată, şi reţine următoarele:1. Cu privire la caracterul constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor:Prin iniţiativa legislativă a cetăţenilor se propune, în esenţă, alocarea de la bugetul de stat, pentru finanţarea sănătăţii, a unui procent din produsul intern brut de cel puţin 6%, iar, pentru finanţarea asistenţei medicale primare, a unui procent de cel puţin 12% din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Se propune în acest sens modificarea dispoziţiilor art. 81 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, care au în prezent următorul cuprins: „Sumele alocate pentru finanţarea asistenţei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naţionale de sănătate publică.”Propunerea legislativă vizează aşadar concepţia viitoare cu privire la formarea bugetului de stat, modificarea politicii bugetare privind sănătatea şi, în principal, a celei privind finanţarea asistenţei medicale primare în România, în sensul stabilirii prin lege a procentului alocat asistenţei medicale şi, respectiv, asistenţei medicale primare. Astfel fiind, Curtea constată că propunerea legislativă este constituţională în raport cu dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Constituţie, deoarece nu vizează reglementarea vreunuia dintre domeniile care nu pot face obiectul unei iniţiative legislative, prevăzute de acest text constituţional.2. În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicarea propunerii legislative şi dacă listele de susţinători sunt atestate potrivit cerinţelor art. 48 lit. b) din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată:a) Curtea constată că propunerea legislativă, precum şi expunerea de motive care o însoţeşte, semnată de Comitetul de iniţiativă format din 11 membri, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 29 aprilie 2009, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului nr. 352 din 15 aprilie 2009 al Consiliului Legislativ, prevăzut la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 189/1999, republicată. … b) În urma examinării realizate de către colectivul de magistraţi-asistenţi, constituit prin rezoluţia preşedintelui Curţii Constituţionale, a tuturor celor 399 de dosare primite de la Senat, cuprinzând semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative provenind din 25 de judeţe şi 3 sectoare ale municipiului Bucureşti, s-a constatat că atestarea listelor de susţinători nu s-a făcut în toate cazurile cu respectarea strictă a dispoziţiilor imperative ale art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, de către primarii unităţilor administrativteritoriale sau, în localităţile urbane, şi de funcţionarii primăriei împuterniciţi de primar în acest scop. … Astfel, au fost înregistrate situaţii în care, în mediul rural, atestarea calităţii de cetăţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinătorilor, prevăzută la art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, s-a făcut prin semnătură, fără precizarea calităţii persoanei care a semnat, aplicându-se ştampila consiliului local, iar nu a primarului, situaţii în care listele de susţinători poartă doar ştampila primăriei, fără nicio semnătură, ori atestarea s-a făcut de către secretarul comunei, „pentru” primar, sau de către un referent ca urmare a dispoziţiei primarului.S-au mai constatat cazuri în care, în mediul urban, atestarea a fost realizată printr-o semnătură, fără precizarea calităţii persoanei care a semnat, şi prin aplicarea ştampilei consiliului local, precum şi o situaţie în care atestarea s-a făcut ca urmare a verificării "prin sondaj" doar a unora dintre semnături (în sectorul 3 al municipiului Bucureşti).Faţă de cele constatate, Curtea reţine că aceşti susţinători, care sunt atestaţi cu încălcarea dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, nu pot fi incluşi în totalul susţinătorilor propunerii legislative, a căror atestare este legală.3. Cu privire la întrunirea numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) din Constituţie, precum şi la respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzute de aceleaşi dispoziţii:În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) din Constituţie, iniţiativa legislativă aparţine unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, care trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare dintre aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.În ceea ce priveşte condiţia referitoare la dispersia teritorială, Curtea constată că aceasta nu este îndeplinită, deoarece numai în 8 judeţe ale ţării sunt legal atestate un număr de cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei legislative. Aceste judeţe sunt următoarele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Dâmboviţa, Dolj, Mureş, Neamţ, Olt şi Satu Mare. Listele legal atestate provenind din celelalte 17 judeţe, respectiv Bacău, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea, precum şi din sectoarele 2, 3 şi 6 ale municipiului Bucureşti, care nu au înregistrat cel puţin 5.000 de semnături legal atestate, nu pot fi luate în considerare, iar susţinătorii cuprinşi în aceste liste nu pot fi incluşi în numărul total al susţinătorilor iniţiativei legislative, deoarece condiţiile prevăzute de art. 74 alin. (1) din Constituţie sunt cumulative.Faţă de cele expuse, Curtea Constituţională reţine că iniţiativa legislativă a cetăţenilor referitoare la propunerea legislativă intitulată "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii" nu întruneşte condiţia dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de art. 74 alin. (1) din Constituţie.Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art. 146 lit. j) şi ale art. 74 din Constituţie, prevederile Legii nr. 47/1992, precum şi dispoziţiile Legii nr. 189/1999, republicată,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Constată că iniţiativa legislativă a cetăţenilor referitoare la propunerea legislativă intitulată "Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii" nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 74 alin. (1) din Constituţie.Definitivă şi general obligatorie.Hotărârea se comunică preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Dezbaterea a avut loc la data de 3 decembrie 2009 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Augustin Zegrean, judecători.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Marieta Safta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește