În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 1 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/102 din 2.03.2018,Senatul adoptă prezenta hotărâre. +
Articolul 1Senatul României:1.Constată ca fiind întemeiată neintroducerea României în categoria statelor pentru care se va efectua o analiză aprofundată în contextul Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, dat fiind faptul că în ultimii 5 ani (2012-2016), în România, poziția investițională internațională netă (ca % din PIB) s-a îmbunătățit cu 17,5 puncte procentuale, ajungând de la –67,4% din PIB în anul 2012 la –49,9% din PIB în anul 2016. În acest context, există perspective favorabile în următorii ani pentru respectarea pragului specific al indicatorului din cadrul procedurii (–35,0% din PIB). … 2.Atrage atenția că, deși starea economică UE este optimistă datorită creșterii economice, scăderii șomajului, redresării investițiilor și îmbunătățirii finanțelor publice, persistă șomajul ridicat în rândul tinerilor, migrația internă, insuficienta finanțare a educației și a cercetării-dezvoltării, creșterea decalajului dintre veniturile minime și cele maxime, precum și a decalajelor dintre regiunile europene periferice și cele din centrul și vestul Europei. … 3.Salută faptul că Analiza anuală a creșterii pe 2018 recunoaște nevoia de sisteme fiscale eficiente și echitabile pentru a asigura finanțe sustenabile și a inversa actuala tendință de reducere a impozitării veniturilor din capital. … 4.Reamintește faptul că, în timp ce multe state membre dispun de pârghii fiscale limitate pentru a implementa reforme structurale sustenabile și favorabile creșterii, unele state membre au în continuare surplusuri considerabile care ar trebui utilizate pentru susținerea investițiilor și a creșterii pe întreg teritoriul UE.Reamintește, de asemenea, importanța investițiilor publice pentru stimularea și favorizarea investițiilor în UE. Actualul nivel al investițiilor afectează autoritățile locale și regionale, amenințându-le capacitatea de a furniza servicii publice de calitate. … 5.Punctează faptul că un mecanism fiscal suplimentar – în plus față de cel existent și nu prin realocări care ar submina rolul vital jucat în prezent de fondurile structurale și de politica de coeziune – reprezintă un instrument necesar pentru creșterea stimulentelor pentru convergență și pentru a face față șocurilor economice asimetrice sau simetrice. … 6.Subliniază importanța unei creșteri salariale la nivel european, pentru a stimula consumul privat ca principal motor al creșterii. Este astfel necesar să se acorde atenție interacțiunii dintre politicile monetare, fiscale și de venituri (inclusiv evoluția salariilor și profitului), mai degrabă decât pe chestiunile fiscale.Subliniază, de asemenea, faptul că semestrul european și recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să îndeplinească obiectivele stabilite în Pilonul drepturilor sociale. În plus, subliniază faptul că rolul statelor membre este să garanteze accesul la educație și formare de calitate. … 7.Consideră că moneda euro nu este o monedă unică, ci o monedă comună care acționează ca un burete ce absoarbe valoarea adăugată de la statele membre mai sărace către cele mai bogate, accentuând divergența dintre statele membre.În plus, deși avem o economie fără frontiere (numită Piața unică și considerată cea mai importantă realizare a Uniunii), sunt utilizați indicatori cu granițe (indicatori naționali) pentru elaborarea politicilor și evaluarea rezultatelor implementării acestora. Analizând structura veniturilor, se remarcă astfel o realitate îngrijorătoare: deși convergența profitului este excelentă în România, spre exemplu, de peste 80% din media europeană, venitul gospodăriilor, pe de altă parte, este doar undeva la 32%. … 8.Propune extinderea evaluării făcute doar pe baza criteriilor MTO și Maastricht prin analizarea balanței de plăți, mai ales dacă este vorba de excedente importante, pentru că excedentul unor state membre este de fapt deficitul altor state membre ale pieței unice.De asemenea, propune luarea în considerare a indicatorului cel mai important pentru a măsura dezechilibrele – partea din PIB care revine muncii, respectiv capitalului – și introducerea sa în sistemul general de evaluare alături de cei 14 indicatori care urmăresc starea macroeconomică și cea a pieței muncii sau rapoartele de țară din cadrul semestrului european. … 9.Susține o reformă extinsă a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), pentru a-i îmbunătăți flexibilitatea și eficiența. … 10.Insistă asupra componentei democratice, atât rolul Parlamentului European, cât și al parlamentelor naționale trebuie întărit astfel încât să se asigure legitimitatea deciziilor și controlul implementării lor. … +
Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 12 martie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ADRIAN ȚUȚUIANUBucurești, 12 martie 2018.Nr. 38.––
