Prevederile art. 58 alin. (1) și ale art. 59 alin. (1) din Constituția României, republicată, consfințesc la nivel constituțional rolul instituției Avocatului Poporului, apărătorul din oficiu al drepturilor și libertăților persoanelor fizice.Potrivit dispozițiilor art. 60 din Legea fundamentală, Avocatul Poporului răspunde numai în fața Parlamentului, activitatea sa fiind supusă controlului parlamentar.Legea organică a instituției Avocatul Poporului, Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, prevede caracterul acestei instituții, și anume acela de autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică, în condițiile legii.Rolul acestei instituții este necesar a fi concretizat prin măsuri reale de apărare a drepturilor și libertăților cetățenești.În condițiile în care Parlamentul României a constatat motivat că Avocatul Poporului a îndeplinit defectuos atribuțiile sale, fie prin acțiunile realizate, fie prin omisiunea de a acționa în aria sa de competență, Parlamentul are nu numai posibilitatea, ci chiar obligația de a acționa în sensul sancționării Avocatului Poporului în sensul revocării din funcție a conducătorului instituției, conform legii.Parlamentul nu poate ignora dispozițiile constituționale care îi consacră prerogativa exclusivă de exercitare a controlului parlamentar, Parlamentul fiind singura autoritate în măsură să aprecieze dacă activitatea desfășurată de Avocatul Poporului s-a realizat în limitele stabilite de Constituție și lege sau, dimpotrivă, cu încălcarea acestora, putând dispune măsurile legale.De la numirea în funcție și până în prezent, Avocatul Poporului nu a transmis Parlamentului și Guvernului raportul special și recomandările sale privind problemele de sistem constatate de acesta în cazul crimelor de la Caracal, încălcând atribuția legală prevăzută de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 35/1997, republicată.Avocatul Poporului nu și-a îndeplinit, prin activitatea derulată în anul 2020, rolul și obligațiile legale în domeniul apărării, protecției și promovării drepturilor copilului, în cazul copiilor puternic afectați de restricțiile adoptate pe durata pandemiei și expuși actelor de violență domestică ori infracțiunilor de agresiune sexuală, exploatare sexuală și pornografie infantilă.Declanșarea în anul 2020, de către Avocatul Poporului, conducător al instituției, a mecanismului național privind prevenirea torturii (MPN) cu privire la unitățile sanitare care tratează pacienți COVID-19, sub aspectul monitorizării acestora, s-a făcut cu încălcarea legii și fără temei concret, constând în existența unor sesizări care să creeze suspiciuni rezonabile privind existența unor acte sau fapte ce pot fi asimilate torturii.Parlamentul a constatat că Avocatul Poporului a încălcat și prevederile Protocolului opțional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009, care menționează exact care sunt centrele de detenție supuse monitorizării și include unitățile sanitare în aceste categorii.Parlamentul a constatat că instituirea de către Avocatul Poporului a mecanismului național de prevenire a torturii cu privire la spitale COVID-19 și centre de carantinare nu a avut nicio finalitate concretă, nefiind nici până la acest moment prezentate niciun fel de concluzii ale monitorizării spitalelor/centrelor de carantinare cu privire la potențiale încălcări ale drepturilor omului. În consecință, doamna Renate Weber, conducător al instituției Avocatului Poporului, se situează în afara atribuțiilor constituționale conferite instituției Avocatului Poporului și în afara limitelor legii stabilite pentru exercitarea atribuțiilor proprii, deoarece a declanșat sau a permis, ultra vires, subordonaților săi să declanșeze mecanismul național de prevenire a torturii în privința monitorizării „spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV2, în faza I sau în faza II, ori sunt unități-suport“, fără respectarea dispozițiilor legale în materie.Avocatul Poporului nu a sprijinit autoritățile naționale competente și nu a realizat în 2019 și în 2020 acțiuni proprii, potrivit atribuțiilor sale, pentru îndeplinirea obiectivului de referință nr. 4 din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) „Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale“, deși rapoartele MCV adoptate de Comisia Europeană au statuat rolul relevant al Avocatului Poporului pentru MCV, în special din perspectiva celui de al patrulea obiectiv de referință, și anume prevenirea și combaterea corupției. Or, în lumina recentei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021 privind România, modul în care România își realizează cele patru obiective de referință din Decizia 2006/98 este analizat în rapoartele anuale întocmite de Comisia Europeană, iar România prin autoritățile competente, inclusiv Avocatul Poporului, trebuie să se conformeze Deciziei 2006/98 si rapoartelor MCV ale Comisiei (a se vedea paragraful 177 din decizie).Avocatul Poporului nu a acționat în mod constant în raporturile sale cu Parlamentul și cu celelalte autorități în spiritul colaborării loiale și al respectului reciproc între autoritățile publice.Argumentele expuse coroborate conduc la concluzia că doamna Renate Weber a încălcat legea, afectând rolul constituțional și eficiența instituției Avocatului Poporului, încălcând prevederile art. 1 alin. (5) din Constituția României, republicată, astfel încât se impune măsura revocării sale din funcție în temeiul prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 35/1997, republicată.Pentru aceste motive, în conformitate cu dispozițiile art. 67 din Constituție,în temeiul prevederilor art. 9 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/1997, republicată,Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. +
ARTICOL UNICDoamna Renate Weber se revocă din funcția de Avocat al Poporului.Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 16 iunie 2021, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
LUDOVIC ORBAN
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ROBERT-MARIUS CAZANCIUCBucurești, 16 iunie 2021.Nr. 36.–-
