pentru modificarea şi completarea unor metodologii fiscale
În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. XIII alin. (1) şi (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală,Guvernul României adopta prezenta hotărâre. +
Articolul IInstrucţiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 29 august 2002, cu modificările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:1. După punctul 2.14, la alineatul (4) al articolului 2 din lege se introduce punctul 2.15 cu următorul cuprins:"2.15. Intra sub incidenţa art. 2 alin. (7) din lege următoarele sume înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanţare, în conformitate cu reglementările privind impozitul pe profit:a) sumele reprezentând diferenţele nete rezultate din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, care au fost neimpozabile; … b) scutirile şi reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenţa dintre cota redusă de impozit pentru exportul de bunuri şi/sau servicii şi cota standard, precum şi cele prevăzute în legi speciale. … Facilităţile fiscale de natura scutirilor/reducerilor de impozit pe profit, prevăzute în acte normative speciale, în care nu s-a prevăzut în mod expres cerinţa constituirii de rezerve sau surse proprii de finanţare, precum cele cuprinse în reglementările privind zonele defavorizate, protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, zonele libere, brevetele de invenţie, reducerea cu 20% pentru crearea de noi locuri de muncă şi altele asemenea în condiţiile legii, nu intra sub incidenţa prevederilor alineatului precedent."2. Punctul 9.4 va avea următorul cuprins:"9.4. Cota de 5% reprezentând rezerva prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. a) din lege se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor, mai puţin veniturile neimpozabile, şi totalul cheltuielilor, mai puţin cheltuiala cu impozitul pe profit şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Aceasta diferenţa se calculează cumulat de la începutul anului.În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevăzute la art. 8 din lege, cu excepţia celor prevăzute la lit. c)."3. Punctul 10.3 va avea următorul cuprins:"10.3. Gradul de îndatorare al capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat şi capitalul propriu. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, respectiv credite bancare, împrumuturi de la instituţii financiare, împrumuturi de la acţionari, asociaţi sau alte persoane, credite furnizori.Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale.Capital împrumutatGradul de îndatorare = ────────────────────Capital propriuPentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobânzile se vor avea în vedere următoarele:a) Pentru împrumuturile angajate de la alte entităţi decât instituţiile de credit autorizate se va aplica limita prevăzută la art. 10 alin. (5) din lege, indiferent de perioada în care au fost contractate. … b) Cheltuielile cu dobânda aferentă împrumuturilor contractate după data de 1 iulie 2002 sunt deductibile aplicându-se limita de deductibilitate prevăzută la art. 10 alin. (2) din lege după aplicarea limitei de deductibilitate prevăzute la art. 10 alin. (5) din lege, după caz. … c) În scopul aplicării art. 10 alin. (5) din lege nivelul ratei dobânzilor recunoscute la calculul profitului impozabil este: … – rata dobânzii de referinţa este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculează impozitul pe profit, publicată de Banca Naţionala a României în Monitorul Oficial al României, Partea I;– ratele dobânzilor LIBOR şi EURIBOR sunt cele din ultima zi a trimestrului pentru care se calculează impozitul pe profit corespunzător perioadei contractuale.Ministerul Finanţelor Publice publică, prin ordin al ministrului finanţelor publice, nivelul ratelor dobânzilor LIBOR şi EURIBOR.d) Modul de calcul al dobânzii conform art. 10 alin. (5) din lege va fi cel corespunzător modului de calcul al dobânzii aferente împrumuturilor. … e) Rezultatul exerciţiului luat în calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfârşitul perioadei este cel înregistrat de contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit. … Cheltuielile cu dobânzile insumate cu pierderea neta din diferenţele de curs valutar aferente împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în limitele prevăzute la art. 10 alin. (2) din lege.În anul 2003, în vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor în valută obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor obţinute de la bănci, sucursalele acestora şi cooperativele de credit, române sau străine, de la societăţi de leasing pentru operaţiuni de leasing şi/sau de credit ipotecar, nivelul ratei dobânzii anuale este de 9%, respectiv 2,25% trimestrial. În cazul leasingului financiar, utilizatorul nu aplica limita prevăzută la art. 10 alin. (5)." +
Articolul IINormele de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 598/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 22 iunie 2002, cu modificările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:1. Alineatul (5) al articolului 2 va avea următorul cuprins:"(5) Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru următoarele activităţi:a) vânzarea, direct sau prin intermediari, către persoane fizice în scop de locuinta a imobilelor sau părţilor de imobile aflate în proprietatea statului, date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată; … b) livrările de bunuri dobândite după data de 1 iulie 1993, pentru care nu au avut drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată." … 2. Alineatele (3), (4) şi (7) ale articolului 8 vor avea următorul cuprins:"(3) Pentru transportul de persoane prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) din lege locul prestării este considerat a fi în ţara în care se afla locul de plecare al transportului. Când locul plecării transportului de persoane se afla în străinătate şi locul sosirii este în România, locul prestării este considerat a fi în străinătate, iar când locul plecării transportului de persoane este în România şi locul sosirii este în străinătate, locul prestării este considerat a fi în România. Pentru transportul de bunuri se aplică aceleaşi reguli, cu excepţia transportului aferent bunurilor importate în România, pentru care locul prestării este considerat a fi în România. Pentru orice transport care are locul prestării în România taxa pe valoarea adăugată este datorată de prestator dacă operaţiunea este taxabila. Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată beneficiază de dreptul de deducere potrivit prevederilor art. 22 alin. (4) lit. d) din lege, pentru orice transport care are locul prestării în străinătate.(4) Pentru operaţiunile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege locul prestării este situat în ţara în care beneficiarul îşi are stabilit sediul activităţii sau, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul acestuia, către care serviciile sunt prestate. Atunci când persoane străine efectuează prestări de servicii de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege, către beneficiari, indiferent de statutul lor juridic, care au sediul activităţii sau domiciliul în România, taxa pe valoarea adăugată este datorată de beneficiari, dacă operaţiunile în cauza sunt taxabile. Aceasta se achită sau, după caz, se evidenţiază în decontul privind taxa pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 29 lit. D. d) şi e) din lege. Când persoane impozabile din România prestează servicii de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege, pentru beneficiari care au sediul activităţii sau domiciliul în străinătate, locul prestării este considerat a fi în străinătate, iar prestatorii din România au dreptul de deducere potrivit prevederilor art. 22 alin. (4) lit. d) din lege. … …………………………………………………………….(7) Orice persoană străină care nu este înregistrată în România ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, dar efectuează prestări de servicii taxabile pentru care locul prestării este considerat a fi în România, cu excepţia celor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege, datorează taxa pe valoarea adăugată şi este obligată să îşi desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România. În situaţia nedesemnarii unui reprezentant fiscal, beneficiarii prestărilor de servicii respective datorează taxa pe valoarea adăugată, care se achită sau, după caz, se evidenţiază în decontul privind taxa pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 29 lit. D. f) din lege." … 3. După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 22^1, cu următorul cuprins:"Art. 22^1. – (1) Pentru operaţiunile de leasing cu bunuri imobile nu se aplică scutirea de taxa pe valoarea adăugată prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege.(2) În sensul art. 9 alin. (2) lit. o) pct. 2 din lege, prin închirierea amplasamentelor pentru staţionarea vehiculelor se înţelege serviciile de parcare. … (3) În sensul art. 9 alin. (2) lit. o) pct. 3 din lege, maşinile şi utilajele fixate în bunuri imobile sunt cele care pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi. … (4) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au continuat după data de 1 martie 2003 regimul de taxare pentru contractele în derulare, se considera ca au optat tacit pentru regimul de taxare pentru operaţiuni de natura celor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege. … (5) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe, dar neinregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi cele înfiinţate după data de 1 martie 2003, dacă optează pentru regimul de taxare al operaţiunilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege, vor solicita înregistrarea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, urmând procedurile privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe. După dobândirea calităţii de plătitor de taxa pe valoarea adăugată vor notifica în scris organelor fiscale competente asupra bunurilor imobile sau părţilor de bunuri imobile, pentru care optează pentru regimul de taxare. În situaţia în care numai o parte dintr-un imobil este utilizata pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege şi se optează pentru taxarea acestora, în notificarea transmisă organului fiscal se va înscrie în procente partea din imobil destinată acestor operaţiuni. Formularul pentru notificarea opţiunii (modelul este prevăzut în anexa nr. 3 la norme) se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe. Regimul de taxare pentru operaţiunile prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege se aplică de la data înscrisă în notificare. Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor imobile dobândite anterior datei de la care aceste persoane devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă. … (6) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru aplicarea regimului de taxare pentru orice operaţiune prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege. Opţiunea se notifica organelor fiscale teritoriale conform procedurii descrise la alin. (5) şi se aplică de la data înscrisă în notificare. … (7) Persoanele care au optat pentru regimul de taxare pentru orice operaţiune prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege nu mai pot aplica regimul de scutire pentru operaţiunile respective timp de 5 ani. După această perioadă persoanele impozabile pot anula opţiunea. Formularul pentru notificarea anulării opţiunii (modelul este prevăzut în anexa nr. 4 la norme) se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe. … (8) Prin derogare de la prevederile alin. (7), persoanele prevăzute la alin. (4), care la data de 1 martie 2003 au optat tacit pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege, pot renunţa oricând la aceasta opţiune în vederea aplicării regimului de scutire. Formularul pentru notificarea anulării opţiunii (modelul este prevăzut în anexa nr. 4 la norme) se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe. Dacă ulterior vor opta pentru taxare, se vor conformă prevederilor alin. (7). … (9) Persoanele impozabile care trec de la regimul de taxare la cel de scutire pentru orice operaţiune prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege au obligaţia sa recalculeze taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru bunurile imobile achiziţionate, construite sau modernizate în ultimii 5 ani, proporţional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru realizarea operaţiunilor scutite şi proporţional cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de scutire. Recalcularea este operata într-o perioadă de 5 ani în cadrul cărora bunurile imobile au fost dobândite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate recalcularea taxei deduse aferente acestor lucrări este operata, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizarii fiecărei lucrări de modernizare. Pentru recalculare se va tine cont de suma taxei pe valoarea adăugată pentru fiecare an, care reprezintă o cincime din taxa pe valoarea adăugată dedusă aferentă achiziţiei, construirii sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea recalcularii lunare se împarte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de taxare, iar rezultatul se înmulţeşte cu recalcularea lunară. Fracţiunile de luna se considera luna întreaga. Taxa pe valoarea adăugată nedeductibila obţinută prin recalculare se înregistrează din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna în care persoana impozabilă începe aplicarea regimului de scutire. … (10) Exemple de recalculare a dreptului de deducere: … 1. O persoana impozabilă dobândeşte la data de 15 iunie 2001, prin achiziţie sau investiţii, un bun imobil având o valoare de 30 miliarde lei, care este utilizat ca sediu de firma 70%, iar 30% este închiriat. Activitatea persoanei impozabile consta în editarea, tipărirea şi vânzarea de ziare şi reviste, care sunt taxabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, precum şi editarea, tipărirea şi vânzarea de cărţi, operaţiune scutită de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere. Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestui imobil a fost de 5,7 miliarde lei, din care s-au dedus 4,56 miliarde lei conform pro rata definitivă de 80% din anul 2001. La sfârşitul anului 2002 taxa dedusă s-a recalculat conform art. 61 alin. (9) în funcţie de pro rata definitivă de 70% pentru anul 2002, rezultând din recalculare suma de 570 milioane lei care s-a înregistrat pe cheltuieli. În anul 2002 au fost efectuate lucrări de modernizare care au mărit valoarea bunului imobil cu 10 miliarde lei, pentru care taxa pe valoarea adăugată aferentă este de 1,71 miliarde lei, din care s-a dedus suma de 1,2 miliarde lei, conform pro rata definitivă de 70% din anul 2002. Lucrările de modernizare au fost finalizate în data de 9 iunie 2002. De la data de 1 martie 2003 persoana impozabilă aplica regimul de scutire de taxa pe valoarea adăugată pentru închirierea suprafeţei de 30% din imobil. Recalcularea dreptului de deducere se efectuează astfel:A. Recalcularea pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă dobândirii bunului imobil– Taxa pe valoarea adăugată 5.700 milioane leiaferentă bunului imobil– Taxa dedusă iniţial 4.560 milioane lei– Diferenţa de taxa rezultată 570 milioane leidin recalculare la sfârşitulanului 2002– Taxa dedusă efectiv pentru 3.990 milioane leibunul imobil (4.560-570)– Taxa dedusă aferentă părţiidin bunul imobil care esteînchiriată3.990 milioane lei x 30% = 1.197 milioane lei– Recalcularea pentru perioada 15 iunie 2001 – 1 martie 20031.197 milioane lei : 5 ani = 239,4 milioane lei239,4 milioane lei : 12 = 19,95 milioane lei7 luni din 2001 + 12 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 21 de luni21 de luni x 19,95 milioane lei = 418,95 milioane lei1.197 milioane lei – 418,95 milioane lei = 778,05 milioane leiB. Recalcularea aferentă lucrării de modernizare din anul 2002– Taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru modernizare 1.200 milioane lei– Taxa dedusă pentru modernizare aferentă părţii din bunul imobil care este închiriată1.200 milioane lei x 30% = 360 milioane lei– Recalcularea pentru perioada 9 iunie 2002 – 1 martie 2003360 milioane lei : 5 ani = 72 milioane lei72 milioane lei : 12 = 6 milioane lei7 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 9 luni9 luni x 6 milioane lei = 54 milioane lei360 milioane lei – 54 milioane lei = 306 milioane leiSumele de 778,05 milioane lei + 306 milioane lei, rezultate din recalcularile efectuate la lit. A şi B, reprezintă diferenţa de taxa care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumpărări din luna martie, în roşu, şi corespunzător va fi preluată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna martie 2003.2. Acelaşi exemplu, în situaţia în care persoana impozabilă nu a avut şi operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată în anul 2001:A. Recalcularea pentru T.V.A. aferentă dobândirii bunului imobil– Taxa dedusă iniţial 5.700 milioane lei– Taxa dedusă aferentă părţii din bunul imobil care este închiriată5.700 milioane lei x 30% = 1.710 milioane lei– Recalcularea pentru perioada 15 iunie 2001 – 1 martie 20031.710 milioane lei : 5 ani = 342 milioane lei342 milioane lei : 12 = 28,5 milioane lei7 luni din 2001 + 12 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 21 de luni21 de luni x 28,5 milioane lei = 598,5 milioane lei1.710 milioane lei – 598,5 milioane lei = 1.111,5 milioane leiB. Recalcularea aferentă lucrării de modernizare din anul 2002– Taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru modernizare 1.710 milioane lei– Taxa dedusă pentru modernizare aferentă părţii din bunul imobil care este închiriată1.710 milioane lei x 30% = 513 milioane lei– Recalcularea pentru perioada 9 iunie 2002 – 1 martie 2003513 milioane lei : 5 ani = 102,6 milioane lei102,6 milioane lei : 12 = 8,55 milioane lei7 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 9 luni9 luni x 8,55 milioane lei = 76,95 milioane lei513 milioane lei – 76,95 milioane lei = 436,05 milioane leiSumele de 1.111,5 milioane lei + 436,05 milioane lei, rezultate din recalcularile efectuate la lit. A şi B, reprezintă diferenţa de taxa care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumpărări din luna martie, în roşu, şi corespunzător va fi preluată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna martie 2003.(11) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care trec de la regimul de scutire la cel de taxare pentru operaţiunile prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din lege, pot deduce din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor imobile achiziţionate, construite sau modernizate în ultimii 5 ani, o sumă recalculata proporţional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru aceste operaţiuni şi proporţional cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de taxare. Recalcularea se realizează într-o perioadă de 5 ani în cadrul cărora bunurile imobile au fost dobândite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate recalcularea taxei aferente acestor lucrări este operata, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizarii fiecărei lucrări de modernizare. Pentru recalculare se va tine cont de suma taxei pe valoarea adăugată pentru fiecare an, care reprezintă o cincime din taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiei, construirii sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea recalcularii lunare se împarte fiecare cincime la 12. Stabilirea sumei care poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de scutire, iar rezultatul se înmulţeşte cu recalcularea lunară. Fracţiunile de luna se considera luna întreaga. Taxa pe valoarea adăugată dedusă se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna în care persoana impozabilă începe aplicarea regimului de taxare. … (12) Exemple pentru calculul taxei pe valoarea adăugată care poate fi dedusă potrivit prevederilor alin. (11): … 1. Pe exemplul de la alin. (10) pct. 1, persoana impozabilă optează pentru regimul de taxare a operaţiunii de închiriere de la data de 1 octombrie 2004.A. Recalcularea taxei pe valoarea adăugată aferente bunuluiBunul a fost utilizat 21 de luni în regim de taxare şi 19 luni în regim de scutire (10 luni din anul 2003 + 9 luni din anul 2004). Din cei 5 ani, perioada de recalculare, bunul va mai fi utilizat 20 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 20 de luni, respectiv 19,95 milioane lei x 20 de luni = 399 milioane lei.B. Recalcularea taxei pe valoarea adăugată aferente modernizăriiModernizarea a fost efectuată în luna iunie 2002. Bunul modernizat a fost utilizat 9 luni în regim de taxare şi 19 luni în regim de scutire. Din cei 5 ani, perioada de recalculare, bunul modernizat va mai fi utilizat 32 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 32 de luni, respectiv 6 milioane lei x 32 de luni = 192 milioane lei.Sumele de 399 milioane lei + 192 milioane lei se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna octombrie 2004.2. Pe exemplul de la alin. (10) pct. 2, persoana impozabilă optează pentru taxarea operaţiunii de închiriere de la data de 1 octombrie 2004.A. Recalcularea taxei pe valoarea adăugată aferente bunuluiBunul a fost utilizat 21 de luni în regim de taxare şi 19 luni în regim de scutire (10 luni din anul 2003 + 9 luni din anul 2004). Din cei 5 ani, perioada de recalculare, bunul va mai fi utilizat 20 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 20 de luni, respectiv 28,5 milioane lei x 20 de luni = 570 milioane lei.B. Recalcularea taxei pe valoarea adăugată aferente modernizăriiModernizarea a fost efectuată în luna iunie 2002. Bunul modernizat a fost utilizat 9 luni în regim de taxare şi 19 luni în regim de scutire. Din cei 5 ani, perioada de recalculare, bunul modernizat va mai fi utilizat 32 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 32 de luni, respectiv 8,55 milioane lei x 32 = 273,6 milioane lei.Sumele de 570 milioane lei + 273,6 milioane lei se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru luna octombrie 2004.4. Articolul 32 va avea următorul cuprins:"Art. 32. – Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. g) din lege, se face cu factura fiscală pe care se înscrie <> sau, după caz, şi cu factura externa, precum şi cu documente specifice din care să rezulte ca serviciile sunt efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi aeronavelor care efectuează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri, precum şi pentru incarcatura lor."5. Articolul 33 va avea următorul cuprins:"Art. 33. – (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 11 alin. (1) lit. i) din lege, operaţiunile efectuate de persoane impozabile, înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în străinătate ori cu intermediari care acţionează în numele sau contul acestora, privind:a) servicii prestate în contul beneficiarilor cu sediul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanţie; … b) transportul şi prestările de servicii accesorii transportului, aferente mărfurilor în tranzit pe teritoriul României; … c) serviciile poştale efectuate pe teritoriul României de operatorii prevăzuţi de Ordonanţa Guvernului nr. 70/2001 pentru ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale de la Beijing (1999), aprobată prin Legea nr. 670/2001, constând în preluarea şi distribuirea trimiterilor poştale din străinătate, inclusiv servicii financiar-poştale. … (2) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. a) se face cu: … a) facturile externe şi facturile fiscale; … b) contractele încheiate cu partenerii externi sau comenzile acestora. … (3) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. b) se face cu: … a) documentul specific de transport, declaraţia vamală de tranzit, factura fiscală pe care se înscrie <> şi, după caz, factura externa, emise către beneficiarul transportului sau casa de expediţie, în cazul transportatorilor; … b) copie de pe documentul specific de transport şi de pe declaraţia vamală de tranzit, factura fiscală pe care se înscrie <> sau, după caz, şi factura externa, emise către beneficiarul transportului, în cazul caselor de expediţie; … c) contractele încheiate cu beneficiarul transportului, cu transportatorul sau cu casele de expediţie ori comenzile acestora, factura fiscală pentru care se înscrie <> sau, după caz, şi factura externa, copie de pe declaraţia vamală de tranzit, în cazul unităţilor care prestează servicii accesorii transportului mărfurilor în tranzit pe teritoriul României. … (4) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru serviciile prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu documentele specifice poştale internaţionale." … 6. Alineatul (1) al articolului 40 va avea următorul cuprins:"Art. 40. – (1) Orice persoană străină care nu este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în România, dar realizează operaţiuni taxabile, este obligată sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România. În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată este datorată de beneficiari, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din lege, persoanele străine nu au obligaţia sa desemneze un reprezentant fiscal în România. Poate, de asemenea, să îşi desemneze un reprezentant fiscal orice persoană străină, neinregistrata ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în România, care realizează operaţiuni scutite cu drept de deducere în România. Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusa de persoana străină la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe. Cererea trebuie însoţită de:a) declaraţia de începere a activităţii, care va cuprinde: data, volumul şi natura activităţii pe care o va desfăşura în România; … b) copie de pe actul de constituire în străinătate a persoanei impozabile respective; … c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care acesta se angajează sa îndeplinească obligaţiile ce îi revin conform legii şi în care acesta trebuie să precizeze natura operaţiunilor şi valoarea estimată a acestora." … 7. Alineatele (9) şi (10) ale articolului 40 se abroga.8. Alineatul (4) al articolului 61 va avea următorul cuprins:"(4) Pro rata se determina ca raport între: veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de deducere, subvenţii şi/sau alocaţii de la bugetul de stat ori bugetele locale, altele decât cele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) din lege. Prin venituri obţinute se înţelege numai veniturile realizate din livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate cu plata şi/sau operaţiuni asimilate acestora, efectuate de persoana impozabilă, inclusiv subvenţiile legate direct de preţul acestora. Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care primesc subvenţii şi/sau alocaţii de la bugetul de stat ori bugetele locale pentru realizarea de investiţii proprii sau pentru finanţarea stocurilor de produse cu destinaţie specială, nu vor lua în calculul pro rata aceste sume. Nu se includ în calculul pro rata operaţiunile prevăzute la art. 29 lit. D. d)-f). Pro rata se determina de regula anual, astfel cum este prevăzut la alin. (5) şi (6), situaţie în care elementele prevăzute la numitor şi numarator sunt cumulate pentru întregul an fiscal. Prin excepţie, aceasta poate fi determinata lunar, conform prevederilor alin. (8); în acest caz elementele prevăzute la numitor şi numarator sunt cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni."9. Alineatul (1) al articolului 62 va avea următorul cuprins:"Art. 62. – (1) Documentele legale prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a) din lege, în baza cărora persoanele impozabile pot deduce taxa pe valoarea adăugată, sunt: exemplarul original al facturii fiscale sau alte documente specifice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora sau prin ordine ale ministrului finanţelor publice emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 831/1997, bonurile fiscale emise conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, pentru carburanţii auto achizitionati, dacă sunt stampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare a autovehiculului. Pentru achiziţiile de bunuri supuse accizelor documentul legal de deducere a taxei pe valoarea adăugată este exemplarul original al facturii fiscale speciale utilizate pentru circulaţia acestor produse, vizata de supraveghetorul fiscal. Facturile fiscale sau alte documente legale emise pe numele salariaţilor unei persoane impozabile aflate în deplasare în interesul serviciului, pentru cazarea în hoteluri sau alte unităţi similare, sunt documente legale de deducere a taxei pe valoarea adăugată, însoţite de decontul de deplasare întocmit conform prevederilor legale.”10. Articolul 63 va avea următorul cuprins:"Art. 63. – (1) Taxa de rambursat pentru luna de raportare, prevăzută la art. 26 alin. (1) din lege, rezultă din taxa pe valoarea adăugată intermediara de rambursat, determinata ca diferenţa între taxa dedusă şi taxa colectata în luna de raportare şi/sau taxa de rambursat din decontul lunii precedente, preluată în decontul lunii de raportare, din care se scad următoarele compensări efectuate în ordinea scadentei:a) taxa pe valoarea adăugată compensata potrivit art. 29 lit. D. h) din lege; … b) taxa pe valoarea adăugată compensata potrivit art. 17 alin. (2) lit. a) din lege. … (2) Persoanele impozabile care solicită compensarea diferenţei de taxa, prevăzută la art. 26 alin. (1) lit. b) din lege, fără a solicita şi rambursarea taxei pe valoarea adăugată, vor depune la organele fiscale teritoriale cererea de compensare, conform modelului prezentat în anexa nr. 1 la norme, o dată cu decontul de taxa pe valoarea adăugată din care rezultă suma de rambursat. Compensarea se realizează de către organele fiscale competente şi potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. … (3) Persoanele impozabile care solicită rambursarea cu control anticipat sau cu control ulterior a taxei pe valoarea adăugată nu trebuie să depună cerere de compensare. În aceasta situaţie se va efectua din oficiu compensarea prevăzută la art. 26 alin. (1) lit. b) din lege de către organele fiscale competente şi potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice." … 11. Articolul 64 va avea următorul cuprins:"Art. 64. – (1) Persoanele impozabile care solicită rambursarea taxei pe valoarea adăugată cu control anticipat, potrivit prevederilor art. 27 alin. (2) din lege, vor depune la organul fiscal teritorial cererea de rambursare prevăzută în anexa nr. 2 la norme, pe care au bifat caseta <> o dată cu decontul privind taxa pe valoarea adăugată din care rezultă suma de rambursat.(2) Soluţionarea cererilor de rambursare cu control anticipat se realizează în termenul prevăzut de lege, pe baza verificărilor efectuate de către organele de control fiscal în conformitate cu prevederile legale privind controlul fiscal. … (3) Rambursarea cu control ulterior a taxei pe valoarea adăugată poate fi solicitată de persoanele impozabile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: … a) sunt mari contribuabili la data depunerii cererii de rambursare şi/sau aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate; … b) obiectul de activitate prevăzut în statut nu include nici una dintre următoarele activităţi: producţia şi/sau comerţul cu ridicată de băuturi alcoolice, comerţul cu ridicată al materialului lemnos şi de construcţie, comerţul cu ridicată al deşeurilor şi resturilor. Sunt exceptate unităţile care sunt cotate la Bursa de Valori Bucureşti sau la burse recunoscute de Bursa de Valori Bucureşti. … (4) Persoanele impozabile care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3) vor depune la organele fiscale competente cererea de rambursare prevăzută în anexa nr. 2 la norme, pe care au bifat caseta <> o dată cu decontul privind taxa pe valoarea adăugată din care rezultă suma de rambursat şi balanţa de verificare. … (5) Prin ordin al ministrului finanţelor publice vor fi stabilite organele fiscale care au competenţa să soluţioneze cererile de rambursare a taxei pe valoarea adăugată cu control anticipat şi cu control ulterior, precum şi metodologia de soluţionare a acestora." … 12. Articolul 65 va avea următorul cuprins:"Art. 65. – Prevederile art. 63 şi 64 se aplică pentru cererile de rambursare cu control ulterior şi cu control anticipat, precum şi pentru cererile de compensare, depuse o dată cu decontul lunii martie 2003."13. Alineatul (3) şi alineatul (8) ale articolului 68 vor avea următorul cuprins:"(3) Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii care se efectuează continuu – energie electrica şi termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice şi altele similiare facturarea se face în termen de 3 zile de la data întocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantităţile livrate şi serviciile prestate, dar nu mai târziu de finele lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea/prestarea. Facturarea livrărilor de energie termica potrivit art. 1 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice se realizează în conformitate cu normele de aplicare a acesteia. Pentru avansurile încasate se aplică şi prevederile alin. (5).………………………………………………………………………(8) În cazul bunurilor supuse executării silite, dacă operaţiunea constituie livrare de bunuri potrivit prevederilor art. 3 lit. c) din prezentele norme, obligaţia întocmirii facturii fiscale revine persoanei fizice sau juridice abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor respective, care va proceda astfel: … a) va emite factura fiscală de executare silită, în trei exemplare, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din lege, pentru bunurile vândute prin licitaţie sau vânzare directa. Originalul facturii fiscale de executare silită se transmite cumpărătorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit; … b) va incasa contravaloarea bunurilor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, de la cumpărător, iar taxa pe valoarea adăugată va fi virata bugetului de stat în termen de 3 zile lucrătoare de la data încasării de la cumpărător. O copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei pe valoarea adăugată va fi transmisă debitorului; … c) taxa pe valoarea adăugată din facturile fiscale de executare silită va fi înregistrată de către persoanele fizice sau juridice abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite, în alte conturi contabile decât cele specifice taxei pe valoarea adăugată. În situaţia în care persoana fizica sau juridică abilitata prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, nu va evidenţia în decontul privind taxa pe valoarea adăugată operaţiunile respective." … 14. Alineatul (4) al articolului 70 va avea următorul cuprins:"(4) Persoanele impozabile care au beneficiat de suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale, potrivit art. 29 lit. D.c) din lege, vor evidenţia operaţiunile respective astfel:a) înregistrarea obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată evidenţiată în declaraţia vamală de import, pentru care beneficiază de suspendarea plăţii la organele vamale: … 4428 = 446<> <taxe şi vărsăminteasimilate>>Operaţiunea se înscrie în col. 9 şi 10 din jurnalul pentru cumpărări, corespunzător destinaţiei bunurilor potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme;b) înregistrarea stingerii obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată prin plata efectivă a acesteia: … 446 = 512 <<>taxe şi vărsăminte sau alt contasimilate>> de disponibilitati4426 = 4428<> <>Operaţiunea se înscrie în col. 7 şi 8 din jurnalul pentru cumpărări, corespunzător destinaţiei bunurilor potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme, pe baza documentului de plată a taxei pe valoarea adăugată;c) înregistrarea stingerii obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată prin compensarea efectuată potrivit art. 29 lit. D.h) din lege: … 446 = 4424<taxe şi vărsăminteasimilate >>4426 = 4428<> <>Operaţiunea se înscrie în col. 7 şi 8 din jurnalul pentru cumpărări, corespunzător destinaţiei bunurilor, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme, pe baza notei contabile în care se consemnează operaţiunea de compensare pe care se înscrie în mod obligatoriu data."15. După alineatul (5) al articolului 70 se introduc alineatele (6), (7), (8), (9) şi (10) cu următorul cuprins:"(6) Persoanele care sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată vor evidenţia contabil taxa aferentă operaţiunilor prevăzute la art. 29 lit. D.d) – f) din lege pentru înregistrarea 4426 = 4427. Operaţiunea se înscrie în col. 10 şi 11 din jurnalul pentru vânzări şi în col. 7 şi 8 din jurnalul pentru cumpărări, corespunzător destinaţiei bunurilor potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme.(7) Taxa pe valoarea adăugată datorată pentru operaţiunile prevăzute la art. 29 lit. D.d) – f) din lege se calculează pe baza cursului de schimb valutar valabil la: … a) data prevăzută în contract pentru plata ratelor de leasing; … b) data plăţii avansurilor pentru operaţiuni de leasing; … c) data primirii facturii emise de prestatorul extern; … d) data plăţii prestatorului extern în cazul plăţilor fără factura. … (8) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată trebuie să declare la organele fiscale teritoriale scadentele obligaţiilor de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru importurile realizate în condiţiile prevăzute la art. 29 lit. D.c) din lege şi sumele corespunzătoare fiecărei scadente. … (9) Beneficiarii livrărilor prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege au obligaţia sa declare la organele fiscale teritoriale scadentele obligaţiilor de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru care exigibilitatea a fost amânată şi sumele corespunzătoare fiecărei scadente. … (10) Persoanele, indiferent de statutul lor juridic, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, trebuie să declare la organele fiscale teritoriale scadentele obligaţiilor de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la art. 29 lit. D.d) – f) din lege şi sumele corespunzătoare fiecărei scadente. … 16. Alineatele (2), (3) şi (4) ale articolului 71 vor avea următorul cuprins:(2) În cazul persoanelor înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care nu au evidenţiat taxa datorată conform prevederilor art. 29 lit. D.d) – f) din lege în decontul privind taxa pe valoarea adăugată şi nu au efectuat înregistrarea contabila 4426 = 4427, organele de control vor proceda astfel: … a) dacă prestările de servicii respective sunt destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, vor dispune înregistrarea taxei pe valoarea adăugată aferente acestor operaţiuni la randurile de regularizare din decontul privind taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna în care a avut loc controlul. În aceasta situaţie nu se vor calcula dobânzi şi penalităţi de întârziere; … b) dacă prestările de servicii respective sunt destinate realizării de operaţiuni care sunt supuse pro rata, vor calcula diferenţa dintre taxa colectata şi taxa dedusă pentru operaţiunile respective potrivit pro rata aplicabilă la data efectuării operaţiunilor. În cazul în care controlul are loc în cursul anului în care sunt efectuate operaţiunile, pentru determinarea diferenţei se va avea în vedere pro rata provizorie aplicată sau, după caz, pro rata lunară. Dacă controlul are loc într-un alt an, pentru determinarea diferenţei de taxa datorate bugetului se va avea în vedere pro rata definitivă calculată pentru anul în care a avut loc operaţiunea sau, după caz, pro rata lunară de la data efectuării operaţiunii; … c) dacă prestările de servicii respective sunt destinate realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, taxa datorată bugetului de stat este la nivelul taxei colectate. … (3) Taxa datorată conform prevederilor art. 29 lit. D.d) – f) din lege, constatată de organele de control fiscal ca neachitata în termenul legal de persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi sumele stabilite potrivit alin. (2) lit. b) şi c) vor fi achitate în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare privind colectarea creanţelor bugetare. … (4) Orice diferenţe de taxa pe valoarea adăugată constatate de organele de control, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) lit. a), nu se includ în deconturile de taxa pe valoarea adăugată." … 17. Anexa nr. 1 la norme se modifica şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.18. Anexa nr. 2 la norme se modifica şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.19. Anexa nr. 3 la norme se modifica şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.20. Normele se completează cu anexa nr. 4 la prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRUADRIAN NASTASEContrasemnează:–––––Ministrul finanţelor publice,Mihai Nicolae TanasescuBucureşti, 27 martie 2003.Nr. 348. +
Anexa 1 (Anexa nr. 1 la norme) ┌────────────┐ │ ROMÂNIA │ │ ┌──────┐ │ │ │M.F.P.│ │ │ └──────┘ │ TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ │MINISTERUL │ │FINANŢELOR │ CERERE DE COMPENSARE │ PUBLICE │ └────────────┘┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ CODUL FISCAL AL PLĂTITORULUI [][][][][][][][][][] ││ DENUMIREA …………………………………………………. ││ Localitatea ………………….., str. ………… nr. ………….. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Solicit compensarea sumei de …………, rezultată din decontul aferent lunii…….. anul ……… cu următoarele impozite şi taxe datorate bugetului de stat:1. Impozit pe venit ……………………………..2. Impozit pe profit …………………………….3. Accize ………………………………………4. Alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat ………………….Numele şi prenumele …………………….. funcţia ……………….Semnatura şi ştampila …………………………………………….┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ CADRUL REZERVAT ORGANULUI FISCAL │├───────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤│Se aprobă compensarea sumei de …………│Organul fiscal ……. Codul …..││Nu se aproba compensarea sumei de ………│Numărul de înregistrare………..││Numele persoanei care aproba │Data depunerii(ZZ/LL/AA)…/…/.,││compensarea ………………………….│Primit ││Funcţia …………….. Semnatura …….│ ││Data(ZZ/LL/AA)…/…/.., │ │└───────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘ +
Anexa 2 (Anexa nr. 2 la norme) ┌────────────┐ │ ROMÂNIA │ │ ┌──────┐ │ │ │M.F.P.│ │ │ └──────┘ │ TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ │MINISTERUL │ │FINANŢELOR │ CERERE DE RAMBURSARE │ PUBLICE │ └────────────┘┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ CODUL FISCAL AL PLĂTITORULUI [][][][][][][][][][] ││ DENUMIREA …………………………………………………. ││ Localitatea ………………….., str. ………… nr. ………….. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Solicitrambursare cu control anticipat []rambursare cu control ulterior []în contul nr. ……. deschis la ………………………………Suma de rambursat rezultată din decontul aferent lunii ….. anul ……… , este de …………….. lei.Numele şi prenumele …………, funcţia ………….Semnatura şi ştampila ……………………………┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ CADRUL REZERVAT ORGANULUI FISCAL │├───────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤│Se aprobă rambursarea sumei de de ………│Organul fiscal ….. codul …….││Nu se aproba rambursarea sumei de ………│Numărul de înregistrare ……….││Suma de reportat în decontul lunii │Data depunerii (ZZ/LL/AA) ││următoare ……………………………│…./…./…., ││Numele persoanei care aproba │Primit ││rambursarea ………………………….│ ││Funcţia …………… Semnatura ………│ ││Data(ZZ/LL/AA)…/…/… │ │└───────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘ +
Anexa 3(Anexa nr. 3la norme)NOTIFICAREprivind opţiunea de taxare a operaţiunilor prevăzute laart. 9 alin. (2) lit. o) din Legea nr. 345/2002 privind taxape valoarea adăugată, cu modificările şi completările ulterioare1. Denumirea solicitantului …………………………………2. Codul fiscal de plătitor de T.V.A. ………………………..3. Adresa …………………………………………………………………………………………………………….4. Data de la care optati pentru taxare ………………………5. Bunurile imobile pentru care se aplică opţiunea (adresa integrală, denumirea bunului imobil, dacă este cazul, procentul din bunul imobil, dacă este cazul)…………………………………………………………..…………………………………………………………..…………………………………………………………..…………………………………………………………..…………………………………………………………..…………………………………………………………..…………………………………………………………..…………………………………………………………..…………………………………………………………..…………………………………………………………..Confirm ca datele declarate sunt complete şi corecte.Numele şi prenumele …………………., funcţia …………….Semnatura şi ştampila ……………………………………….Va rugăm sa cititi art. 9 alin. (2) lit. o) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, şi art. 22^1 din Normele de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 598/2002, cu modificările şi completările ulterioare.Dacă nu sunteţi înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, nu puteti completa acest formular decât după dobândirea calităţii de plătitor de taxa pe valoarea adăugată. +
Anexa 4(Anexa nr. 4la norme)NOTIFICAREprivind anularea opţiunii de taxare a operaţiunilorprevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din Legea nr. 345/2002privind taxa pe valoarea adăugată, cu modificărileşi completările ulterioare1. Denumirea solicitantului ………………………………….2. Codul fiscal de plătitor de T.V.A. …………………………3. Adresa ………………………………………………….…………………………………………………………..4. Data de la care anulati opţiunea pentru taxare ………………5. Bunurile imobile pentru care se aplică opţiunea (adresa integrală, denumirea bunului imobil, dacă este cazul, procentul din bunul imobil, dacă este cazul)………………………………………………………….………………………………………………………….………………………………………………………….………………………………………………………….………………………………………………………….………………………………………………………….………………………………………………………….………………………………………………………….Confirm ca datele declarate sunt complete şi corecte.Numele şi prenumele …………….., funcţia ……………….Semnatura şi ştampila ………………………………………––––-
