cu privire la Cartea verde a Comisiei intitulată "De la provocări la oportunităţi: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanţarea cercetării şi inovării în UE" – COM (2011) 48 final
Având în vedere Raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport nr. XXVIII/94 din 12 mai 2011 şi Raportul Comisiei economice, de industrii şi servicii nr. XX/235 din 12 mai 2011,în temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,Senatul adoptă prezenta hotărâre. +
Articolul 1La punctul 4 din Cartea verde a Comisiei intitulată "De la provocări la oportunităţi: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanţarea cercetării şi inovării în UE", punctul de vedere al Senatului este următorul:I. La subpunctul 4.1, intitulat "Colaborare pentru realizarea obiectivelor Europa 2020", răspunsurile la întrebările 1-8 sunt:1. În ce mod ar trebui cadrul strategic comun să sporească atractivitatea pentru participanţi a finanţării UE în domeniul cercetării şi inovării şi să faciliteze accesul acestora la ea? Ce mai este necesar pe lângă: un punct unic de intrare cu instrumente IT comun, un ghişeu unic pentru asistenţă, un set raţionalizat de instrumente de finanţare care să acopere întregul lanţ al inovării şi înaintarea în continuare către simplificarea administrativă?Senatul consideră că:a) pentru a genera schimbări viabile, strategiile EU trebuie să fie clare, vizibile, precise, să nu descrie numai obiective-dorinţe, ci să ofere soluţii şi flexibilitate pentru realizarea acestora; … b) cadrul strategic comun ar trebui să reunească un set cuprinzător şi coerent de instrumente, care să se armonizeze cât mai bine cu interesul potenţialilor participanţi la finanţarea UE în domeniul cercetării şi inovării; … c) cadrul strategic comun ar trebui să prevadă pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) implementarea unor instrumente financiare de sprijin, adoptate şi aplicabile la nivel UE, cum ar fi: facilităţi economice stimulative, acordarea de garanţii pentru împrumuturi, preluarea riscurilor generate în urma revizuirilor bugetare, aplicarea stimulentelor financiare pentru rezultate deosebite şi pentru implicarea tinerilor şi altele asemenea; … d) cadrul strategic comun ar trebui să cuprindă o categorie de instrumente destinate compatibilizării şi armonizării instrumentelor sale operaţionale cu instrumentele şi cadrul legal specific finanţării cercetării şi inovării la nivel naţional; … e) este necesară îmbunătăţirea accesului la reţeaua IT pentru categorii largi de potenţiali utilizatori: extinderea reţelei IT în zone neconectate, puncte publice de acces IT, precum şi asistenţă tehnică publică în domeniul aplicării pentru proiecte de finanţare; … f) sistemul alocării fondurilor trebuie să fie simplu şi flexibil, una dintre soluţii fiind aceea a creării unor centre naţionale/regionale, care să lucreze relativ independent şi să aibă un acces facil la fonduri; … g) ar trebui pus accentul atât pe aplicaţia imediată a rezultatului cercetării, cât şi pe cercetarea precompetitivă, a cărei durată medie, de la idee la aplicaţie, cu potenţial de exploatare pe piaţă, este de aproximativ 8 ani şi care generează cunoaştere nouă şi fără de care nu pot exista inovarea şi aplicarea; … h) ar trebui pusă la punct o reţea de firme de consultanţă, acceptată de UE, care să fie certificate pentru consultanţa la aplicaţiile de proiect, consultanţă care ar putea fi acordată şi de cei care au finalizat sau care derulează proiecte de succes; … i) ar fi necesară apariţia unui program de susţinere financiară a invenţiilor care pot fi brevetate UE, costul unui brevet depăşind, în prezent, resursele unei instituţii medii; … j) cadrul strategic comun trebuie să contribuie la crearea unei baze ştiinţifice de talie mondială în spaţiul UE, iar pentru aceasta trebuie să ia în considerare programe care sprijină cercetarea şi inovarea şi care funcţionează cu bune rezultate la nivelul Europei, de asemenea să utilizeze experienţa şi rezultatele lor, ca de exemplu EUREKA – iniţiativa europeană în domeniul tehnologiilor avansate. … 2. Care este cel mai bun mod în care ar trebui finanţarea UE să acopere întregul ciclu al inovării, de la cercetare la comercializare?Senatul consideră că:a) ar trebui abordat ciclul integrat al rezolvării unei comenzi economice sau/şi sociale concrete, comandă generată de piaţa de utilizare/comercializare, ţinându-se cont de evoluţiile dinamice ale cererii de pe piaţa reală; … b) este nevoie de instrumente de cercetare specifice fiecărui stadiu al cercetării; … c) ar trebui ca cercetarea fundamentală, precompetitivă, să fie finanţată preponderent ascendent (bottom-up), alocându-i-se cel puţin 40% din fondurile publice pe bază de excelenţă ştiinţifică, urmărindu-se calitatea ideii, a echipei de cercetare, a rezultatelor sub formă de lucrări şi brevete etc.; … d) pentru cercetarea aplicativă orientată, competitivă, care se poate desfăşura atât în regim ascendent (bottom-up), avându-se în vedere cercetările care duc la aplicaţii de tip produs sau tehnologie, cât şi în regim descendent (top-down), avându-se în vedere aplicaţii cerute de piaţă sau societate, neconcretizate, dar pentru care există cunoaştere suficientă pentru a le transpune în practică, finanţarea publică ar trebui să fie de circa 30%, cu implicare financiară explicită din partea potenţialilor beneficiari, mai ales în cazul temelor lansate în regim descendent (top-down), iar rezultatele urmând a fi brevete, produse şi tehnologii înregistrate ca atare; … e) ar trebui ca dezvoltării tehnologice şi transferului tehnologic să li se aloce o finanţare publică de maximum 10%, cu participare financiară majoritară din partea sectorului privat direct interesat; … f) ar trebui ca lipsa spiritului antreprenorial şi a măsurilor financiare şi fiscale să fie soluţionată, pe termen lung, prin crearea unor module educaţionale specifice, iar, pe termen scurt, prin atragerea diasporei cu spirit antreprenorial din ţări precum SUA şi Japonia. … Senatul propune:a) crearea unei baze de date cu rezultatele neaplicabile, obţinute în cadrul proiectelor de cercetare; … b) crearea, la nivel european, a unor instrumente de susţinere financiară şi logistică a entităţilor care vor prelua, aplica şi dezvolta rezultatele cu mare potenţial, încă neaplicate; … c) organizarea, la nivel european, a unei campanii pentru promovarea de clustere pe domenii prioritare, pentru statele recent intrate în UE; … d) creşterea suportului nerambursabil din partea UE de la 50% la 75%. … 3. Care sunt caracteristicile finanţării UE care sporesc la maximum beneficiile unei acţiuni la nivelul UE? Ar trebui să se pună un accent puternic pe mobilizarea altor surse de finanţare?Senatul consideră că beneficiile unei acţiuni la nivelul UE pot fi sporite la maximum prin:a) finanţare stimulativă prin susţinere nerambursabilă şi finanţare formativă prin întărirea spiritului comunitar; … b) siguranţa finanţării la nivelul stabilit de evaluatori, asigurarea unui avans de 90% din valoarea proiectului; … c) continuitate în derularea proiectelor care nu depind de bugete anuale; … d) corelarea investiţiilor în cercetare şi inovare; … e) utilitatea finanţării pentru comunităţile mari; … f) susţinerea programelor de finanţare la nivel UE prin programe coerente la nivel naţional, corelându-se obiectivele de la nivel european cu obiectivele şi interesele acţiunilor corespondente la nivel naţional, precum şi la nivelul diferitelor categorii de operatori economici şi sociali; … g) corelarea optimă între investiţiile din cercetare/inovare naţionale şi cele europene; … h) susţinerea alocării unui anumit procent din PIB pentru cercetare-inovare, sprijinită prin politici comune la nivel UE, ajungând la un nivel comparativ. … Senatul consideră că:a) este nevoie de mobilizarea resurselor naţionale publice şi private în diferite cadre de cooperare, concomitent cu impunerea bugetelor multianuale şi cu crearea unor politici de stimulare a activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), coroborate cu cele din domeniul financiar şi fiscal; … b) ar trebui atrase şi surse de finanţare din sectorul privat, atât sub forma finanţării directe a cercetării de interes pentru o firmă sau alta, cât şi sub forma burselor şi a granturilor; … c) ar trebui ca marile companii să fie stimulate să înfiinţeze fundaţii, care să acorde granturi de cercetare pe baza competiţiei, pe tematici de interes pentru dezvoltarea ulterioară a firmei; … d) ar trebui ca sursele de finanţare să fie diversificate cât mai mult, pentru a permite oricărui cercetător să îşi verifice potenţialul şi ideile în competiţie cu alţi cercetători. … 4. Care ar fi cel mai bun mod de utilizare a finanţării cercetării şi inovării în UE pentru a pune în comun resursele statelor membre? Cum ar trebui sprijinite iniţiativele de programare în comun între grupuri de state membre?Senatul consideră că punerea în comun a programelor sau iniţiativelor naţionale, specifice fiecărui stat, ar putea fi realizată prin dezvoltarea şi susţinerea unor iniţiative de tip cluster, prin care fiecare stat partener să poată participa cu cea mai bună expertiză pentru dezvoltarea unui produs sau a unei tehnologii, care prezintă interes major pe piaţa europeană.Senatul susţine:a) realizarea unor politici comune privind obiectivele de interes paneuropean; … b) stabilirea priorităţilor prin politici europene, priorităţi care devin obligatorii la nivel naţional pentru ţările membre (educaţie, cercetare-inovare etc.); … c) lărgirea iniţiativelor transfrontaliere şi a celor de tip ERANet; … d) stimularea prin finanţare suplimentară a grupurilor de state care promovează programe comune. … 5. Care ar trebui să fie proporţia între proiectele mai mici, specializate, şi cele mai mari, de ordin strategic?Senatul nu consideră potrivită programarea unei proporţii între proiectele mici, specializate, şi cele mari, de ordin strategic, întrucât finanţarea proiectelor trebuie să fie determinată, în primul rând, de noutatea, fezabilitatea şi eficacitatea acestora, precum şi de aplicabilitatea şi utilitatea rezultatelor.Fiecare tip de proiect are specificul său, iar efectul socioeconomic al acestor proiecte este diferit. Proiectele mici pot contribui atât la dezvoltarea tehnologică, cât şi la dezvoltarea economică prin IMM-urile implicate. Aceste tipuri de proiecte pot fi specifice programelor naţionale sau interregionale.Spre deosebire de acestea, proiectele de ordin strategic ar putea fi implementate la nivel regional sau european. Impactul acestora este la nivel macroeconomic. De obicei, consorţiile unor astfel de proiecte cuprind companii mari, cu putere financiară şi logistică deosebite.6. Cum ar putea Comisia să asigure un echilibru între un set unic de reguli care să permită o simplificare radicală şi necesitatea de a păstra un anumit grad de flexibilitate şi diversitate pentru a atinge obiectivele unor instrumente diferite şi pentru a răspunde nevoilor diferiţilor beneficiari, în special ale IMM-urilor?Senatul consideră că ar fi util un set standardizat de reguli administrative elaborat de către Comisie, iar flexibilitatea ar trebui să vină din modul de utilizare a fondurilor, adoptarea şi implementarea regulilor, precum şi a practicilor contabile proprii, în mod special cele referitoare la TVA, achiziţii publice şi amortismente.7. Care ar trebui să fie măsura succesului pentru finanţarea cercetării şi inovării în UE? Ce indicatori de performanţă s-ar putea utiliza?Având în vedere Comunicarea Comisiei Europene "Strategia Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii", Senatul consideră că un set primar de indicatori de performanţă s-ar putea baza pe gradul de contribuţie la realizarea obiectivelor acestei strategii.Alţi indicatori pe care Senatul îi propune sunt:a) indicatori de performanţă din punct de vedere academic: numărul de lucrări publicate în reviste ştiinţifice cotate ISI; numărul de citări, conform sistemului ISI, Web of Science; factorul de impact al revistelor cotate ISI; numărul de cereri de brevete publicate; numărul de brevete acordate; numărul de citări ale brevetelor; … b) indicatori de performanţă din punctul de vedere al efectelor economice ale cercetărilor: numărul de brevete aplicate; locuri de muncă nou-create; număr de spin-off uri create; alte dovezi privind efecte economice, de mediu, sociale, precum numărul de aplicaţii industriale rezultate, cererea pieţei faţă de produsul generat, reducerea impactului antropic asupra mediului ş.a.; … c) dezvoltarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice unde să se desfăşoare activităţi de formare postuniversitară, de stagiatură pe meserie şi incubatoare de afaceri productive ar putea creşte rata de succes a aplicaţiilor CDI. … 8. Cum ar trebui să fie legată finanţarea cercetării şi inovării în UE de finanţarea regională şi naţională? Cum ar trebui această finanţare să completeze fondurile viitoarei politici de coeziune, concepută pentru a ajuta regiunile din UE mai puţin dezvoltate, şi programele de dezvoltare rurală?Senatul propune:a) crearea unor instrumente pentru finanţarea prioritară a proiectelor de cercetare/inovare, coordonate de ţări avansate din UE, cu parteneri din regiuni mai puţin dezvoltate, ale căror rezultate să fie aplicate în aceste ţări, pentru diminuarea decalajului. Aceste instrumente ar trebui să fie susţinute la nivel naţional şi cofinanţate cu prioritate; … b) cofinanţarea în timp real şi respectarea contractelor de cercetare, cu privire la sumele globale şi la rezultate, precum şi răspunderea pentru neîndeplinirea datoriilor contractuale similare din partea statului şi din partea cercetătorilor; … c) ar trebui evitată dubla finanţare, regională şi comunitară, pentru obiective similare. Finanţarea regională ar trebui să urmărească obiective specifice. Programele naţionale de dezvoltare pe termen mediu şi lung trebuie adoptate, astfel încât fondurile de coeziune să completeze fondurile naţionale în mod eficient. … II. La subpunctul 4.2, intitulat "Abordarea provocărilor societale", răspunsurile la întrebările 9-13 sunt:9. În ce mod ar trebui acordarea unei importanţe mai mari provocărilor societale să afecteze echilibrul dintre cercetarea determinată de curiozitate şi activităţile determinate de un program?Senatul consideră că activităţile determinate de programe stabilite prin strategii europene/naţionale urmează să se regăsească în proiecte mici specializate, cu aplicabilitate imediată, motor de dezvoltare economico-socială prin IMM-uri.Cercetarea aplicativă de tip bricolaj poate fi susţinută şi din fondurile de risc ale băncilor. Cercetarea determinată de curiozitate ar trebui să se regăsească în cercetarea fundamentală, cu fonduri alocate special. Aceasta ar trebui să definească proiecte cu risc mare şi să aibă acces la infrastructuri unicat. Cercetarea determinată de curiozitate ar trebui să se raporteze la o tematică de vârf europeană.10. Ar trebui să se acorde un loc mai important activităţilor ascendente (bottom-up)?Senatul consideră că ar trebui să se acorde un loc mai important activităţilor ascendente, deoarece acestea identifică cel mai bine provocările reale cu care se confruntă societatea şi valorifică cel mai bine potenţialul uriaş de imaginaţie, idei şi creativitate de care dispune omul.11. Care este cel mai bun mod în care finanţarea cercetării şi a inovării în UE ar trebui să sprijine activităţile de elaborare a politicilor şi a celor orientate către viitor?Senatul consideră că ar trebui constituit un fond special din bugetul UE, eventual un procent din contribuţia la fondul de cercetare al UE al statului respectiv, din care, după metodologia UE, să se organizeze licitaţii de proiecte la nivel şi pe problematică strict naţionale. De asemenea, Senatul consideră că stimularea de scheme şi programe colaborative la nivel regional şi comunitar ar putea să contribuie la aplicarea mai eficientă a acestora. Finanţarea cercetării şi a inovării în UE trebuie să se bazeze pe dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale, naţionale şi internaţionale, în vederea identificării bunelor practici şi a implementării lor.12. În ce mod ar trebui îmbunătăţit rolul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei în ceea ce priveşte sprijinirea activităţilor de elaborare a politicilor şi abordarea provocărilor societale?Senatul consideră că rolul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei ar trebui îmbunătăţit prin:a) reprezentarea acestui centru în fiecare stat membru; … b) o comunicare şi interacţiune mai eficiente cu actorii din societate, care sunt beneficiarii activităţii acestui centru; … c) promovarea schimburilor ştiinţifice dintre universităţile şi institutele din UE; … d) dezvoltarea de politici proactive, inclusiv de natură fiscală, de susţinere a transferurilor tehnologice; … e) identificarea şi susţinerea domeniilor de vârf, cu potenţial pentru performanţă. … 13. Cum ar putea să atragă activităţile de cercetare şi inovare din UE un mai mare interes şi o mai mare implicare din partea cetăţenilor şi a societăţii civile?Senatul propune:a) consultarea reală a cetăţenilor în elaborarea politicilor publice dedicate cercetării şi inovării; … b) o politică de promovare activă la nivelul societăţii a produselor cercetării şi a efectelor lor asupra creşterii calităţii vieţii; … c) crearea unor structuri de legătură cu presa la nivelul unităţilor de cercetare, care să asigure o comunicare accesibilă cu cetăţenii; … d) educarea prin implicare, dezvoltarea unor programe educaţionale şi mici proiecte de cercetare de către universităţile şi centrele de cercetare destinate elevilor; … e) implementarea conceptelor de "porţi deschise", "zilele ştiinţei", "noaptea cercetării" ş.a.; … f) organizarea de târguri, expoziţii, acţiuni-pilot în care să fie prevăzută desfăşurarea unor activităţi demonstrative în mijlocul societăţii. … III. La subpunctul 4.3 "Consolidarea competitivităţii", răspunsurile la întrebările 14-20 sunt:14. Care este cel mai bun mod în care finanţarea UE ar trebui să ţină seama de caracterul amplu al inovării, care include inovare netehnologică, ecoinovare şi inovare socială?Senatul consideră că finanţarea proiectelor de inovare netehnologică, ecoinovare şi inovare socială ar trebui să ţină cont de:a) dreptul la cunoaştere, care este important în construcţia societăţii civile, fiind parte esenţială a ecoinovării şi inovării sociale. Trebuie recunoscut rolul societăţii civile în implementarea dezvoltării durabile şi promovarea de parteneriate public-privat-ONG; … b) definirea clară a termenilor "inovare netehnologică", "ecoinovare" şi "inovare socială"; … c) evaluarea efectelor finanţării proiectelor de acest tip ar trebui să aducă dovezi clare privind progresul înregistrat în integrarea protecţiei mediului şi dezvoltării durabile, în politicile şi activităţile de dezvoltare. … 15. În ce mod ar trebui întărită participarea industriei la programele de cercetare şi inovare ale UE? În ce mod ar trebui sprijinite iniţiativele tehnologice comune (precum cele lansate în temeiul actualului program-cadru) sau diferitele forme de "parteneriate public-privat"? Care ar trebui să fie rolul platformelor tehnologice europene?Senatul consideră că participarea industriei la programele de cercetare şi inovare ale UE depinde de armonizarea intereselor şi de complementaritatea orientărilor şi obiectivelor programelor proprii de cercetare-inovare ale firmelor cu programele UE. Ar trebui intensificate întâlnirile şi diversificate tematicile de interes pentru entităţile din cercetare şi industrie. După stabilirea unor priorităţi comune pentru societate şi pentru industrie se poate trece la finanţarea comună a cercetării. Încurajarea participării industriei la proiectele de cercetare se poate realiza doar printr-o finanţare adecvată, care să permită IMM-urilor realizarea de achiziţii, angajarea de fonduri cu rate preferenţiale pentru sprijinirea cofinanţării, dar, mai ales, să se ţină cont de realitatea economică existentă.IMM-urile care participă la proiecte de cercetare ar trebui să fie încurajate financiar, să beneficieze de anumite reduceri, pe perioade limitate şi în funcţie de performanţă şi rezultate. În plus, IMM-urile ar trebui ajutate financiar pentru introducerea standardizării ISO a produselor lor care să le permită intrarea pe piaţa UE.În ceea ce priveşte parteneriatele public-privat, Senatul consideră că acestea ar trebui definite pe principiul responsabilităţii comune, dar diferenţiate, iar termenii de cofinanţare ar trebui gândiţi astfel încât să reflecte situaţia economică reală. Participarea unui IMM într-un proiect de cercetare ar trebui să nu conducă la cheltuieli prea mari. De asemenea, contractele şi termenii de finanţare ar trebui gândiţi astfel încât un proiect contractat să fie realizat 100%, fără intervenţii de tăiere a fondurilor, în condiţiile în care partenerii îşi respectă ţintele asumate.Senatul consideră că platformele tehnologice europene dintr-un domeniu specific ar trebui să contribuie la:a) identificarea şi dezvoltarea tehnologiilor specifice de pe filiera producţiei, în condiţii de maximă eficienţă economică şi impact pozitiv asupra mediului; … b) crearea unei industrii puternice şi accelerarea dezvoltării acesteia în ţările UE, prin orientarea şi promovarea cercetării în domeniu, prin activităţi de bune practici, de promovare şi demonstrare; … c) la procesul de analiză şi elaborare a politicilor de cercetare-inovare, în care ar trebui cooptaţi şi reprezentanţii iniţiativelor tehnologice comune. … 16. În ce mod ar trebui sprijinite întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) la nivelul UE şi ce tipuri de IMM-uri ar trebui sprijinite? În ce mod ar trebui acest sprijin să completeze schemele de la nivel naţional şi regional? Ce tip de măsuri ar trebui luate pentru a facilita în mod decisiv participarea IMM-urilor la programele de cercetare şi inovare ale UE?Senatul consideră că:a) modalitatea concretă de sprijinire a IMM-urilor trebuie corelată cu reglementările privind ajutorul de stat, care sunt unitare atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional; … b) schemele de ajutor de stat la nivel naţional şi regional ar trebui completate cu activităţi care includ inovare netehnologică, ecoinovare şi inovare socială; … c) este nevoie de sprijin pentru realizarea şi depunerea cererilor de finanţare, prin simplificarea procedurilor şi utilizarea unor termeni clari privind finanţarea, în vederea eliminării situaţiilor de genul: proiect câştigat în cadrul UE, dar nefinanţabil pe schema naţională. Ar trebui definit clar conceptul managing authority pentru fiecare program în parte, astfel încât să se poată oferi informaţii clare şi pertinente în timp real; … d) ar fi utilă crearea unor asociaţii regionale pe domenii tehnologice, care să reunească fonduri comune pentru cercetare; … e) ar trebui sprijinite toate tipurile de IMM-uri performante; … f) participarea IMM-urilor la programele de cercetare şi inovare ale UE ar trebui să fie încurajată prin introducerea de instrumente de cofinanţare asociate, compuse din fonduri proprii, fonduri nerambursabile ale UE şi fonduri de capital de risc; … g) ar trebui instituit un sistem de evaluare a proiectelor cât mai transparent şi care să ţină cont de valoarea ideii, finanţându-se produsul şi nu firma. … Pentru a facilita în mod decisiv participarea IMM-urilor la programele de cercetare şi inovare ale UE, Senatul propune:a) încurajarea financiară de participare la aceste tipuri de proiecte şi accelerarea decontărilor pentru cheltuielile angajate; … b) structuri guvernamentale care să promoveze parteneriate guvern-bănci, pentru simplificarea creditelor de tip scrisoare de confort. … 17. Cum ar trebui să fie proiectate schemele de implementare deschise, uşoare şi rapide (de exemplu pe baza acţiunilor actuale FET şi a proiectelor de replicare pe piaţă în domeniul ecoinovării din cadrul CIP) pentru a permite explorarea şi comercializarea flexibilă a ideilor inovatoare, în special de către IMM-uri? Fonduri proprii şi împrumut pentru a fi folosite pe scară mai largă?Senatul consideră că schemele de implementare ar trebui să se bazeze mai mult pe conlucrarea dintre asociaţiile IMM-urilor şi structurile/organizaţiile de cercetare-dezvoltare. Examinarea în comun a cerinţelor/problemelor de pe piaţă de către producătorii de bunuri şi servicii şi generatorii de idei contribuie la diagnosticarea cât mai precisă şi stabilirea tratamentului/soluţiei celei mai adecvate.Senatul propune:a) durata de recuperare a banilor de către IMM, dintr-o etapă, să fie cât mai scurtă; … b) renunţarea la birocraţie şi forme simplificate de raportare; … c) elaborarea unei baze de date cuprinzând rezultate din toată cercetarea europeană; … d) susţinere financiară prin proiecte pentru IMM-urile care vor să le aplice, eventual achitarea parţială a brevetului sau a licenţelor de către UE şi/sau statul membru. … 18. În ce mod ar trebui utilizate instrumentele financiare de la nivelul UE (bazate pe fonduri proprii şi împrumut) pentru a fi folosite pe scară mai largă?Senatul consideră că folosirea instrumentelor de finanţare, bazate pe fonduri proprii şi împrumut, este cu atât mai atractivă cu cât răspunde mai bine intereselor utilizatorilor la un moment dat şi în condiţiile echilibrului între riscul asumat şi beneficiile previzionate, combinat cu o politică stimulativă a dobânzilor.În prezent, cofinanţarea este destul de mare, iar împrumutul de la bănci nu reprezintă o soluţie viabilă în termenii actuali.Una din problemele IMM-urilor este aceea că prin proiectele UE nu se încurajează deloc achiziţia de echipamente de cercetare care ar ajuta şi pe viitor la dezvoltarea IMM-urilor. Ar fi dezirabilă existenţa unor entităţi care să îi ajute la realizarea unor planuri financiare şi studii de impact privind timpul în care se va amortiza investiţia.19. Ar trebui introduse noi abordări în privinţa sprijinului pentru cercetare şi inovare, în special prin achiziţii publice, inclusiv prin reguli cu privire la achiziţiile înainte de comercializare şi/sau premii de stimulare?Senatul consideră că cercetarea şi inovarea ar trebui să fie stimulate să genereze soluţii cât mai potrivite la problemele cu care se confruntă economia şi societatea. Ar fi utilă înfiinţarea unor fonduri de risc alocate cercetării, care să susţină valorificarea rezultatelor activităţii de cercetare şi inovare şi care să asigure finanţarea IMM-urilor în cadrul proiectelor de cercetare. Achiziţiile publice sunt foarte importante pentru stimularea inovării.20. În ce mod ar trebui regulile de proprietate intelectuală care guvernează finanţarea UE să realizeze echilibrul corect între aspectele legate de competitivitate şi necesitatea accesului la rezultatele ştiinţifice şi a diseminării acestora?Senatul consideră că rezultatele activităţilor de cercetare şi inovare finanţate din fondurile UE ar trebui să fie accesibile tuturor cetăţenilor şi operatorilor economici din statele membre. De asemenea, ar trebui elaborate reguli clare şi neinterpretabile privind dreptul de proprietate intelectuală asupra tuturor rezultatelor unui proiect, în baza cărora să se poată aborda problemele de competitivitate, accesul la rezultatele ştiinţifice şi diseminarea acestora. Ar fi utilă înfiinţarea unui organism la nivel european privind protejarea proprietăţii intelectuale.IV. La subpunctul 4.4 "Consolidarea bazei ştiinţifice a Europei şi a Spaţiului european de cercetare", răspunsurile la întrebările 21-27 sunt:21. Cum ar trebui întărit rolul Consiliului European pentru Cercetare (CEC) în ceea ce priveşte sprijinirea excelenţei de nivel mondial?În vederea întăririi rolului CEC, Senatul propune următoarele măsuri:a) competenţe sporite în identificarea, evaluarea şi selectarea centrelor/polilor de excelenţă şi punerea la dispoziţia CEC a capacităţii şi instrumentelor necesare folosirii acestor competenţe; … b) finanţare asigurată la nivelul UE, la nivelul ţărilor membre, la nivel regional şi din fonduri de risc create de bănci comerciale; … c) susţinerea activităţilor de tip suport, prin suplimentarea fondurilor alocate programelor specifice de finanţare, care includ aceste tipuri de activităţi, cum ar fi programul FP7 – Regions of Knowledge, Research Potenţial; … d) stabilirea şi implementarea unor măsuri de stimulare financiară a unor rezultate ştiinţifice deosebite; … e) identificarea specialiştilor şi realizarea, pe domenii de interes comun, a unor structuri gen institute/centre de cercetare la nivel UE, cu structură mixtă virtuală/reală; fiecare specialist lucrează în ţara de origine, cu stagii în alte ţări şi laboratoare şi cu sesiuni la sediul institutului; … f) crearea unor granturi pentru grupuri de cercetare, eventual pentru parteneriate în domeniul cercetării de bază; … g) promovarea ştiinţelor inginereşti, precum academiile tehnice naţionale. … 22. În ce mod ar trebui sprijinul UE să ajute statele membre la dezvoltarea excelenţei?În vederea sprijinirii de către UE a statelor membre la dezvoltarea excelenţei, Senatul propune următoarele măsuri:a) crearea cadrului atractiv pentru personalităţi recunoscute, capabile să dezvolte şi să promoveze excelenţa, pentru evitarea situaţiilor în care laureaţi ai Premiului Nobel aleg să lucreze în laboratoare din SUA; … b) diminuarea decalajelor între statele membre în domeniul CDI prin decizii politice, ca de exemplu plasarea infrastructurilor mari în ţări mai puţin dezvoltate; … c) identificarea şi evaluarea unor centre/poli de excelenţă şi finanţarea complementară a activităţii acestora, corelat cu finanţarea naţională corespunzătoare nivelului de excelenţă rezultat din evaluare; … d) stimularea activităţilor de cercetare şi inovare în mod corespunzător; … e) suplimentarea programelor-suport la nivel regional, spre exemplu FP7 – Regions of Knowledge, Research Potenţial, care au ca scop diminuarea decalajelor tehnico-ştiinţifice între centrele de cercetare europene; … f) finanţarea de centre de cercetare-dezvoltare în universităţi şi IMM-uri, în scopul constituirii infrastructurii tehnologice destinate uzului industrial; … g) conectarea industriilor naţionale la platformele tehnologice create de UE, inclusiv prin cofinanţarea unui institut european de cercetare într-unul dintre domeniile de interes pentru UE. … 23. Cum ar trebui întărit rolul acţiunilor Marie Curie în ceea ce priveşte promovarea mobilităţii cercetătorilor şi dezvoltarea unor cariere atrăgătoare?Senatul propune următoarele măsuri pentru întărirea rolului acţiunilor Marie Curie:a) extinderea acţiunilor Marie Curie şi la nivelul seniorilor, cu impunerea unor limite; … b) amplificarea schimburilor dintre industrie şi mediul academic, care pot facilita atât mobilitatea, cât şi formarea unor cariere cât mai atrăgătoare; … c) bonitarea entităţilor formatoare/angajatoare în competiţiile de proiecte, precum acordarea unui punctaj entităţilor formatoare care angajează specialişti formaţi în acţiuni Marie Curie; … d) permiterea mobilităţii la nivel naţional şi crearea de instrumente uşor accesibile pentru reintegrare, mai ales pentru diaspora ţărilor estice; … e) încurajarea proiectelor care implică astfel de mobilităţi. … 24. Ce acţiuni ar trebui luate la nivelul UE pentru a spori şi mai mult rolul femeilor în ştiinţă şi inovare?Pentru sporirea rolului femeilor în ştiinţă şi inovare, Senatul propune următoarele acţiuni:a) schimbarea, prin educaţie, a mentalităţilor cu privire la promovarea femeilor; … b) impunerea unui procent privind participarea femeilor în cadrul proiectelor cu finanţare europeană şi prin recurenţa naţională; … c) atragerea femeilor în organisme de coordonare a activităţilor privind strategia în domeniu pe termen mediu şi lung; … d) stimularea unor acţiuni de schimb de experienţă şi bune practici la nivelul fiecăruia din grupuri, inclusiv cel al femeilor – om de ştiinţă, cercetător. … 25. Cum ar trebui sprijinite, la nivelul UE, infrastructurile de cercetare (inclusiv e-infrastructurile care acoperă întreaga Uniune)?Senatul propune următoarele acţiuni de sprijinire a infrastructurilor de cercetare:a) suportarea costurilor privind accesul cercetătorilor la aceste infrastructuri, atât ca mobilitate, cât şi ca efort financiar al administratorului acesteia, pe baza unor proiecte ştiinţifice de interes; … b) susţinerea activităţilor de tip suport, prin suplimentarea fondurilor alocate programelor specifice de finanţare, care includ aceste tipuri de activităţi; … c) promovarea transferului tehnologic de la unităţi academice către industrie, prin cooperare între companii şi programe de cercetare; … d) crearea de consorţii constituite din companii industriale şi institute de cercetare pentru dezvoltarea în comun de tehnologii competitive; … e) finanţarea de centre de cercetare-dezvoltare în universităţi, în scopul constituirii infrastructurii tehnologice destinate uzului industrial; … f) lansarea de competiţii de proiecte care să aibă în vedere utilizarea infrastructurilor de cercetare. … 26. Cum ar trebui sprijinită cooperarea internaţională cu ţările care nu fac parte din UE – de exemplu, în ceea ce priveşte domeniile prioritare de interes strategic, instrumentele, reciprocitatea (inclusiv în chestiuni care ţin de drepturile de proprietate intelectuală) – sau cooperarea cu statele membre?Senatul consideră că pentru sprijinirea cooperării internaţionale cu ţările care nu fac parte din UE sau a cooperării cu statele membre ar trebui iniţiate următoarele acţiuni:a) suplimentarea programelor specifice parteneriatelor dintre UE şi ţări precum SUA, China şi Rusia, existente la nivelul FP7, cu definirea clară a domeniilor de interes strategic pe termen scurt, mediu şi lung; … b) atragerea către cercetarea comunitară a ţărilor terţe UE, prin deschiderea unor programe care să poată mobiliza competenţele existente în aceste ţări; … c) crearea unui organism unic la nivel european pentru brevete, cu reprezentare în fiecare stat membru şi/sau stat care doreşte să adere la acest organism. Astfel, indiferent de ţara membră a comunităţii europene unde a fost acordat brevetul, acesta să aibă recunoaştere europeană; … d) susţinerea totală/parţială a costurilor pentru protejarea proprietăţii intelectuale; … e) reducerea taxelor vamale la echipamente cu nivel tehnic mai bun decât al celor din UE achiziţionate în cadrul proiectului; … f) deschiderea utilizării infrastructurii de cercetare a UE; … g) susţinerea financiară a utilizării infrastructurilor de cercetare din ţările membre UE în cadrul unor programe comune. … 27. Care sunt problemele şi obstacolele principale legate de SEC pe care ar trebui să încerce să le soluţioneze instrumentele de finanţare ale UE şi care sunt cele care ar trebui rezolvate prin alte măsuri (de exemplu, legislative)?Senatul consideră că principalele obstacole în activitatea de finanţare a cercetării şi inovării sunt riscul economic, riscul fiscal, raport slab între risc-randament, resursele limitate ale organizaţiilor de transfer tehnologic, piaţa fragmentată şi ineficace, obiective nerealiste ale întreprinzătorului, capacitate managerială scăzută. Instrumentele financiare ale UE ar trebui să preia o parte din risc şi să fie orientate către proiecte realiste, bazate pe excelenţă ştiinţifică şi capacitate managerială crescută.Birocraţia ar trebui redusă semnificativ, accentul fiind pus pe cercetarea generatoare de cunoaştere, iar aspectele economice trebuie sprijinite, în măsura în care întorc către societate beneficiile obţinute.Programele-cadru de cooperare care impun finanţări naţionale pot fi periclitate de politicile naţionale în domeniu, de aceea trebuie impuse reguli foarte clare, cu caracter de obligativitate, tuturor statelor care participă la astfel de iniţiative.Rezolvarea problemelor legate de libera circulaţie este de natură să faciliteze şi să rezolve unele aspecte legate de un spaţiu comun al cercetării la nivelul UE. Fiecare stat membru al UE ar trebui să acţioneze pentru crearea unei arii proprii a cercetării, pentru armonizarea intereselor, corelarea eforturilor şi evitarea fragmentării între diferite zone/comunităţi în care se desfăşoară activităţi de cercetare şi inovare. Aceste arii naţionale ale cercetării ar putea fi elementele sistemice structurale, interconectate şi intercorelate ale Spaţiului european al cercetării. +
Articolul 2Opinia Senatului, cuprinsă în prezenta hotărâre, se transmite către Comisia Europeană şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 18 mai 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA-DAN GEOANĂBucureşti, 18 mai 2011.Nr. 31.–––
