HOTĂRÂRE nr. 29 din 8 martie 2021

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: SENATUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 26 martie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 13 07/02/2008
ActulREFERIRE LAPROTOCOL 1 13/12/2007
ActulREFERIRE LATRATAT 13/12/2007
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 67
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 67
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 76
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 76
 Nu exista acte care fac referire la acest act





În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/384 din 4.11.2020,Senatul adoptă prezenta hotărâre. + 
Articolul 1Senatul României:1.constată că:a)în baza noului Regulament privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice (parte a pachetului „Energie curată pentru toți europenii“), care a intrat în vigoare la 24 decembrie 2018, fiecare stat membru trebuie să stabilească un plan național privind energia și clima pentru o perioadă de 10 ani, mai exact pentru perioada 2021-2030;b)tot ceea ce privește hidrogenul lichid, de la producere, transport și utilizare, este elementul de bază al strategiilor energetice și de decarbonizare a Uniunii Europene, viitoare;c)în prezent, marea majoritate a tehnologiilor de producere a hidrogenului din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon, în special hidrogenul pe bază de combustibili fosili cu captură de carbon, nu sunt competitive, din punctul de vedere al costurilor, cu hidrogenul pe bază de combustibili fosili sau alte tehnologii inovatoare. Indiferent de costul CO_2, costurile actuale estimate pentru hidrogenul pe bază de combustibili fosili se ridică la aproximativ 1,5/kg EUR pentru UE, fiind foarte dependente de prețurile gazelor naturale. În acest context și obținerea de hidrogen lichid din gaz metan este total nepotrivită cu politicile UE, inclusiv din punctul de vedere al resurselor și creării de dependențe de aprovizionare, deoarece amprenta de carbon este foarte mare și astfel acest tip de tehnologie este nesustenabilă din punctul de vedere al țintelor de mediu și al decarbonizării;d)comunicarea indică foarte clar și ferm faptul că pentru investițiile în instalații de producție și tehnologii aferente hidrogenului din resurse regenerabile și cele cu emisii scăzute de carbon se poate aplica pentru finanțare UE;e)intenția clară și fermă a Comisiei Europene de a se asigura producția a 1 milion tone anual de hidrogen lichid pe teritoriul Uniunii Europene;2.apreciază și susține că pentru România este important ca producția de hidrogen să nu se limiteze doar la tehnologiile pentru producerea hidrogenului regenerabil menționate în document, deoarece există și alte modalități/opțiuni de producere a hidrogenului din surse de electricitate cu emisii reduse de carbon (de exemplu, nuclear) sau subliniem și alte tehnologii inovatoare, gen cea aflată în anexa prezentului document, care vor aduce plus valoare economiei românești și bugetului de stat al României;3.recomandă Guvernului României:a)asigurarea de fonduri consistente odată cu accesul la fondurile structurale UE, pentru cercetare și producție de masă, pe tehnologii viabile și confirmate care fac obiectul strategiei Uniunii Europene în acest domeniu;b)stimularea prin punctaj a proiectelor C.E. (centralelor electrice) ce conțin și acumulatori. În acest fel se poate rezolva problema perturbărilor din SEN (Sistemul energetic național), la evaluarea proiectelor depuse pentru finanțarea prin fonduri structurale UE;c)CTE (avizul tehnic de soluție) să poată înlocui în caz de nevoie ATR (avizul tehnic de racordare), în procedura de evaluare și accesare a fondurilor structurale UE;d)obligația producătorilor de energie verde de a sponsoriza reîmpăduriri până la 5% din profit, în cazul finanțării investiției prin fonduri structurale UE (sau crearea unor liziere acolo unde este nevoie) și întreținerea lor timp de 10 ani de la începerea producerii de energie verde;e)posibilitatea achiziționării unor proiecte parțial sau total realizate, dar aflate în blocaj și rentabilizarea lor (plan de rentabilizare), inclusiv a unor fabrici, din fonduri structurale UE;f)simplificarea documentației și a procedurilor de aplicare a proiectelor și a procedurilor de achiziție;g)stimularea prin compensații bănești și scutire de taxe a învățământului și cercetării în domeniul energiilor verzi;4.solicită Guvernului României, în regim de urgență:a)elaborarea unei strategii naționale privind toate aspectele referitoare la hidrogenul lichid, începând de la cercetare și producere până la consum, luând în considerare solicitarea expresă a Comisiei Europene că fiecare stat membru trebuie să stabilească un plan național privind energia și clima pentru o perioadă de 10 ani, mai exact pentru perioada 2021-2030. România deține, conform anexei la prezenta hotărâre ce cuprinde prezentarea tehnologiei de către persoana juridică care o deține „Gazificarea deșeurilor organice“ și Brevet de invenție, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, RO 126941B1/30.12.2013, Procedeu și instalații pentru tratarea termică cu plasmă a unui amestec gazos, tehnologia confirmată care face ca prețul de producție a hidrogenului lichid curat să fie de aproximativ 0 euro după acoperirea amortismentelor, cu aport zero de dioxid de carbon. Această tehnologie procesează deșeurile urbane și pe cele periculoase organice, la nivel molecular, și le transformă în gaz sintetic, așa-numitul syngaz, care poate fi procesat alternativ în hidrogen lichid curat, energie electrică, îngrășăminte, combustibili sintetici, precum kerosen și motorină, la prețuri competitive și cu aport de dioxid de carbon 0, având un potențial de furnizare de ordinul miliardelor de euro pentru bugetul statului, bugetele locale și județene, economia românească și fiind în același timp și soluția tehnologică ideală pentru eliminarea gropilor de gunoi din cauza cărora România este sub incidența infringementului. Comisia Europeană exemplifică anumite tehnologii de producere a hidrogenului lichid, dar nu exclude posibilitatea finanțării cercetării și implementarea de tehnologii inovative și viabile;b)negocierea cu Comisia Europeană de măsuri în structura finanțărilor nerambursabile sau găsirea de către Guvernul României a posibilităților pentru finanțarea tehnologiilor inovatoare atât pentru cercetare, cât și pentru producția de hidrogen lichid sau alte surse de energie nepoluantă și cu amprentă de carbon zero, în concordanță cu strategiile UE pentru energie și climă, urmărind prin acest demers evitarea investițiilor în tehnologii învechite, nesustenabile, costisitoare și exportul banilor alocați României în cercetare sau instalații de producție și transport;c)indicarea exactă și urgentă a surselor de finanțare nerambursabilă pentru astfel de tehnologii inovative, plecând de la cercetare până la producție, pentru apelanți din zona privată sau de stat (autorități locale și județene), în cazul în care există.
 + 
Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 8 martie 2021, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU
București, 8 martie 2021.Nr. 29. + 
ANEXĂ1.Gazificarea deșeurilor organiceIntroducereTehnologia propusă are 2 componente. Cea mai importantă și unică la nivel mondial este componenta de distrugere a deșeurilor organice integral, fără a rezulta subproduse toxice sau neprietenoase cu mediul, de natură gazoasă, solidă sau lichidă. Această transformare se petrece în reactorul de plasmă și gazificare unde procesul de transformare a deșeului organic se petrece la nivel molecular. În reactorul de gazificare se produce separarea moleculară pentru carbon și hidrogen în principal, iar în reactorul de plasmă se separă gudroanele toxice și se transformă materialul plasmatic în molecule utile și netoxice. Tot procesul se petrece la nivel molecular. Se procesează orice material organic, inclusiv deșeurile periculoase, fără niciun fel de risc și fără reziduuri toxice, reiterăm, de orice fel – gazoase, solide sau lichide.Toate detaliile tehnice se regăsesc în brevetele de invenție:• brevet 1 OSIM, EPO, WIPO and US PATENT – Tratarea termică cu plasmă a singazului rezultat din gazificarea deșeurilor;• brevet 2 OSIM, EPO, WIPO and US PATENT – Proces de gazificare a deșeurilor.A doua componentă în fluxul tehnologic este destinată transformării syngazului rezultat din prima etapă în curent electric, îngrășăminte, combustibil sau hidrogen lichid curat. Tehnologia complementară pentru obținerea hidrogenului lichid există pe piața liberă. Avantajul acestei tehnologii din punctul de vedere al profiturilor este generat de faptul că tehnologia propusă de noi se bazează pe gazificarea deșeurilor, în timp ce tehnologiile existente de obținere a hidrogenului lichid se bazează pe descompunerea gazului metan (combustibil fosil cu amprentă CO_2 mare) sau electroliza apei, ceea ce implică costuri de producție ridicate și folosirea energiei electrice din surse regenerabile, proces care este foarte costisitor, deci neeficient financiar.Aceeași procedură de valorificare este aplicabilă și pentru combustibili lichizi precum kerosen, precum și pentru îngrășăminte cum ar fi ureea.I.Proces de valorificare energetică a deșeurilor organice prin gazificareInstalație proiectată și testată în producție reală, pentru procesarea a 100.000 tone/an de gunoi/deșeuri organice/deșeuri periculoasePrezentarea tehnologiei1.Domenii de aplicareValorificarea energetică a deșeurilor municipale; valorificarea energetică a deșeurilor rezultate în urma sortării și reciclării; valorificarea energetică a biomasei, deșeu agricol și forestier; valorificarea energetică a deșeurilor petroliere; valorificarea energetică a deșeurilor organice și biologice periculoase; tratarea poluanților gazoși2.Valorificarea energetică presupune:a)transformarea deșeurilor în „gaz de sinteză“, gaz cu valoare energetică, care conține hidrogen și CO (monoxid de carbon);b)recuperarea energiei termice rezultate în proces;c)producția de combustibili sintetici – benzină, motorină și kerosen;d)producția de energie electrică în cogenerare/trigenerare;e)producția de fertilizatori – uree și azotat de amoniu;f)producția de hidrogen lichid curat – amprentă CO_2 nulă.3.Obiective de referință ale eficienței ecologice:a)eliminarea deșeurilor prin valorificare;b)zero emisii dăunătoare în atmosferă, sol sau apă;c)tratarea tuturor tipurilor de deșeuri organice, inclusiv materiale periculoase și toxice;d)siguranța în operare.4.Etapele procesului:a)recepția deșeurilor;b)sortarea – opțional;c)valorificarea deșeurilor reciclabile;d)pregătirea pentru gazificare;e)gazificarea deșeurilor;f)curățarea termică și chimică a gazului de sinteză.5.Valorificarea gazului de sinteză prin:a)producția de energie electrică în cogenerare/trigenerare;b)producția de combustibili lichizi sintetici;c)producția de fertilizatori;d)producția de metanol;e)producția de hidrogen lichid curat.Figura 1*). Diagramă a proceselor*) Figura 1 este reprodusă în facsimil.6.În a doua etapă a sortării, manual, se separă obiecte din hârtie, sticlă și plastic pentru valorificare prin reciclare.7.În a treia etapă a sortării se separă automat, cu dispozitive magnetice și diamagnetice, obiectele din metale feroase și neferoase în vederea valorificării prin reciclare.II.Pregătirea pentru gazificareÎn prima etapă de pregătire, deșeurile sunt stocate în buncăre în funcție de capacitatea lor calorică. În a doua etapă de pregătire, conform unor rețete de omogenizare a puterii calorice, deșeurile sunt preluate automat din buncărele de stocare, mărunțite într-un tocător și transportate la gazificator.III.Gazificarea deșeurilorGazificatorul este un reactor etanș cu 4 zone distincte în cascadă. Prima zona este destinată alimentării cu deșeu, a doua zonă este zona de preîncălzire la temperaturi joase (maximum 180ºC), a treia zonă este zona de piroliză și gazificare, iar a patra zonă este destinată tratării și evacuării zgurii inerte. În acest reactor deșeurile organice sunt transformate în gaz, iar componentele anorganice sunt evacuate sub formă de zgură (2-5% din volumul deșeurilor).IV.Instalația de tratare termică și chimică a gazului de sinteză + 
Figura 2*)*) Figura 2 este reprodusă în facsimil.
1.Gazul de sinteză rezultat din zona de piroliză și gazificare, la temperaturi de 800-950ºC, conținând gudroane, macromolecule biologice și particule anorganice, este introdus într-un reactor cu plasmă pentru descompunerea termică a macromoleculelor.2.Gazul de sinteză se descompune în mediul ionizat de plasmă la temperaturi de peste 10.000ºC în componentele chimice elementare. Tot aici, carbonul va fi oxidat la CO.3.Gazul de sinteză este trecut printr-un schimbător de căldură gaz-gaz pentru a i se reduce temperatura la maximum 60ºC. Cantitatea de căldură recuperată este furnizată în reactorul de gazificare (III).4.Gazul de sinteză răcit la 60ºC este spălat bazic într-un purificator de gaze pentru curățarea prin pulverizare și reținerea elementelor acide, după care au loc o condensare și separare a picăturilor de apă printr-un filtru demister pentru îndepărtarea umidității.5.Unitatea de tratare a apei de proces se compune din 6 zone:• zona de precipitare și separare lichid-solid cu ajutorul unui hidrociclon;• zona de neutralizare;• zona de colectare nămol, filtrare fină cu pietriș și nisip;• zona de dozare și distribuție a agenților chimici;• zona-tampon;• zona de măsurare a parametrilor finali.6.Mai întâi, ionii de sulfat sunt precipitați utilizând soluție de hidroxid de calciu, urmând ca suspensia formată să fie ulterior introdusă în hidrociclon. Fracția solidă este pompată într-un colector de nămol, fracția lichidă introducându-se în unitatea de aglomerare/neutralizare. Se va adăuga o soluție de ioni de fier trivalent (agent de floculare) pentru a aglomera suspensiile solide în microflocoane.După perioada de reacție, nivelul pH-ului va fi ajustat. Se utilizează soluție alcalină de NaOH sau soluție acidă de HCl, pentru a crește sau descrește nivelul pH-ului. Apa va fi introdusă în filtrul de separare a flocoanelor, acestea fiind ulterior transportate în colectorul de nămol. Înainte ca apa să ajungă în zona de control, va fi filtrată. Se va utiliza un filtru cu pietriș și nisip. În ultima etapă se va măsura nivelul pH-ului, apa având parametrii ideali pentru o nouă reutilizare, în sistem. Ca măsură de siguranță există un rezervor suplimentar, îndepărtând riscul opririi totale a întregii instalații. În urma operațiunilor de la pct. 2 și 4 se obține un gaz curat, cu o valoare energetică redusă (5-8 Mj/Nm^3), dar cu noxe la coș mai mici decât gazul metan. Gazul astfel obținut are parametrii optimi pentru a fi utilizat într-un generator de cogenerare, obținând energie termică și energie electrică.
V.Producerea de energie electrică în cogenerare/trigenerare1.Nivelul actual al tehnicii permite trei soluții diferite de valorificare a gazului rezultat, în funcție de calitatea deșeurilor folosite și de necesitățile energetice locale, pentru a produce: energie electrică, abur tehnologic, apă caldă menajeră, aer/apă caldă pentru încălzire ambientală, aer rece pentru răcire ambientală.2.Cele 3 soluții pot fi utilizate individual sau simultan în orice combinație, în funcție de amplasament și posibilitățile de distribuție a energiei.3.În funcție de compoziția deșeurilor și tehnologia aleasă, dintr-o tonă de deșeuri se pot produce între 0,7-1 MWh electricitate și 1-1,3 Gcal energie termică.4.Producerea energiei electrice cu sau fără cogenerare/trigenerare folosind grupuri de generare motor-generator, soluție cu randament electric mare, 44-48%, posibil de aplicat împreună cu producția de apă caldă menajeră și agent termic pentru încălzire și răcire ambientală.Figura 3*)*) Figura 3 este reprodusă în facsimil.5.Producerea energiei electrice folosind grupuri turbină pe gaz-generatorTurbinele pe gaz au randamente electrice de 32-34% și sunt folosite în cogenerare/trigenerare similar ca motoarele cu piston sau în ciclu combinat, caz în care eficiența electrică ajunge la 48-50%, iar energia termică este neglijabilă.Figura 4*)*) Figura 4 este reprodusă în facsimil.6.Producerea energiei electrice folosind grupuri turbină pe abur-generatora)Turbinele pe abur au cel mai scăzut randament electric, 24-26%, dar în cogenerare pot depăși 100%. Această soluție este preferată atunci când există un consumator de abur tehnologic sau rețele de distribuție centralizată a energiei termice. Aceasta este soluția generală de valorificare energetică a gazului. În cazul rețelelor centralizate de distribuție a energiei termice se poate produce local și aer/apă rece pentru controlul temperaturii ambientale.b)Schema pentru producerea energiei electrice este similară schemelor pentru:(i)producția de combustibili lichizi sintetici;(ii)producția de fertilizatori;(iii)producția de metanol;(iv)producția de hidrogen lichid.VI.MențiuneAceastă instalație la actualele costuri – prețuri din piața sectorială aferentă deșeurilor și energiei produce un profit anual de aproximativ 200 milioane euro în afară de beneficiile de mediu superconsistente, nemaivorbind de generarea dispariției gropilor de gunoi organic – cea mai gravă amenințare la adresa mediului.Sursă: S.C. PRESIDENT ENERGY GROUP – S.R.L., cu sediul social în municipiul Constanța, județul Constanța, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța cu nr. J13/813/22.01.2012.
2.Brevet de invenție, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, București, RO 126941B1, 30.12.2013, Procedeu și instalații pentru tratarea termică cu plasmă a unui amestec gazos
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x