Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 22 noiembrie 2000
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
privind contestarea înregistrării candidaturilor domnilor Ion Iliescu şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României
Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorMariana Trofimescu – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentLa data de 3 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, contestaţia înregistrată la nr. 321 din 2 noiembrie 2000, formulată de doamna Doina Elena Noghin.Contestaţia priveşte înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 365D/2000.Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţiile se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.Prin contestaţie se susţine, în principal, ca cei doi candidaţi la funcţia de Preşedinte al României se fac vinovaţi pentru "varsari de sânge de la Revoluţia din Decembrie 1989", pentru deturnarea Revoluţiei de la desfăşurarea ei paşnică şi nedezvaluirea adevarurilor despre evenimentele din timpul Revoluţiei, ca urmare a deţinerii funcţiilor avute atunci. Se mai susţine ca aceiaşi candidaţi sunt vinovaţi pentru instigare între diversele grupuri sociale: intelectuali muncitori, studenţi – mineri, militari – politisti etc. Totodată, afirma contestatoarea, aceştia, prin politica pe care au promovat-o, au determinat regresul financiar, moral şi economic al românilor. În aceste situaţii urmărirea şi tracasarea militantilor s-a petrecut atât în ţara, cat şi în străinătate. Contestatoarea mai arata ca, de altfel, ea însăşi a fost urmărită de agenţi ai poliţiei politice. Aceste motive se regăsesc în mai multe anexe aflate la dosarul cauzei. Anexele sunt copii de pe unele memorii adresate de contestatoare diferitelor autorităţi de stat, precum şi unele scrieri personale, în care se face referire la situaţia acesteia. În cuprinsul lor cei doi candidaţi la funcţia de Preşedinte al României sunt consideraţi totodată vinovaţi de "implementarea", imediat după anul 1990, "a unui asa-numit sistem al consensului original, care consta în urmărirea nealiniatilor la neocomunism", afectand în mod direct individul.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, arata ca, întrucât motivele cuprinse în contestaţie nu privesc condiţiile prevăzute în art. 16 alin. (3), art. 35 şi 34 din Constituţie, contestaţia trebuie respinsă ca neîntemeiată.CURTEA,analizând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României.În motivarea contestaţiei ce formează obiectul prezentului dosar se susţine, în esenta, ca domnii Ion Iliescu şi Petre Roman nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, deoarece se fac vinovaţi de desfăşurarea evenimentelor care au avut loc atât în timpul Revoluţiei din 1989, cat şi ulterior, "în timpul guvernarii Iliescu-Roman", când aceştia au provocat saracirea mai multor români şi au exercitat, împreună cu anumite structuri ale statului, urmărirea şi reprimarea opozantilor anticomunisti.Examinând contestaţia ce a fost formulată în cauza, Curtea constata ca atât condiţiile de eligibilitate, cat şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ la art. 35, 34, art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) şi la art. 81 alin. (4) din Constituţie, al căror conţinut este următorul:– Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi vârsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României."; … – Art. 34: "(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale."; … – Art. 16 alin. (3): "Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara.";– Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.";– Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive".În speta, examinând motivele invocate de contestatoare, Curtea constata ca acestea nu se regăsesc în conţinutul prevederilor constituţionale anterior menţionate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatoarei, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimarii votului.În consecinţa, contestaţia care face obiectul prezentei cauze urmează să fie respinsă.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge contestaţia privind înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţie formulată de doamna Doina Elena Noghin.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta───────────────