HOTĂRÂRE nr. 278 din 31 martie 2010

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 715/2008 privind aprobarea Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 pentru asigurarea finanţării acordate României de către Uniunea Europeană



În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + 
Articolul UNICHotărârea Guvernului nr. 715/2008 privind aprobarea Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 pentru asigurarea finanţării acordate României de către Uniunea Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 7 august 2008, se modifică după cum urmează:1. Titlul va avea următorul cuprins:"HOTĂRÂREprivind aprobarea Planului indicativ Facilitatea Schengen2007-31 martie 2010 pentru asigurarea finanţării acordate Românieide către Uniunea Europeană".2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:"Art. 1. – Se aprobă Planul indicativ Facilitatea Schengen 2007 – 31 martie 2010 pentru asigurarea finanţării acordate României de către Uniunea Europeană, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre."3. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.–––*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.PRIM-MINISTRUEMIL BOCContrasemnează:–––––Ministrul administraţiei şi internelor,Vasile BlagaMinistrul afacerilor externe,Teodor BaconschiŞeful Departamentului pentru AfaceriEuropene,Bogdan MănoiuMinistrul finanţelor publice,Sebastian Teodor Gheorghe VlădescuBucureşti, 31 martie 2010.Nr. 278. + 
Anexa (Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 715/2008)–––––––––––––––*Font 9*┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Facilitatea Schengen ││ ││ Plan Indicativ ││ 2007 – 31 martie 2010 ││ ││ (Art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi ││adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană ce constituie parte integrantă││a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală ││Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, ││Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al ││Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria,││ Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica ││Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ││ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria ││ şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005) │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘SUMARUrmare a aderării la Uniunea Europeană, România a intrat într-o nouă perioadă ce implică pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare ce converg către eliminarea controalelor la frontierele interne, cu scopul de a adera ulterior la spaţiul Schengen.Implementarea tuturor măsurilor necesare din acquis-ul Schengen va constitui baza pentru decizia Consiliului şi în această circumstanţă ridicarea controalelor la frontierele interne în 2011 rămâne o ţintă strategică pentru administraţia românească.În contextul negocierilor privind Capitolul 24 "Justiţie şi afaceri interne" (JAI), statele membre UE au solicitat statelor candidate, inclusiv României, să prezinte un plan de acţiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen.Structura Planului de acţiune Schengen urmează modelul recomandat de către Comisia Europeană. Fiecare secţiune indică acquis-ul Schengen relevant; acesta descrie situaţia curentă, precum şi măsurile legislative, instituţionale, administrative, tehnice menţionate pentru adoptarea şi implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru măsurile prevăzute. De asemenea, sunt stipulate instituţiile cu responsabilităţi în implementarea acestor măsuri.Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, aprobată prin HG nr. 324/2007 fundamentează activităţile legate de modernizarea sectoarelor de frontieră, care în prezent sunt frontiere externe ale Uniunii Europene. Aceasta include două tipuri de sarcini: în legătură cu construcţia şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei şi sarcinile desemnate serviciilor participante la implementarea prevederilor Schengen – Poliţia de Frontieră Română, Poliţia Română, Oficiul Român pentru Imigrări.Acest program reprezintă pilonul pentru "Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010", un document strategic aprobat de Guvernul României şi care se aplică tuturor autorităţilor române ce au atribuţii de operare la frontiera României.În contextul obiectivelor definite pentru utilizarea "Facilităţii Schengen", este planificată implementarea proiectelor ce se subscriu următoarelor ţinte fixate:1. Întărirea controlului şi a perimetrului de supraveghere la frontierele externe, precum şi a capacităţii de protecţie împotriva criminalităţii transfrontaliere.2. Intensificarea abilităţilor de control prin creşterea capacităţii de stocare a datelor şi a accesului la informaţii.1. Stat Membru: România2. Organisme de Implementare2.1. Autoritatea Responsabilă şi punctul unic de contact, conform prevederilor articolului 7 al Deciziei Comisiei C(2007) 1417 din 04 aprilie 2007 privind gestionarea şi controlul părţii consacrate acquis-ului Schengen din cadrul Facilităţii Schengen şi pentru Fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009.Nume: Ministerul Administraţiei şi InternelorAdresă: Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sector 1,Bucureşti, RomâniaNumele Persoanei Responsabile Marian TUTILESCU(Reprezentant Autorizat):Funcţia Persoanei Responsabile Secretar de Stat(Reprezentantului Autorizat): Şeful Departamentului SchengenMinisterul Administraţiei şi InternelorPersoană de Contact: Marian TUTILESCUFuncţia Persoanei de Contact: Secretar de StatŞeful Departamentului SchengenMinisterul Administraţiei şi InternelorTelefon: +40 21 316.27.57Fax: +40 21 206.09.05e-mail: facilitate@mai.gov.roPunctul Unic de ContactNume: Direcţia SchengenMinisterul Administraţiei şi InternelorAdresă: Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sector 1,Bucureşti, RomâniaNumele Persoanei Responsabile Cătălin NEGOI-NIŢĂ(Reprezentant Autorizat):Funcţia Persoanei Responsabile Şef Serviciu Programe Facilitatea Schengen(Reprezentantului Autorizat): Direcţia SchengenMinisterul Administraţiei şi InternelorPersoană de Contact: Cătălin NEGOI-NIŢĂFuncţia Persoanei de Contact: Şef Serviciu Programe Facilitatea SchengenMinisterul Administraţiei şi InternelorTelefon: +40 21 312.24.49Fax: +40 21 206.09.05e-mail: facilitate@mai.gov.ro2.2. Detaliile contului bancar în care Comisia va face plăţile (Articolul 8, alin. (2) din Decizia Comisiei C(2007) 1417)Denumirea instituţiei deţinătoare a contului: Ministerul Finanţelor PublicePersoana de contact pentru contul bancar: Ştefan NanuFuncţia persoanei de contact: Director GeneralAdresa persoanei de contact pentru Strada Apolodor, nr. 17, sector 5contul bancar: … Bucureşti România cod 050741Tel: (40-21) 319 9818Fax: (40-21) 3199818Numele băncii: Banca Naţională a RomânieiNumărul de cont: Strada Lipscani 25Numărul întreg al contului: 3216.800000 EUR(standard NRB)3. Evaluarea deficienţelor şi a necesităţilorO dată ce a devenit membru al Uniunii Europene, România a intrat intr-o nouă perioadă ce implică pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare ce converg către eliminarea controalelor la frontierele interne, în scopul de a adera ulterior la spaţiul Schengen.România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la spaţiul Schengen, în paralel cu pregătirile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pregătirile au inclus, pe de o parte, elaborarea a numeroase documente strategice, implementarea prevederilor Categoriei I (prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne – etapa de pre-aderare la spaţiul Schengen) şi monitorizarea adoptării şi implementării acquis-ului Schengen.Însă aderarea la spaţiul Schengen implică nu doar obligaţiile legale, ci şi organizarea infrastructurii, instituţiilor şi procedurilor necesare pentru aplicarea efectivă, în practică, a acquis-ului Schengen. De asemenea, eforturi remarcabile trebuie alocate pentru asigurarea adecvată a resurselor umane necesare şi pentru instruirea personalului implicat pentru a îndeplini cerinţele Schengen. În strânsă legătură cu aceste sarcini, întărirea cooperării dintre Uniunea Europeană şi statele membre în lupta împotriva crimei organizate apare ca o necesitate care de asemenea are un impact major asupra efectului de securitate al Uniunii Europene.Pentru a crea o bază adecvată pentru acţiunile propuse prin prezentul Plan indicativ, va fi făcută o analiză structurată pe filtre definite prin Catalogul Schengen al UE – Controlul frontierelor externe, extrădarea şi readmisia. Fiecărui filtru îi corespund anumiţi parametri:I. Activităţi în ţări terţe, ţări de origine şi tranzitParametri:a) controale făcute asupra documentelor la oficiile consulare şi de carieră; … b) detectarea documentelor false şi falsificate; … c) controlul documentelor de aplicare pentru vize. … II. Cooperare transfrontalieră bilaterală şi internaţionalăParametri:a) cooperare multilaterală, bilaterală şi locală; … b) schimb de informaţii prin canale de comunicaţii adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă. … III. Măsuri la frontierele externeParametri:a) control şi supraveghere frontalieră, bazată pe analiză de risc; … b) concept clar de instruire (de bază şi avansat), necesar pentru domenii precum capacităţi de operare, cunoştinţe în ceea ce priveşte legislaţia, limbi străine, etc.; … c) echipament adecvat în concordanţă cu situaţia de la frontieră; … d) funcţionarea coordonării interne la toate nivelele; … e) schimb de informaţii între autorităţile competente (Poliţia de Frontieră, vama, Poliţia Română, autorităţile judiciare); … f) echipament de comunicaţii compatibil; … g) cooperare internaţională/bilaterală pusă în practică la faţa locului (exemple: schimb de informaţii, controale comune, rezolvarea unor situaţii referitoare la readmisie). … IV. Alte activităţi pe teritoriul RomânieiParametri:a) măsuri de prevenire a imigraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în cadrul teritoriului prin îmbunătăţirea activităţilor de căutare, control şi supraveghere; … b) măsuri ce permit repatrierea în concordanţă cu legislaţia naţională. … Analizarea acestor parametri a făcut obiectul grupurilor de lucru organizate la nivelul Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS). În concluzie, a fost elaborat un plan de acţiune în care au fost descrise lipsurile, acţiunile şi au fost nominalizate ministerele responsabile pentru implementarea acţiunilor. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2007-2010 are la bază cele 4 filtre cu termene limită de îndeplinire a lor. Obiectivele principale descriu lipsurile ce trebuie acoperite în perioada 2007 – 2010 în vederea alinierii sistemelor de management al frontierei la standarde Schengen. Obiectivele stipulate în Planul de Acţiune sunt:Filtrul I:a) adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicii comune cu privire la procesarea vizelor în vederea facilitării călătoriilor legale şi migraţiei; … b) facilitarea rolului ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legătură, ataşaţilor apărării, având în vedere prevenirea migraţiei ilegale; … c) creşterea rolului transportatorilor (cărăuşilor) internaţionali având în vedere prevenirea migraţiei ilegale; … d) consolidarea procedurilor de reglementare a situaţiei lucrătorilor străini prin realizarea de acţiuni specifice pe teritoriile statelor terţe; … e) stabilirea unui sistem de schimb al datelor cu privire la cetăţeni străini minori; … f) stabilirea cadrului instituţional şi legal pentru recrutarea şi angajarea lucrătorilor străini în România. … Filtrul II:a) îmbunătăţirea cooperării bilaterale cu structuri similare din ţările vecine în domeniul managementului comun al frontierei; … b) dezvoltarea cooperării regionale între statele riverane Mării Negre; … c) dezvoltarea cooperării regionale în zona riverană a Dunării; … d) dezvoltarea de parteneriate cu ţări şi regiuni de origine şi tranzit; … e) actualizarea/încheierea unui nou acord de readmisie, pe baza consultărilor permanente cu statele membre UE şi cu statele menţionate în lista neagră; … f) consolidarea cooperării regionale având în vedere dezvoltarea pieţei muncii. … Filtrul III:a) armonizarea continuă a cadrului procedural şi legal, în concordanţă cu acquis-ul Schengen; … b) asigurarea necesarului de personal, de un înalt profesionalism, cu pregătire de bază, tehnică, lingvistică şi managerială; … c) cooperare inter-instituţională şi cooperare în vederea unui management de frontieră funcţional; … d) dezvoltarea de analize de risc în vederea sprijinirii luptei împotriva criminalităţii transfrontaliere, inclusiv a contrabandei; … e) asigurarea infrastructurii, încăperilor, separarea fluxurilor de călători, facilităţilor portuare, infrastructurii de comunicaţii, în concordanţă cu cerinţele Schengen referitoare la punctele de trecere a frontierei; … f) furnizarea de echipament adecvat pentru frontieră şi pentru situaţii operative, pentru realizarea de performanţe în ceea ce priveşte supravegherea şi controlul, în acord cu cerinţele Schengen; … g) dezvoltarea sau upgradarea, în funcţie de situaţie, a sistemelor de comunicaţii şi IT, compatibile şi inter-operaţionale cu sistemele actuale de la nivel european; … h) dezvoltarea unui sistem de supraveghere şi observare la Marea Neagră – SCOMAR şi asigurarea interconectării şi inter-operabilităţii cu sisteme de supraveghere de la Marea Neagră implementate de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale şi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sistem de monitorizare prin satelit a pescadoarelor; … i) dezvoltarea unui sistem de supraveghere integrat al traficului de nave pe Dunăre şi în Delta Dunării, denumit SCOD şi asigurarea interconexiunii şi interoperabilităţii cu sistemul de supraveghere al Dunării RO-RIS, dezvoltat de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. … Filtrul IV:a) optimizarea cadrului legal, în scopul prevenirii şi luptei împotriva imigraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere; … b) dezvoltarea, upgradarea şi interconectarea, în funcţie de situaţie, a sistemelor de comunicaţii şi IT; … c) asigurarea dezvoltării instituţionale şi a resurselor umane adecvate din punct de vedere cantitativ şi calitativ; … d) integrarea de date biometrice în documentele de călătorie, pentru creşterea nivelului de securizare a documentelor, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului; … e) asigurarea infrastructurii corespunzătoare şi dotarea cu echipament corespunzător pentru realizarea diferitelor activităţi în acest domeniu; … f) dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional; … g) utilizarea cadrului de cooperare a Sistemului Naţional pentru prevenirea şi combaterea terorismului, pentru a obţine complementaritatea şi/sau congruenţa între măsurile adoptate pe linia securităţii frontaliere şi măsurile în domeniul prevenirii şi luptei împotriva terorismului; … h) lupta împotriva corupţiei la personalul din instituţiile naţionale în domeniul managementului frontierei. … Majoritatea acestor obiective au fost abordate prin programe finanţate prin fonduri europene nerambursabile (Phare) sau sunt propuse a fi finanţate prin programe viitoare. De asemenea, majoritatea acestor obiective au fost subiectul a numeroase acţiuni finanţate de la bugetul naţional.Componentele operaţionale ale Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISF), care trebuie dezvoltate şi finalizate până la aderarea la Spaţiul Schengen sunt prezentate mai jos. Acestea reprezintă nevoile identificate:1. Subsistemul de infrastructurăScopul acestui subsistem este următorul:a) Investiţii în structura operaţională, sedii pentru poliţia de frontieră, constând în construirea de noi clădiri, precum şi modernizarea sau extinderea celor vechi; … b) Activităţi de construire a infrastructurii de comunicaţii: turnuri, piloni şi antene; dacă este posibil, echipamentele vor fi instalate în locaţiile curente, dacă nu, se vor construi turnuri noi. … 2. Subsistemul de supraveghere a frontiereiSistemul de supraveghere a frontierei asigură supravegherea şi acţiuni specifice la frontieră prin aplicarea tehnologiei laser, radare, ori combinaţii între acestea. Informaţiile obţinute prin senzorii de ajutor sunt transmise la turnurile de control cu ajutorul unor subsisteme de comunicaţii şi sunt procesate de către subsistemul IT. Supravegherea frontierei se bazează pe platforme mobile şi imobile.2.1. Frontiera verdeSupravegherea fixă se bazează pe un ansamblu de echipamente pentru supravegherea de zi şi noapte, inclusiv radare pentru detectarea persoanelor, fixate pe stâlpi, mai ales în cadrul sediilor punctelor şi sectoarelor Poliţiei de Frontieră Române.Supravegherea mobilă se bazează pe vehicule dotate cu echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt prevăzute cu echipamente imobile de supraveghere nocturnă ce vor fi integrate în SISF. Supravegherea mobilă este realizată de către structurile aeriene ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Elicopterele sunt dotate cu echipamente speciale: proiectoare de căutare, sisteme cu infraroşu de supraveghere pe timp de noapte, camere video cu transmitere de date reale, tipul FLIR (Forward Looking Infrared-Vedere la distanţă în infraroşu) etc. Mijloacele de comunicare rapidă la bord furnizează coordonarea activităţii patrulelor de frontieră.2.2. Frontiera albastrăa) Pentru a supraveghea apele maritime interioare, marea teritorială, zonele contigue şi zonele economice exclusive ale României, există un sistem integrat de supraveghere şi control al traficului naval la Marea Neagră, denumit SCOMAR, care include: … (i) staţii senzor de coastă;(îi) infrastructură de comunicaţii;(iii) centru de comandă şi control;(iv) unităţi de intervenţie navală, terestră şi aeriană.Sistemul SCOMAR asigură schimbul de informaţii tactice şi de supraveghere prin conectarea la sisteme similare ale altor instituţii din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Vessel Traffic Management and Information System (VTMIS)/Automatic Identification System (AIS), Ministerului Apărării Naţionale şi prin sistemul de monitorizare prin satelit a pescadoarelor. SCOMAR îndeplineşte următoarele funcţii:(i) detectarea şi identificarea ţintelor cu ajutorul sistemului radar şi optoelectronic;(îi) culegerea şi transmiterea informaţiei la Centrul de Comandă şi Control;(iii) transmiterea informaţiilor către unităţile terestre, navale şi aeriene.b) La graniţa fluvială se va folosi un sistem de supraveghere integrat al traficului de nave pe Dunăre şi în Delta Dunării, denumit SCOD, sistem care cuprinde următoarele: … (i) staţii senzori pe fluviu;(îi) infrastructură de comunicaţii;(iii) centru de comandă şi control;(iv) unităţi de intervenţie navală, terestră şi aeriană.SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al traficului naval pe Dunăre RO-RIS (Romanian River Information System), atât prin transmitere de date reale cu privire la itinerarul vaselor comerciale, cât şi prin utilizarea în comun a resurselor tehnice disponibile.3. Subsistemul de control al trecerii frontiereiSubsistemul a fost creat pentru a asigura controlul persoanelor, bunurilor, mijloacelor de transport, inclusiv controlul mobil în punctele de trecere a frontierei din porturi, gări şi în zonele de competenţă ale Poliţiei de Frontieră Română. Subsistemul include cititoare fixe şi mobile – sistem special LPR pentru citirea plăcuţelor de înmatriculare, dispozitive de detectare a drogurilor, explozivilor şi substanţelor radioactive, echipamente de detectare a documentelor falsificate şi contrafăcute, sisteme de detectare a persoanelor şi a bunurilor contrafăcute ascunse în diferite vehicule, cititoare de amprente, sisteme de recunoaştere facială. Acest subsistem va fi interconectat cu părţi componente ale subsistemului IT.4. Subsistem ITVa fi disponibil un sistem on-line pentru toate instituţiile cu atribuţii în managementul frontierei de stat, bazat pe standardele unui sistem deschis, pentru a realiza interconexiunea cu sistemele IT folosite de aceste instituţii, precum şi cu SIS II, VIS, EURODAC, Interpol, Europol, AFIS, sistem de informaţii privind pasagerii în aeroporturi. În cadrul acestui subsistem al SISF, sistemul IT on-line are o importanţă deosebită care permite colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a informaţiei necesare pentru realizarea unui management de frontieră adecvat, interconectarea şi schimbul sigur de date cu sistemul IT al instituţiilor ce desfăşoară activităţi de ordine publică şi siguranţă naţională. Sistemul IT asigură suport instituţiilor în îndeplinirea sarcinilor privind lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, migraţiei ilegale, descoperirea persoanelor şi bunurilor, permite accesul la informaţiile existente înregistrate în SIS II compatibil, verificări în cazul controalelor de rutină şi controalelor transfrontaliere, şi oferă tuturor nivelurilor de comandă şi execuţie informaţiile necesare pentru controlul şi supravegherea frontierei române.5. Subsisteme de comunicaţii voce-dateA fost dezvoltată o reţea de arie largă, WAN, şi o reţea locală, LAN, ce permite traficul de voce şi date între utilizatorii SISF, care reprezintă infrastructura de comunicaţii pentru subsistemul IT.6. Subsistem de comunicaţii mobile radioAcest subsistem asigură baza pentru realizarea schimbului de informaţii (date şi voce) între elementele operaţionale mobile, la fel ca şi între acestea şi centrele de comandă şi control. Serviciile de comunicaţii mobile sunt analogice, în frecvenţă VHF şi HF, pentru unităţile de mobilitate navală, şi digitale, tipul PMR (radio-comunicaţii mobile profesionale), în standard TETRA. Subsistemul TETRA este parte integrantă a platformei naţionale de radiocomunicaţii digitale TETRA (PCT) şi va asigura necesităţile de comunicare pentru toate instituţiile cu responsabilităţi pe linie de frontieră. Zona de acoperire radio va fi asigurată în judeţele de frontieră (evitându-se suprapunerile cu implementările existente), asigurându-se interoperabilitatea la nivel naţional în cadrul platformei naţionale de radiocomunicaţii digitale TETRA.7. Subsistemul fix de comunicaţiiSubsistemul fix de comunicaţii asigură infrastructura de transport de bandă largă pentru schimbul de informaţii între locaţiile fixe. Acesta reprezintă structura menită să realizeze comunicarea vocală, pentru transferul de date necesar aplicaţiilor IT, precum şi infrastructura necesară pentru subsistemele de comunicaţii radio mobile.8. Subsistem mobilMijloacele aeriene-navale-terestre vor fi folosite pentru sistemul de securizare a frontierei şi cuprind toate mijloacele de transport care asigură supravegherea şi intervenţia la frontiera de stat. Astfel, se asigură supravegherea şi patrularea, transportul de forţe şi de echipament de intervenţie, transportul operaţional între diferitele structuri operative şi transportul logistic de provizii şi mentenanţă. Subsistemul are componente aeriene, navale şi terestre.9. Subsistemul integrat de suport logisticEste format din toate activităţile necesare să sprijine sistemul pe timpul funcţionării acestuia.Cuprinde activităţi de instruire, documentare, piese de schimb, mentenanţă, precum şi sprijin centralizat care permite SISF să funcţioneze 24 de ore pe zi.Au fost identificate următoarele deficienţe:a) infrastructura inadecvată a noilor puncte de trecere a frontierelor şi a unităţilor operative, precum şi necesitatea modernizării punctelor de trecere a frontierei existente; … b) sisteme inadecvate de protecţie a frontierei, în special în afara punctelor de trecere a frontierei, (lipsa echipamentelor tehnice şi electronice moderne); … c) număr insuficient de vehicule şi nave de patrulare şi supraveghere; … d) necesar de instruire continuă a ofiţerilor şi personalului administrativ în domeniul adaptării la cerinţele acquis-ului Schengen, precum şi cursuri de limbi străine; … e) infrastructură insuficientă la frontieră cu lacune în ceea ce priveşte echipamentul de detecţie a contrabandei de bunuri ilegale şi necomerciale (droguri, arme, explozivi etc.); … f) echipament insuficient în domeniul detectării navale şi supravegherii; … g) nivel inadecvat al sistemelor IT şi de comunicaţii voce-date, pentru asigurarea conectării la SIS II şi VIS; … h) lipsa unui sistem coerent şi complex de contracarare a imigraţiei ilegale care să asigure protecţia unei părţi importante a frontierei externe a UE; … i) lipsa suportului pentru costurile logistice şi operaţionale. … 4. STRATEGIE ŞI OBIECTIVE4.1. DESCRIEREA OBIECTIVELOR ŞI STRATEGIEI STATULUI MEMBRU CU PRIVIRE LA REALIZAREA IMPLEMENTĂRII ACQUIS-ULUI SCHENGEN ŞI CONSOLIDAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTROLULUI LA FRONTIERELE EXTERNE.Conceptul de strategie de management integratÎn conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007, denumită în continuare Strategia naţională, necesitatea securizării integrate a frontierei de stat a României este determinată de creşterea în complexitate a fenomenului criminalităţii transfrontaliere, pe direcţia principală Est-Vest şi adiacentă, de la Sud şi Nord către Vest, prin extinderea la nivel internaţional a fenomenului crimei organizate, din cauza existenţei condiţiilor favorabile pentru apariţia crizelor economice, conflictelor sociale, etnice şi religioase şi de asemenea pentru proliferarea ameninţărilor teroriste la adresa României. România, datorită poziţiei sale geografice (SE Europei) are un rol important atât în menţinerea stabilităţii şi securităţii în zonă, cât şi în dezvoltarea la nivel european.Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISF)În referire la capitolul 4.1 al Strategiei naţionale, SISF reprezintă instrumentul principal de punere în practică a managementului integrat al frontierei de stat a României. SISF face parte din categoria sistemelor complexe – sistem de sisteme – şi este compus din multiple subsisteme autonome, interconectate, tehnologice, operaţionale, contextuale, geografice aparţinând unui cadru conceptual. Realizarea acestui sistem este o prioritate pentru România în vederea asigurării propriilor sale frontiere cât şi pe cele ale Uniunii Europene. Având în vedere aderarea la UE, realizarea SISF reprezintă un angajament asumat prin Planul de Acţiune Schengen, revizuit în 2008.SISF este alcătuit din următoarele componente interdependente şi subsisteme:a) Componenta operaţională: subsistemul juridic; subsistemul resurse umane; subsistemul de proceduri operaţionale; … b) Componenta tehnică: subsistemul infrastructură; subsistemul de supraveghere a frontierei; … c) Subsistemul privind controlul la trecerea frontierei; … d) Subsistemul IT, subsistemul comunicaţii mobile radio, subsistemul comunicaţii fixe, subsistemul comunicaţii voce date; … e) Subsistemul mobilitate; … f) Subsistemul logistic integrat. … În vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin ca stat membru, dar şi ca stat care a întreprins demersuri în vederea aderării la spaţiul Schengen, România şi-a propus să atingă următoarele obiective prin intermediul Facilităţii Schengen:1. Întărirea controlului la frontiera externă şi a supravegherii zonei frontierei externe, precum şi protecţia împotriva criminalităţii transfrontaliere.Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de următoarele sisteme:1. Subsistemul infrastructură2. Subsistemul supraveghere la frontieră2.1. Frontiera verde2.2. Frontiera albastră3. Subsistemul de control la trecerea frontierei4. Subsistemul mobilitate5. Subsistemul suport logistic integrat2. Creşterea capacităţii de control prin sporirea posibilităţilor de furnizare şi acces la date.Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de următoarele sisteme:1. Subsistemul de control la trecerea frontierei2. Subsistemul IT3. Subsistemul comunicaţii voce date4. Subsistemul comunicaţii mobile radio5. Subsistemul comunicaţii fixeStabilirea unor coordonate şi mecanisme stabile este esenţială în vederea îndeplinirii obiectivelor şi măsurilor stabilite pentru aderarea la spaţiul Schengen.În continuare prezentăm o scurtă descriere a cadrului general stabilit până acum de către autorităţile române din punct de vedere legislativ şi instituţional în legătură cu aderarea la spaţiul Schengen.Implementarea tuturor măsurilor necesare ce rezultă din acquis-ul Schengen, care de altfel constituie baza Deciziei Consiliului referitoare la ridicarea controalelor la frontierele interne în 2011, rămâne un obiectiv strategic pentru partea română.Dezvoltarea unui sistem de securitate la frontieră este un element cheie ce vine în completarea implementării acquis-ului Schengen la frontiera externă. Crearea unui model general de frontieră este un instrument important în menţinerea securităţii interne, iar în particular are ca obiectiv prevenirea migraţiei ilegale. Astfel, un set de măsuri complementare va trebui implementat la diferite niveluri. Conform Catalogului Schengen, cele patru nivele pot fi identificate în structura Strategiei naţionale.1. Activităţi în ţări terţe, în special în ţări de origine şi de tranzit, incluzând colectarea informaţiilor de la ofiţerii de legătură cât şi rolul cheie al oficiilor consulare străine în procesul emiterii vizelor.2. Cooperarea internaţională la frontieră.3. Măsuri privind frontiera externă: managementul frontierei (controlul şi supravegherea la frontieră).4. Alte activităţi desfăşurate pe teritoriul statelor membre Schengen sau între statele membre Schengen.Filtrul I – Activităţi desfăşurate în ţări terţe, în special în cele de origine şi de tranzitÎn conformitate cu prevederile capitolului 3.3.1 al Strategiei naţionale, filtrul I este realizat pentru a asigura controlul la distanţă al migraţiei ilegale şi al altor forme de criminalitate transfrontalieră şi a prezenta activităţile desfăşurate în ţările terţe, în special în cele de origine şi de tranzit.Principalele instituţii cu competenţe în cadrul acestui filtru sunt următoarele:a) Ministerul Afacerilor Externe – oficiile consulare şi Direcţia Generală pentru Afaceri Consulare; … b) Ministerul Administraţiei şi Internelor – ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legătură; … c) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – operatorii economici care desfăşoară activităţi de transport internaţional de bunuri şi mărfuri şi/sau persoane; … d) Ministerul Apărării Naţionale – ataşaţi de apărare; … e) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale … (i) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;(îi) Inspecţia Muncii;(iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.Pentru a preveni accesul neautorizat pe teritoriul României şi al statelor membre, este foarte important ca documentele false sau falsificate să fie detectate în momentul acordării vizei, precum şi atunci când pasagerii se află la bordul mijloacelor de transport aeriene, terestre sau navale. Acest proces include verificarea documentelor şi interogarea bazelor de date, în conformitate cu art. 96 din Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, denumită în continuare Convenţia Schengen.În cadrul Strategiei naţionale s-au stabilit ca următoarele sub-obiective ale acestui filtru să fie finanţate prin Facilitatea Schengen:1. Adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicilor comune referitoare la procesul de solicitare de vize pentru a uşura migraţia legală/turismul prin:a) adoptarea sistemului naţional IT pentru visa on-line, pentru a fi compatibil cu viitorul sistem european pentru vize – Sistemul Informatic Visa. Conectarea tuturor punctelor de trecere a frontierei la acest sistem; … b) reabilitarea la standarde Schengen a clădirilor în care se află consulate, amenajarea unor spaţii speciale de procesare a vizelor; … c) furnizarea echipamentelor necesare pentru detectarea falsurilor şi a documentelor pierdute; … d) instruirea personalului cu atribuţii consulare privind aplicarea procedurilor UE în domeniul procesării cererilor de viză pe termen scurt. … Beneficiari sunt Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.Filtrul II – Cooperarea internaţională la frontierăÎn referire la capitolul 3.3.2 al Strategiei naţionale, filtrul II este proiectat să asigure o cooperare eficientă la frontieră între ţările vecine cât şi între statele membre UE şi alte state din zonă, ţinând cont de faptul că un control eficient la frontieră nu poate fi realizat de un singur partener.Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:a) Ministerul Afacerilor Externe; … b) Ministerul Administraţiei şi Internelor – Direcţia Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională – Unitatea Naţională EUROPOL, Biroul Naţional Interpol, Biroul SIRENE; … c) Autoritatea Naţională a Vămilor; … d) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale … (i) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;(îi) Inspecţia Muncii;(iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.e) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. … Prin actuala strategie nu au fost stabilite sub-obiective pentru acest filtru.Filtrul III – Controlul şi supravegherea frontierei de stat a RomânieiÎn conformitate cu prevederile capitolului 3.3.3 al Strategiei naţionale, activităţile din acest filtru vizează asigurarea controlului la frontieră aşa cum este prevăzut în cadrul Regulamentului CE nr. 562/2006 al Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Filtrul III, în conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, asigură atât o stare de fapt adecvată la frontieră, cât şi aplicarea în consecinţă a legii.Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:a) Ministerul Administraţiei şi Internelor … (i) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră(îi) Oficiul Român pentru Imigrări;b) Autoritatea Naţională a Vămilor; … c) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; … d) Ministerul Sănătăţii; … f) Ministerul Apărării Naţionale; … g) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; … h) Garda Naţională de Mediu. … Controlul la frontieră constă în:1. Control la trecerea frontierei – cuprinde controalele făcute la punctele de trecere a frontierei pentru a se asigura că persoanele şi bunurile acestora, precum şi mijloacele de transport sunt autorizate să între sau să iasă de pe teritoriul statelor membre;2. Supravegherea frontierei – supravegherea frontierei între punctele de trecere a frontierei (PTF) şi supravegherea PTF în afara programului de lucru, pentru a se preveni sustragerea de la controlul la frontieră, are la bază analiza de risc pentru securitatea internă şi ameninţările care pot afecta securitatea frontierei.Prin Strategia naţională de management integrat a frontierei de stat a României în perioada 2007-2010 au fost stabilite următoarele sub-obiective ale acestui filtru care urmează să fie finanţate prin Facilitatea Schengen:1. Furnizarea infrastructurii, locaţiilor, separarea fluxurilor de trafic, facilităţi portuare, infrastructura de comunicaţii, în concordanţă cu cerinţele Schengen, din cadrul punctelor de trecere a frontierei;2. Asigurarea echipamentului adecvat pentru fiecare tip de frontieră şi pentru diferite tipuri de situaţii operative, necesar pentru dezvoltarea controlului şi supravegherii la frontieră, în concordanţă cu cerinţele Schengen;3. Construirea sau modernizarea comunicaţiilor şi sistemelor IT compatibile şi interoperabile cu SIS II.Filtrul IV – Alte activităţi desfăşurate în interiorul teritoriului RomânieiÎn conformitate cu prevederile capitolului 3.3.4 al Strategiei naţionale, filtrul IV asigură, pe deo parte sprijinul necesar în desfăşurarea operaţiunilor de supraveghere şi control la frontieră şi pe de altă parte măsuri de compensare atunci când se va renunţa la controalele realizate la frontiera internă a UE.Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:a) Ministerul Administraţiei şi Internelor: … (i) Inspectoratul General al Poliţiei Române;(îi) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române;(iii) Oficiul Român pentru Imigrări;(iv) Direcţia Generală de Paşapoarte;(v) Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;(vi) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră;(vii) Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor;(viii) Inspectoratul General de Aviaţie.b) Ministerul Justiţiei. … c) Ministerul Afacerilor Externe. … d) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: … (i) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;(îi) Inspecţia Muncii;(iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.e) Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; … f) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; … g) Ministerul Sănătăţii; … h) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; … i) Serviciul Român de Informaţii; … j) Autoritatea Naţională a Vămilor; … k) Garda Naţională de Mediu; … l) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. … Oficiul Român pentru Imigrări are un rol important în cadrul măsurilor de prevenire a migraţiei ilegale şi a infracţiunilor transfrontaliere, al procesului de aprobare a cererilor de viză pe termen lung, dar şi pe termen scurt pentru cetăţenii statelor cu potenţial migrator; aceste măsuri urmează să fie continuate pe teritoriul naţional îmbunătăţind căutarea, controlul şi supravegherea pe baza informaţiilor, în concordanţă cu legislaţia naţională şi acolo unde există, în baza acordului de cooperare poliţienească încheiat conform art. 39 alin. (4) şi (5) din Convenţia Schengen, sau în baza altor acorduri internaţionale la care România este parte.Prin Strategia naţională au fost stabilite următoarele sub-obiective ale acestui filtru care urmează să fie finanţate prin Facilitatea Schengen:1. Să realizeze, să modernizeze şi să interconecteze sistemul IT şi de comunicaţii;2. Să asigure capacitatea instituţională şi resurse umane adecvate;3. Să asigure infrastructura adecvată şi să doteze cu echipamentul specific activităţilor desfăşurate în acest filtru.4.1.1. Documente strategiceÎn conformitate cu prevederile secţiunii 1 din Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540/2008, în contextul negocierilor pe Capitolul 24 JAI, statele membre UE au solicitat ţărilor candidate, inclusiv României, să prezinte un plan de acţiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare aderării la spaţiul Schengen.La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis, în cadrul Conferinţei de Aderare la UE, Documentul de Poziţie pe Cap. 24 "Justiţie şi Afaceri Interne", având ca anexă Planul de Acţiune Schengen (PAS).Conform acestui document, acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate, iar România nu a solicitat nicio derogare sau perioadă de tranziţie. A fost evidenţiat faptul că Planul de Acţiune Schengen va fi monitorizat şi revizuit anual, astfel încât, la 1 ianuarie 2007 România să îndeplinească criteriile minimale pentru a adera la spaţiul Schengen.De atunci, Planul de Acţiune Schengen a fost revizuit, în mod regulat. Ultima revizuire a avut loc în anul 2009. Structura Planului de Acţiune Schengen are la baza modelul recomandat de către Comisia Europeană. Fiecare secţiune indică acquis-ul Schengen relevant, descriind situaţia curentă, şi totodată măsurile legislative, instituţionale, administrative şi tehnice pentru adoptarea şi implementarea acquis-lui relevant. Pentru aceste măsuri este prezentat un calendar cu date limită de execuţie. De asemenea, sunt indicate şi instituţiile cu responsabilităţi în implementarea acestor măsuri.Planul de Acţiune Schengen face distincţia clară între momentul aderării la Uniunea Europeană şi momentul aderării la Convenţia Schengen. Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen este făcută în două etape, acoperind atât perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană, cât şi perioada post-aderare, până la ridicarea controalelor la frontierele interne (membru Schengen, cu drepturi depline).Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României pentru 2007-2010 se axează pe activităţile privitoare la modernizarea sectoarelor de frontieră, care acum constituie frontiera externă a UE. Aceasta cuprinde două tipuri de sarcini: referitoare la construcţia şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei, de către administraţiile locale respective împreună cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cât şi sarcini ce vizează servicii de implementare a reglementărilor Schengen şi care sunt realizate de către Poliţia de Frontieră Română, Poliţia Română, Oficiul Român pentru Imigrări.Documentul este o continuare a primei Strategii de management integrat a frontierei din 2004-2006, pregătită şi aprobată la cererea Comisiei Europene. Problematica modernizării frontierelor româneşti şi nevoia de echipamente de înzestrare pentru serviciile de frontieră au fost recunoscute de către Comisia Europeană care, în consecinţă, a deschis un program multianual Phare, pentru sprijinirea realizării sarcinilor descrise în acest document.Prezentul program susţine, în mod direct, "Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010", aprobată prin HG nr. 324/2007, document de politică strategică aprobat de către Guvernul României şi aplicabil tuturor autorităţilor româneşti cu responsabilităţi la frontiere.În conformitate cu prevederile punctului 4 al Capitolului I din Strategia naţională, obiectivul acesteia este de a îmbunătăţi capacitatea României de a realiza un nivel ridicat de control la frontierele externe ale Uniunii Europene, prin:(a) adoptarea şi implementarea unor politici comune în domeniul managementului integrat al frontierei;(b) combaterea statutului României de ţară de origine, tranzit şi destinaţie a victimelor traficului de fiinţe umane;(c) lupta împotriva migraţiei ilegale, în contextul creşterii previzibile a migraţiei la graniţa externă odată cu aderarea la Uniunea Europeană.Acest lucru va fi realizat prin implementarea unui complex de măsuri având ca scop adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar relevant, capacitatea instituţională şi investiţii pentru lucrări de construcţii civile, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate.Investiţiile sunt destinate modernizării şi dezvoltării infrastructurii la frontieră şi, de asemenea, dezvoltării şi eficientizării supravegherii şi controlului la frontiere, într-un concept integrat, aşa cum este definit în Strategia naţională.Prezentul Plan indicativ este elaborat astfel încât să poată susţine un număr de "Măsuri Instituţionale" şi "Măsuri Administrative/Tehnice" cuprinse în versiunea 2008 a Planului de Acţiune Schengen (PAS), pentru România, şi anume:PAS Secţiunea l – Controlul la frontierăTrecerea Frontierei Interne● Implementarea procedurilor de control a persoanelor la frontieră, pentru asigurarea fluidizării traficului la viitoarele frontiere interne şi eliminarea obstacolelor care restricţionează traficul rutier la punctele de trecere ale viitoarei frontiere interne.Trecerea Frontierei Externe● Implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010;● Implementarea programului de achiziţie a echipamentului operaţional, conţinut în Planul Unic Multianual de Investiţii;● Modernizarea punctelor de trecere la viitoarele frontiere externe, în acord cu prevederile Catalogului Schengen şi cu cele ale Planului Unic Multianual de Investiţii;PAS Secţiunea V – Cooperare poliţieneascăMăsuri Instituţionale● Dezvoltarea capacităţii cooperării internaţionale a Ministerului Administraţiei şi Internelor, atât la nivel central, cât şi la nivel local;● Proiectarea şi realizarea proiectelor de instruire a personalului în domeniul cooperării la frontieră (CBC);● Implementarea programelor de instruire a personalului.PAS Secţiunea VII – Arme de foc şi muniţiiMăsuri Instituţionale● Dezvoltare instituţională a Registrului Naţional al Armelor, în conformitate cu Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare şi cu Directiva Consiliului 91/477/CEE din 18.06.1991 privind controlul achiziţiei şi deţinerii de arme.PAS Secţiunea lX – Sistemul Informatic Schengen● Reţea de comunicaţii voce şi date pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor.● Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen.● Componente de radiocomunicaţii mobile profesionale (PMR) – standard TETRA.● Sistemul Informatic Naţional de Semnalări, compatibil cu SIS II.Strategia Poliţiei de Frontieră pentru securitatea frontierei de stat 2004-2006 a inclus direcţiile şi programele globale ale Poliţiei Române de Frontieră pentru perioada menţionată mai sus, îndeplinirea pe termen mediu a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor aparţinând instituţiilor stabilite în Strategia de management integrat a frontierei de stat 2004-2006, concentrându-se asupra recomandărilor prevăzute în Raportul Periodic al Comisiei Europene pentru România din anul 2003, Capitolul 24 – Cooperarea în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne.Strategia Poliţiei de Frontieră pentru Securitatea Frontierei de Stat urmăreşte coordonarea unitară de către toate structurile Poliţiei de Frontieră Română, la nivel central şi teritorial a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor asumate pentru securizarea frontierei de stat, monitorizarea şi evidenţa infracţiunilor transfrontaliere, realizarea unei compatibilităţi cu normele şi procedurile comunitare privind controlul şi supravegherea punctelor de trecere a frontierei.Strategia naţională urmăreşte întărirea capacităţilor operaţionale şi activităţile specifice ale Poliţiei de Frontieră Române, inter-operabilitatea cu alte instituţii naţionale specializate în managementul de frontieră, cu alte organisme similare ale statelor membre UE şi ale ţărilor vecine pentru combaterea infracţiunilor transfrontaliere şi pentru fluidizarea traficului legal de persoane şi bunuri la frontieră.În referire la Sistemul Informatic Naţional de Semnalări au fost întreprinse următoarele acţiuni:a) a fost actualizat Planul de Acţiune Schengen, capitolul IX Sistemul informatic Schengen, Măsuri tehnice – cu termenul limită 31.12.2009; … b) a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 345/2005; … c) de asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 769/2006, a fost aprobat Planul de implementare a Sistemului Informatic Naţional de Semnalări. … 4.1.2. InstituţionalCoordonarea problemelor legate de cooperarea din domeniul Schengen este realizată de Comisia naţională de autoevaluare Schengen, un organism înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen, cu modificările şi completările ulterioare. Acest organism stabileşte condiţiile necesare de administrare pentru ca instituţiile române cu responsabilităţi în domeniul Schengen să determine o reacţie activă în raport cu cerinţele de aderare la spaţiul Schengen.Comisia este alcătuită din câte un reprezentant al instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul Schengen. Preşedintele Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen este ministrul administraţiei şi internelor.În conformitate cu prevederile articolului 4 lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 882/2006, cu modificările şi completările ulterioare Comisia naţională de autoevaluare Schengen informează periodic Guvernul şi Consiliul interministerial de afaceri interne şi justiţie asupra activităţii desfăşurate şi măsurilor dispuse. Comisia se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar.În ceea ce priveşte sistemul de management şi control al Facilităţii Schengen a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate prin Facilitatea Schengen, cu modificările şi completările ulterioare, prin care a fost definit întregul sistem în conformitate cu Decizia C(2007) 1417 a Comisiei Europene, cu modificările ulterioare.Scurtă descriere a responsabilităţilor Poliţiei de Frontieră Române, Autorităţii Vamale şi a Poliţiei RomânePoliţia de Frontieră Română (PFR)În concordanţă cu prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, ofiţerii PFR sunt funcţionari publici cu statut special.Conform art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi completările ulterioare, PFR este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin referitoare la supravegherea şi controlul frontierelor României, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere specifice, supravegherea regimului legal al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, asigurând apărarea intereselor României la Dunărea interioară şi canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră (în concordanţă cu art. 2, lit. a) din OUG nr. 104/2001, jurisdicţia reprezintă suprafaţa teritoriului naţional constituită din zona de frontieră – 30 de km de la linia de frontieră în interiorul teritoriului naţional -, zonele aeroportuare şi portuare localizate în afara ţării, deschise traficului internaţional, Dunărea interioară şi Canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră, apele maritime interioare şi marea teritorială şi zona contiguă şi zona economică exclusivă a României, în care Poliţia de Frontieră Română îşi exercită atribuţiile conform legii), în zona contiguă şi în zona economică exclusivă, menţinând ordinea şi liniştea publică, în jurisdicţia proprie, în condiţiile stipulate de către lege.În jurisdicţia sa, Poliţia de Frontieră Română are următoarele responsabilităţi:a) efectuează supravegherea şi controlul la frontieră, previne şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră, precum şi orice alte încălcări ale regimului frontierei de stat; … b) apără viaţa, integritatea şi libertatea persoanelor, proprietatea publică şi privată, alte drepturi şi interese legale ale cetăţenilor şi comunităţii; … c) controlează documentele în vederea trecerii frontierei la punctele de trecere a frontierei deschise traficului internaţional, în zonele de intrare şi ieşire în/din zona liberă, la punctele de mic trafic şi treceri simplificate sau alte locaţii, în conformitate cu prevederile legale; … d) asigură fluenţa pasagerilor şi traficului de bunuri, într-o manieră corectă şi civilizată, prin intermediul punctelor de trecere a frontierei, împreună cu alte autorităţi care au, conform legii, competenţe de control referitoare la trecerea frontierei de stat; … e) asigură controlul trecerii frontierei de stat, în condiţiile legii, a armelor de foc, muniţiilor, armelor de apărare şi muniţiilor acestora, explozivilor, substanţelor toxice şi radioactive; … f) efectuează supravegherea, prin observaţie directă şi permanentă, a spaţiului aerian circumscris frontierei de stat şi mării teritoriale; … g) asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor referitoare la frontiera de stat şi trecerea frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state sau organizaţii internaţionale ori regionale. … Autoritatea Naţională a VămilorAutoritatea Naţională a Vămilor are personalitate juridică, este o instituţie specializată a administraţiei publice centrale, finanţată de la bugetul de stat, este organizată şi funcţionează sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice şi în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Organizarea şi funcţionarea sa sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului.Autoritatea Naţională a Vămilor exercită, în cadrul politicii vamale naţionale, atribuţiile stipulate prin regulamentele vamale, în vederea realizării controlului vamal al bunurilor care intră şi ies din ţară.Autoritatea Naţională a Vămilor este împuternicită să exercite controlul mijloacelor de transport şi bunurilor, precum şi a bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor, prezentate la intrarea sau ieşirea lor din ţară.Personalul vamal este investit cu exerciţiul autorităţii publice şi are dreptul de a escorta la biroul central al vămii persoanele suspectate că au încălcat regulamentele vamale, a căror identitate nu poate fi stabilită în condiţiile legii.Echipele mobile ale autorităţii vamale, identificabile prin însemnele specifice, sunt împuternicite să oprească mijloacele de transport pentru a verifica conformitatea cu regulamentele vamale, utilizând semnale formale specifice. Pot fi utilizate, pentru imobilizare, alte metode stipulate prin lege atunci când conducătorii mijloacelor de transport refuză să oprească.În cazul unor infracţiuni flagrante, personalul vamal este obligat să pună imediat persoana suspectă la dispoziţia procurorului, împreună cu documentele întocmite şi mijloacele de probă.Personalul vamal este îndreptăţit, în scopul exercitării controlului vamal în limitele legii, de a urca la bordul oricăror ambarcaţiuni, inclusiv al celor militare, localizate în porturile maritime şi fluviale, precum şi în aria portuară.Autoritatea vamală poate verifica bunurile subiect al reglementărilor vamale, oriunde sunt plasate pe teritoriul ţării.În timpul controlului şi verificării exercitate de personalul vamal care are competenţe în acest sens, pot fi reţinute de la persoanele fizice şi juridice documentele de orice tip sau pe orice suport care pot facilita îndeplinirea misiunii de control.Reţinerea documentelor este bazată pe un protocol. În acest scop, autoritatea vamală este împuternicită să:a) verifice, în limitele legii, clădirile, depozitele, terenurile, mijloacele de transport susceptibile de a transporta bunuri subiect al regimului vamal, precum şi orice alte obiective; … b) obţină, în limitele legii, mostre care să fie analizate în laboratoarele proprii sau în cele acreditate, în vederea identificării şi examinării bunurilor; … c) efectueze investigaţii, supravegheri şi verificări în cazul unor situaţii de alertă privind încălcarea regulamentelor vamale; … d) desfăşoare activităţile necesare în vederea gestionării riscului; … e) exercite controlul ex-post, la sediul persoanelor juridice, asupra bunurilor exportate între România şi alte ţări, în scopul verificării conformităţii cu regulamentele vamale; … f) identifice, pe baza documentelor, persoanele care sunt în aria de responsabilitate a oficiilor vamale, precum şi persoanele care au legătura cu bunurile localizate în locuri verificate, conform prevederilor de la punctul a); … g) participe, în limitele legii, la realizarea supravegherii livrărilor; … h) coopereze în mod direct cu alte organisme centrale din România sau cu administraţii vamale străine, în limitele legii şi cu respectarea obligaţiilor ce revin din convenţiile şi acordurile la care România este parte; … i) obţină, proceseze şi utilizeze informaţii specifice necesare prevenirii şi combaterii încălcărilor regulamentelor vamale, inclusiv gestionării, conform legii, a bazelor de date privind schimbul de bunuri. … Poliţia RomânăLegea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare, stipulează că Poliţia Română face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile de apărare a drepturilor fundamentale ale persoanelor, proprietatea publică şi privată, prevenirea şi identificarea infracţiunilor, apărarea ordinii publice şi a securităţii, conform legii.Structurile Poliţiei Române care asigură şi/sau participă la lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere sunt: Direcţia de Investigare a Fraudelor şi Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate.Direcţia de Investigare a Fraudelor are ca principale atribuţii protejarea proprietăţii publice şi private, apărarea intereselor cetăţenilor şi sprijinirea mediului de afaceri, investigarea infractorilor şi a grupurilor infracţionale locale şi străine care încalcă legislaţia vamală, aduc prejudiciu economiei naţionale, sistemului financiar, proprietăţii publice şi private şi intereselor legale ale cetăţenilor.Conform prevederilor legale, Direcţia de Investigare a Fraudelor organizează şi desfăşoară acţiuni operative privind fraudele vamale şi, de asemenea, efectuează actele premergătoare în dosarele penale privind încălcarea legislaţiei vamale (fraude vamale, operaţiuni de import-export, etc.) pe întreg teritoriul naţional.Direcţia de Investigare a Fraudelor cuprinde un serviciu complex de investigare a fraudelor în domeniul vamal şi, la nivelul fiecărui inspectorat judeţean de poliţie, există ofiţeri specializaţi în investigarea fraudelor în domeniul vamal.Conform prevederilor legale, Direcţia de Investigare a Fraudelor este structura specializată în investigarea infracţiunilor economico-financiare în vederea obţinerii probelor necesare pentru documentarea dosarelor privind prejudiciile asupra bunurilor publice şi private, săvârşite prin încălcarea legislaţiei vamale, în cooperare cu Autoritatea Naţională a Vămilor, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate (DCCO), Oficiul Român pentru Imigrări.DCCO este structura specializată în identificarea şi cercetarea faptelor circumscrise crimei organizate (traficul de fiinţe umane, droguri şi materiale strategice, criminalitate informatică, fraude cu cărţi de credit şi cărţi de credit contrafăcute, traficul internaţional cu autovehicule de lux furate), în monitorizarea şi evaluarea formelor specifice de crimă organizată transfrontalieră, în analizarea factorilor care generează criminalitatea.DCCO are în competenţa sa de investigare şi cercetare următoarele infracţiuni:a) contrafacerea de monedă şi punerea în uz a monedelor străine contrafăcute, a cărţilor de credit şi a cecurilor de călătorie; … b) infracţiuni comise prin internet; … c) traficul naţional şi internaţional de droguri, substanţe chimice şi precursori, precum şi consumul ilicit de droguri; … d) traficul de organe şi fiinţe umane, adopţiile internaţionale ilegale, reţelele de emigrări şi imigrările clandestine; … e) traficul internaţional cu materiale strategice; … f) traficul internaţional cu vehicule furate; … g) spălarea de bani rezultaţi din infracţiunile menţionate mai sus. … Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, DCCO cooperează cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Oficiul Român pentru Imigrări, Autoritatea Naţională a Vămilor, cu structuri şi alte instituţii ale administraţiei naţionale, agenţii şi organizaţii neguvernamentale.La nivel regional şi internaţional, există relaţii de cooperare cu instituţii cu atribuţii similare, în special cele din statele membre UE sau asociate, precum şi cu instituţii internaţionale cu competenţe în domeniu (INTERPOL, EUROPOL, Programe ONU pentru controlul drogurilor, comitete specifice ONU, comitete permanente UE).4.2. OBIECTIVE DETERMINATE PENTRU ACCESAREA FACILITĂŢII SCHENGENSe urmăreşte implementarea proiectelor care au următoarele obiective:1. Întărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la punctele de trecere a frontierei;2. Sporirea abilităţilor de control prin creşterea capacităţii privind stocarea de date şi accesul la date.Obiectivul 1Întărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la punctele de trecere a frontiereiÎntărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe este elementul cheie al pregătirii pentru aplicarea acquis-ului Schengen. Vor fi implementate numeroase măsuri cu scopul de a se atinge obiectivele menţionate mai sus.Referitor la infrastructură, vor trebui asigurate condiţii specifice pentru îndeplinirea controalelor şi supravegherii la frontieră, continuându-se astfel etapele precedente de aderare. Aceasta presupune achiziţia şi dezvoltarea atât a echipamentelor speciale, a fondului de infrastructură, a echipamentelor IT şi de comunicaţii, a vehiculelor speciale, precum şi a echipamentului de securitate şi a mecanismelor specifice.Modernizarea punctelor de trecere a frontierelor la frontiera externă, a punctelor consulare şi a facilităţilor de instruire pentru personalul consular, conform standardelor Schengen, este un proces în derulare care se doreşte a fi continuat prin intermediul Facilităţii Schengen.O parte a acestui obiectiv va fi concentrată pe implementarea instrumentelor de analiză a riscurilor şi dezvoltarea unor sisteme dedicate spre a fi utilizate în domeniul controlului frontierelor.Obiectivul 2Îmbunătăţirea abilităţii de control prin creşterea capacităţii de stocare a datelor şi de acces la datePrincipalul scop al acestei măsuri, în cadrul acestui obiectiv, este continuarea dezvoltării sistemelor destinate pregătirii bazei de date naţionale conţinând date referitoare la Schengen şi a sistemului de comunicaţii corespondent. Baza de date va furniza informaţii şi date necesare persoanelor însărcinate cu aplicarea legii şi va îmbunătăţi şi facilita schimbul de date, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. O precondiţie ca România să poată avea acces la Sistemul Informatic Schengen este ca mediul naţional IT să fie capabil să furnizeze date pentru SIS II şi VIS.4.3. Rezultate aşteptate şi impact scontatCel mai important rezultat al Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007- martie 2010 va fi dezvoltarea Sistemului Integrat de Securitate a Frontierei, prin îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor personalului român pentru întreaga gamă a activităţilor prevăzute pentru controlul la trecerea frontierei şi responsabilitatea supravegherii frontierei care includ zonele conectate, cum ar fi VIS şi dezvoltarea sistemului de schimb de date şi de comunicaţii la nivel operaţional, între autorităţile naţionale şi agenţiile similare din UE şi statele vecine.Situaţia actualăFrontierele României, în lungime de aproximativ 2.000 de km, din care: frontiera cu Moldova 681,3 km, Ucraina 649,4 km, Marea Neagră 193,5 km şi frontiera cu Serbia 546,4 km – reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al frontierelor şi introducerea unor tehnologii performante pentru securizarea frontierelor reprezintă un obiectiv major nu doar pentru România, ci şi pentru Uniunea Europeană.Scurtă descriere a proiectelor anterioare finanţate de UEProgramul Naţional PHARE 1999RO9907.01.02/01 – Achiziţia de Mijloace MobileBUGET TOTAL 4.000.000 Euro● Creşterea mobilităţii auto la frontiera de nord şi est prin achiziţia de SUV (122 autovehicule);● Creşterea mobilităţii navale la frontiera de est prin achiziţia de bărci (47 de ambarcaţiuni pentru patrulare).Proiect finalizatRO9907.01.02/02 – Achiziţia de mijloace pentru Asistenţa TacticăBUGET TOTAL 2.800.000 Euro● Achiziţia de echipamente individuale;● Achiziţia de echipamente colective în vederea îmbunătăţirii performanţelor operaţionale (uniforme pentru condiţii extreme, pelerine de ploaie, veste antiglonţ, mănuşi, şosete, cizme, cizme de cauciuc, computere, imprimante, detectoare de CO2, cititoare optice, lanterne, lămpi cu UV).Proiect finalizatProgramul Naţional PHARE 2000RO0006.16.01.03 MobilitateBUGET TOTAL 4.440.000 EuroAchiziţie de echipamente pentru mobilitatea navală şi autoAu fost contractate şi furnizate următoarele tipuri de echipamente: 47 SUV, 17 ambarcaţiuni, 5 şalupe fluviale, 46 autovehicule de intervenţie.Proiect finalizatRO0006.16.01.04 SupraveghereBUGET BUDGET 4.950.000 Euro" Achiziţie de echipamente de supraveghere pentru frontiera de nord şi est.Rezultate: au fost contractate şi distribuite următoarele tipuri de echipamente: 202 perechi de ochelari pentru vedere pe timp de noapte; 72 binocluri pentru vedere pe timp de noapte; 49 sisteme portabile cu infraroşu; 8 vehicule speciale de supraveghere.Proiect finalizatRO0006.16.01.05 Suport TacticBUGET TOTAL 1.330.000 EuroRezultate: Au fost achiziţionate şi furnizate următoarele echipamente: 1250 uniforme şi 20.000 perechi de şosete; 4500 perechi de cizme; 4300 perechi de cizme de cauciuc; 62 computere, 31 imprimante şi 48 cititoare optice de documente; 1500 uniforme; 6750 uniforme de vară şi 5625 cizme de iarnă.Proiect finalizatProgramul Naţional PHARE 2001RO 0107.16.03- Achiziţie de echipamente pentru documente falsificateBUGET TOTAL 60.000 EuroAu fost furnizate 10 comparatoare videospectrale.Proiect finalizatRO 0107.16.04 ComunicaţiiBUGET TOTAL 2.350.000 EuroRealizarea unei reţele moderne de transfer date-voce între IGPF şi unităţile de la frontiera cu Ucraina şi Moldova.Rezultate: Echipamentele au fost livrate şi instalate. Sistemul este funcţional.Proiect finalizatProgramul Naţional PHARE 20022002/000-586.04.14.01.01 – Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie a ofiţerilor operativiBUGET TOTAL: 9.882.500 EuroAu fost contractate şi livrate următoarele echipamente pentru suportul tactic şi mobilitate:Truse criminalistice universale – 13, Camere foto – 20, Lanterne – 34, Kit de testare droguri – 17, Endoscoape – 28, Echipamente de detectare pentru documente falsificate – 38, Lămpi UV – 129, Echipamente pentru înregistrarea rapidă a amprentelor – 48, Seturi de oglinzi pentru verificarea vehiculelor – 43, SUV – 165, Motociclete – 152, Nave pentru supraveghere şi control pentru porturi – 12, Nave de abordaj şi control – 10, Nave speciale pentru lacuri şi ape puţin adânci – 6, Nave cu motor ataşat – 20.Proiect finalizatProgramul Naţional PHARE 2003RO/2003/005-551.04.12.04- Comunicaţii fixeBUGET TOTAL: 5.130.858 EuroExtinderea sistemului de comunicaţii la frontiera de est şi nord.A fost achiziţionat un sistem cu echipamente ce includ reţea de microunde, fibră optică pentru bandă largă (WAN), precum şi pentru reţeaua locală ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, routere (pentru judeţele Botoşani şi Suceava).Proiect finalizatRO/2003/005-551.04.12.05- Sistemul Integrat de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului Maritim la Marea Neagră-faza IBUGET TOTAL: 4.904.450.55 EuroImplementarea infrastructurii de comunicaţii pentru interconectarea elementelor sistemului integrat pentru observare, supraveghere şi control al traficului la Marea Neagră folosind echipamente de comunicaţii radio, fibră optică şi lucrări de construcţie (turnuri de comunicaţii, sheltere, camere tehnice).Proiect finalizatRO/2003/005-551.04.12.06 – Furnizare de echipamente de supraveghereBUGET TOTAL: 260.000 EuroFurnizarea echipamentelor de control (kituri de testare a drogurilor – 15 bucăţi şi spectrografe pentru detectarea drogurilor şi explozibililor – 10 bucăţi).Proiect finalizatProgram Naţional Multianual PHARE 2004-20062004/016-772.03.04/02.A1 – FurnizareFurnizarea Navelor PFR pentru supraveghere şi control a Frontierei Albastre – 5 bucăţiBuget: 4.094.780 EuroProiect în derulare2004/016-772.03.04/02.B1 – FurnizareComunicaţii şi IT: Extinderea sistemului de comunicaţii la frontiera de est şi nordVa fi realizat un sistem ce include echipamente pentru reţeaua de microunde, fibră optică pentru banda largă (WAN), precum şi pentru reţeaua locală ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, router-e (pentru Timiş, Caraş – Severin, Mehedinţi, Satu Mare şi Maramureş).Proiect în derulare2004/016-772.03.04/02.B2 – Furnizare comunicaţii şi ITElaborarea şi implementarea sistemului de comunicaţii mobile pentru PFRBUGET TOTAL: 4.868.900 EuroSe implementează standardele TETRA pentru realizarea sistemului de comunicaţii mobile digitale radio pentru judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi.Proiect în derulareDetalii privind situaţia curentă referitoare la măsurile propuseReferitor la implementarea în România a Sistemului Informatic Naţional de Semnalări, trebuie notat că sistemele MAI aflate în prezent în funcţiune nu îndeplinesc în totalitate nevoile operaţionale, de investigaţie şi de coordonare ale serviciilor MAI.Nevoile identificate sunt următoarele:a) inconsistenţa şi duplicarea datelor; … b) parte din informaţiile necesare nu sunt computerizate; … c) acces limitat la date; … d) datele sunt stocate pe diferite sisteme, bazate pe diferite tehnologii; … e) informaţiile comune diferitelor baze de date au formate diferite şi acest lucru creează mari probleme la schimbul de date între instituţii. … În ceea ce priveşte componenta SIRENE, nevoile identificate sunt următoarele: lipsa unui cadru legal pentru definirea misiunilor Biroului SIRENE, o schemă operaţională de personal, instruirea operatorilor. Lipsa competenţei personalului are o importanţă deosebită. Este important să se asigure un nivel ridicat de control al frontierelor, instrumentele necesare fiind SIS II şi Biroul SIRENE.Referitor la componenta VIS, aflată în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Externe, România se confruntă cu creşterea migraţiei ilegale ca şi în restul zonei UE. Aderarea la spaţiul UE a făcut din România un punct de atracţie, devenind o destinaţie sau o ţară de tranzit către celelalte state membre UE.Urmare a Documentului de Poziţie asupra Capitolului 24 – JAI, România a elaborat Planul de Acţiune Schengen (PAS), ce include toate aspectele referitoare la: politica de vize, supraveghere şi control la frontieră, inclusiv probleme privind azilul, cooperarea poliţienească, combaterea traficului de droguri, cooperare judiciară pe probleme infracţionale, incluzând extrădarea, armele şi muniţiile, SIS, VIS şi protecţia datelor personale. PAS e monitorizat şi actualizat anual, astfel încât şi ulterior aderării la UE, documentul să întrunească criteriile minime de implementare a Convenţiei Schengen.Poziţia Comună a UE emisă la încheierea negocierilor pe Capitolul 24 – JAI, subliniază faptul că implementarea Planului de Acţiune Schengen va trebui accelerată considerabil şi orice întârziere referitoare la termene trebuie evitată.Unul dintre punctele critice în managementul migraţiei şi al aspectelor legate de acest domeniu, în baza cadrului legislativ menţionat mai sus, este procesarea aplicaţiilor pentru viză. Principalele instituţii implicate în acest proces sunt Ministerul Afacerilor Externe (MAE) (prin Direcţia Generală Afaceri Consulare şi prin birourile consulare din străinătate) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.În acest context, capacitatea MAE de a implementa acquis-ul Schengen reprezintă una dintre principalele priorităţi. Acest proiect va intensifica acţiunile operaţionale în domeniu şi împreună cu echipamentul achiziţionat va îmbunătăţi implementarea politicilor de viză atât în domeniul infrastructurii cât şi a sistemului IT.Procesarea aplicaţiilor pentru vize de către misiunile diplomatice române şi de către birourile consulare se realizează în concordanţă cu procedura, care va fi progresiv armonizată cu procedurile existente în spaţiul Schengen.România a beneficiat de un proiect PHARE pentru crearea unei reţele IT on-line – sistemul visa on line. Acest sistem conectează în prezent: 68 de birouri consulare, Centrul Naţional de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (o structură înfiinţată în aprilie 2001) şi Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. În cadrul celei de-a treia etape, finalizată la 30 iunie 2006, ultimele 45 de birouri consulare au fost conectate la sistemul visa on line.Conectarea fiecărui nou birou consular la sistem trebuie însoţită de testarea echipamentului în cadrul sistemului şi instruirea ofiţerilor din cadrul birourilor consulare. Conform statisticilor Centrului Naţional de Vize (CNV) după terminarea celei de-a doua etape, peste 90% din aplicaţiile pentru vize sunt procesate on – line.Aplicaţiile de vize care provin de la birourile consulare ce nu sunt conectate încă la sistemul visa on line sunt introduse în sistem de către operatorii CNV. Oficiul Român pentru Imigrări verifică aplicaţiile pentru vize ale cetăţenilor din statele terţe care figurează pe lista neagră.Personalul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare române de peste hotare este responsabil cu verificarea documentelor de călătorie şi a altor documente prezentate pentru emiterea de vize. Această verificare corespunde, într-o mare măsură, celor stipulate în Manualul de Instrucţiuni Consulare Comune.De la sfârşitul anului 2004, toate oficiile diplomatice şi consulare au fost dotate cu echipamente tehnice pentru detectarea documentelor de călătorie false sau contrafăcute, corespunzător ariilor cu risc scăzut*1). În cazul oricărui document suspect, ofiţerul trebuie să ceară sprijinul autorităţilor locale şi consulatelor străine acreditate în respectivul stat. Este o cooperare ad-hoc între consulul român şi omologii săi din oficiile consulare şi diplomatice din statele membre UE.––-*1) Kit-ul conţine retroproiector, 30 x microscop, spectru color/8 x precizie crescută, Lampi UV, pensete profesionale/oţel, ne-magnetice, 125 mm, cadre de măsurareValoarea investiţiilor pentru reamenajarea oficiilor consulare (conform recomandărilor şi celor mai bune practici Schengen), în anul 2004 a fost de aproximativ 2,4 milioane Euro. Investiţii substanţiale au fost făcute la oficiile din Ankara, Kiev, Belgrad, Moscova, Odesa, Izmir, Podgoriţa, Madrid, Roma, Munchen, Bonn şi Praga. În vederea asigurării standardelor minime de securitate, au fost făcute câteva investiţii la oficiile din Berlin, Budapesta, Istanbul, Hong Kong şi Shanghai.În vederea continuării modernizării oficiilor consulare, MAE implementează investiţii evaluate la aproximativ 3,3 milioane de Euro.Investiţiile au scopul de a asigura că toate oficiile consulare române care procesează şi acordă vize corespund celor mai bune practici şi recomandărilor furnizate de Manualul Schengen, în mod special referitor la securitatea clădirilor şi personalului consular. Următorul pas este de a îmbunătăţi condiţiile de informare publică, comunicarea între oficii, etc.Proiectul va întări, de asemenea, cooperarea între Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, facilitând comunicarea directă între oficiile consulare şi punctele de trecere a frontierei. Acest aspect va fi de importanţă critică deoarece datele biometrice vor fi introduse în sistemul VIS. Proiectul va ajuta la furnizarea infrastructurii şi echipamentelor necesare verificării on- line a tuturor datelor legate de viză, înainte de implementarea VIS în România.Referitor la măsurile propuse de Poliţia de Frontieră Română (PFR), structurile operative ale PFR, folosind toate ambarcaţiunile şi navele din dotare, trebuie să efectueze cu regularitate acţiuni de supraveghere care să asigure o acoperire permanentă a unei arii maritime de aproximativ 20.000 kmp (apele maritime interioare 753 Kmp, marea teritorială 4.487 Kmp, zona contiguă 4.460 Km2 şi zona economică exclusivă 10.300 Kmp), frontiera fluvială şi râul Prut 1.589 Km.În apele maritime şi fluviale au loc activităţi economice importante (transport de mărfuri şi de persoane, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice, etc.) acestea creând premisele unor activităţi ilegale (migraţia ilegală, contrabanda, traficul cu arme, muniţii, materiale explozive, traficul de droguri, poluarea mediului, pescuitul industrial ilegal etc.). În zona contiguă sunt instalate obiective economice strategice (platforme de foraj şi extracţie, conducte şi cabluri submarine) care pot reprezenta ţinta unor acţiuni teroriste cu consecinţe economice şi ecologice dezastruoase în întreaga zonă a Mării Negre.Poliţia de Frontieră Română trebuie să modernizeze flota navală, având în vedere concluziile prezentate de către Comisia Europeană asupra "Planului de Acţiune Schengen, frontiere albastre, Dunărea, Delta Dunării şi SIS", dar şi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate privind asigurarea supravegherii şi controlului frontierei externe, având în vedere următoarele considerente:a) deficitul de mijloace de mobilitate navală; … b) gradul de uzură a mijloacelor de mobilitate navală existente; … c) reglementările în vigoare, MARPOL şi SOLAS, ce trebuie implementate la mijloacele de mobilitate navală aparţinând forţelor de ordine publică; … d) creşterea autonomiei de supraveghere, patrulare şi intercepţie a mijloacelor de mobilitate navală, prin achiziţia/construcţia de nave performante dotate cu echipamente moderne şi tehnică cu un înalt grad de automatizare; … e) extinderea, spre larg, a sistemului integrat de observare şi control la Marea Neagră – SCOMAR, prin achiziţia de nave maritime de supraveghere, dotate cu sisteme de supraveghere a zonei de responsabilitate, precum şi necesitatea unor unităţi de intercepţie. … Datorită specificului construcţiei mijloacelor de mobilitate navală, acestea neexistând pe stocul nici unui producător, este necesar a se avea în vedere că de la semnarea contractului de achiziţie a mijloacelor, intrarea efectivă în dotarea beneficiarului, în speţă Poliţia de Frontieră Română, durează între 10 luni şi 24 luni.Ca o prioritate pentru dotarea cu mijloace de mobilitate navală, este necesară achiziţia următoarelor bunuri:┌───┬─────────────────────────────┬───────┬────────────────────┬───────────┐│ │ │ │ Propus a fi │Prioritar a││Nr.│ Mijloc de mobilitate navală │Deficit│ achiziţionat din │ se ││ │ │ │Facilitatea Schengen│achiziţiona│├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤│1. │Navă maritimă de │ 4 │ 3 │ 1 ││ │supraveghere │ │ │ │├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤│2. │Navă maritimă de patrulare şi│ 10 │ 6 │ 3 ││ │intervenţie │ │ │ │├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤│3. │Şalupă fluvială de patrulare │ 29 │ 16 │ 5 │├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤│4. │Ambarcaţiuni de patrulare şi │ 23 │ 20 │ 20 ││ │intervenţie │ │ │ │├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤│5. │Ponton de acostare │ 9 │ 9 │ 9 │├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤│6. │Modernizarea mijloacelor de │ │ │ ││ │mobilitate navală │ │ │ │└───┴─────────────────────────────┴───────┴────────────────────┴───────────┘Notă: deficitul este corelat cu programul de scoatere din funcţiune al mijloacelor de mobilitate navală.Situaţia actuală a dotării cu mijloace de mobilitate navală se prezintă astfel:Reprezentarea grafică privind "Gradul de înzestrare cu mijloace de mobilitate navală" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 31 (a se vedea imaginea asociată).Mijloacele de mobilitate navală propuse a fi achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor asigura îmbunătăţirea semnificativă a supravegherii şi controlului frontierei externe a UE la Marea Neagră şi pe Dunăre, asigurând o întinerire a parcului de nave şi întărind componenta navală din cadrul Poliţiei de Frontieră Române.După cum se observă din graficul de mai jos, rezultă că un procent de 52% din mijloacele de mobilitate navală au o durată de utilizare de peste 10 ani, acestea fiind uzate moral, fizic şi nemaifiind în concordanţă cu cerinţele actuale al Poliţiei de Frontieră Române.Reprezentarea grafică privind "Graficul de utilizare" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 31 (a se vedea imaginea asociată).În prezent, supravegherea la marea teritorială şi zona contiguă se execută impropriu cu navele tip P 157 achiziţionate de la Poliţia Federală Germană de Frontieră ca o soluţie provizorie, până la dotarea cu alte nave noi şi performante; acestea au fost achiziţionate pentru a fi utilizate pe o durată de 5 ani.Achiziţia navelor maritime de patrulare şi intervenţie va avea ca scop înlocuirea vedetelor maritime tip 0111 C, care sunt depăşite, dotate cu echipamente din anii 70-80, nu au performanţe nautice şi nici nu dezvoltă viteze suficiente pentru a realiza intervenţia în marea teritorială în cazul unor ţinte descoperite de SCOMAR care nu-şi justifică prezenţa în zonă. La momentul actual, în cazul descoperirii unei ţinte care nu-şi justifică prezenţa, localizată la limita mării teritoriale, pentru a se asigura intervenţia cu mijloacele existente este necesar un timp de 1- 2,5 ore, suficient de altfel pentru o ţintă rapidă care poate dezvolta viteze de 40-50 Nd să debarce la ţărm bunuri sau persoane.Şalupele fluviale de patrulare vor acţiona pe fluviul Dunărea în toată perioada anului în cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Dunăre şi în Delta Dunării (SCOD), având misiunea principală de control a apelor fluviului Dunărea ce are regim de cale navigabilă internaţională, în special de supraveghere şi control a navelor sub pavilion al unui stat terţ sau care vin dintr-un port al unui stat terţ.În prezent Poliţia de Frontieră Română are în dotare doar 5 şalupe fluviale dotate corespunzător pentru executarea acestor misiuni.Ambarcaţiunile de patrulare şi intervenţie vor întări activitatea de supraveghere şi control pe fluviul Dunărea şi vor putea executa misiuni pe tot parcursul anului. La momentul actual, ambarcaţiunile din dotarea PFR nu pot executa misiuni pe tot parcursul anului.Prin programul PHARE 2005 s-au achiziţionat 50 de astfel de ambarcaţiuni, dar acestea nu vor acoperi deficitul.În ceea ce priveşte sustenabilitatea mijloacelor de mobilitate navală, este necesar a fi avute în vedere următoarele consideraţii privind asigurarea fondurilor financiare pentru mentenanţă şi combustibil, necesare exploatării mijloacelor de mobilitate navală, propuse a se achiziţiona prin Facilitatea Schengen.Mijloacele de mobilitate navală propuse a se achiziţiona prin Facilitatea Schengen vor fi utilizate la frontiera externă a Uniunii Europene, pe Marea Neagră şi pe Fluviul Dunărea şi Delta Dunării (frontierele cu Ucraina, Moldova, Serbia şi Muntenegru).Termenul de garanţie al mijloacelor de mobilitate navală este de 12 luni, în această perioadă mentenaţa fiind asigurată, pentru cazurile de garanţie, gratuit de către constructor prin firmele specializate din România.Ulterior acestei perioade, Poliţia de Frontieră Română dispune de o Bază de Reparaţii Nave, ce este dotată cu echipamentele, dispozitivele, sculele şi personalul necesar întreţinerii acestor mijloace de mobilitate navală. De asemenea la această bază există şi facilităţi de andocare a navelor.Prin specificaţiile tehnice propuse, o echipă formată din reprezentanţi ai Bazei de Reparaţii Nave, se şcolarizează la producătorul mijloacelor de mobilitate navală pentru a deprinde capacităţile necesare asigurării service-ului pentru noile mijloace. Mai mult, pentru nava maritimă de supraveghere şi navele maritime de patrulare şi intervenţie echipa de service a bazei va fi şcolarizată într-un centru autorizat al producătorului de motoare de propulsie, chiar pe tipul/tipurile de motoare ce vor echipa aceste mijloace.De asemenea echipajul fiecărui mijloc de mobilitate navală este instruit de către producător pentru asigurarea unei bune exploatări şi a service-ului cu mijloacele bordului.Fondurile necesare pentru achiziţionarea de piese de schimb, consumabile sunt asigurate anual prin bugetul Poliţiei de Frontieră Române.De exemplu în cursul anului 2006, pentru asigurarea mentenanţei mijloacelor de mobilitate navală, din buget a fost alocată suma de 2.970.000 lei (aproximativ 930.000 EURO).Referitor la asigurare cu combustibilul necesar, în cursul anului 2007 a fost asigurată:a) cantitatea de 500 tone motorină şi 200 tone benzină (fondurile necesare achiziţionării acestora au provenit din bugetul Poliţiei de Frontieră Române); … b) realocări bugetare în valoare de 318.641 RON (reprezentând 15 tone benzină şi 153 tone motorină); … c) pentru achiziţia de carburant naval, suma alocată a fost în 2007 de minim 800.000 RON (existent în buget) şi de maxim 27.000.000 RON (funcţie de rectificările şi alocările bugetare ulterioare). … În cursul anului 2005, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 172.3 tone benzină şi 572.1 tone motorină.În cursul anului 2006, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 321 tone benzină şi 927.7 tone motorină.În ceea ce priveşte consumul de combustibil pentru mijloacele de mobilitate terestră, structurile responsabile din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră se vor asigura că, anual, vor fi stipulate în bugetul instituţiei sumele necesare pentru funcţionarea normală a mijloacelor de mobilitate din dotarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.Pe baza consumurilor medii înregistrate în anii precedenţi, estimarea anuală a fondurilor necesare pentru asigurarea funcţionării mijloacelor de mobilitate achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor fi prevăzute, anual, prin buget, în conformitate cu prevederile Programului Anual de aprovizionare tehnico-materială şi financiară.Referitor la mobilitatea terestră:În cadrul proiectului Phare RO 9907.01.02/01 – Mobilitate auto şi navală, vehicule de teren (122 autoturisme Nissan Terrano) şi bărci cu motoare suspendate (47 bucăţi tip Harpoon Open) au fost instalate la frontiera cu Ucraina şi Moldova.În cadrul proiectului Phare RO 0006.16.01.03 – Mobilitate auto şi navală, mai multe vehicule de teren (47 autoturisme Nissan Terrano), bărci cu motoare suspendate (17 garnituri Harpoon Open), 36 vehicule de intervenţie şi 5 bărci de patrulare pe râuri au fost repartizate la frontiera cu Ucraina şi Moldova.Prin proiectul Phare RO 2002/000-586.04.14.01.02 – Mobilitate auto şi navală, au fost procurate următoarele echipamente:a) 165 vehicule de teren de intervenţie; … b) 152 motociclete; … c) 12 bărci de control şi supraveghere a porturilor; … d) 10 ambarcaţiuni de abordaj şi control; … e) 6 bărci speciale pentru lacuri şi suprafaţa Dunării; … f) 20 bărci cu motoare suspendate la frontiera cu Moldova, Ucraina şi Iugoslavia. … În prezent mobilitatea navală pentru patrulare şi supraveghere este acoperită în proporţie de 61%. Din acest echipament operaţional, majoritatea unităţilor sunt uzate moral şi s-a propus înlocuirea lor.În prezent, nivelul de înzestrare cu vehicule în cadrul activităţilor operative pentru structurile PFR este de 54%, la viitoarele frontiere externe ale UE (N+E), respectiv 39% la cele de la frontiera de sud şi vest. Pe viitor aceste lipsuri în dotare vor trebui reglementate.Pentru acoperirea nevoii de 4607 mijloace de mobilitate terestră, pentru frontiera de sud şi de vest, pentru 2007-2008, este propusă procurarea prin leasing financiar, cu o valoare totală estimată de 63 milioane RON.În perioada 2007 – 2010, unele mijloace de mobilitate terestră aflate în funcţiune vor fi dezmembrate şi reutilizate. Intrate în folosinţa Poliţiei de Frontieră Română după anul 1994, ele au fost fabricate anterior acestui an şi vor fi în concordanţă cu termenii legali de reutilizare, după cum urmează:a) vehicule speciale de patrulare pentru transport (4×4) ARO, aproximativ 200 complete; … b) vehicule speciale de patrulare pentru acţiuni operative DACIA, CIELO, RENAULT, aproximativ 105 complete; … c) vehicule speciale pentru transportul persoanelor reţinute temporar, 8 complete; … d) alte mijloace de mobilitate terestră, de provenienţă indigenă, uzate şi scoase din funcţiune, care şi-au îndeplinit perioada legală de funcţionare şi a căror reparare şi mentenanţă ar costa prea mult. … În conformitate cu "Propunerea de achiziţie din fondurile Facilităţii Schengen" este o discrepanţă vizibilă între nevoile reale de mijloace de mobilitate terestră şi cele prevăzute în tabelele de mai jos:a) înlocuire şi piese de schimb pentru vehicule, 285 necesare, 8 existente, un deficit de 277; … b) vehicule speciale pentru transportul persoanelor, microbuz (8+1 locuri) 719 necesare, 183 existente, un deficit de 536; … c) vehicule speciale pentru transportul câinilor, 80 necesare, 4 existente, un deficit de 76; … d) transport special pentru persoanele reţinute temporar, 122 necesare, 8 existente, un deficit de 114; … e) motociclete – 1375 necesare, 155 existente, un deficit de 1220; … f) snowmobile – 640 necesare, 4 existente, un deficit de 636; … g) microbuze – 167 necesare, 15 existente, un deficit de 152; … h) autobuze – 26 necesare, 1 existent, un deficit de 25; … i) puncte de comanda mobile – 181 necesare, 0 existente, un deficit de 181. … Referitor la patrimoniu:Ţinând cont de faptul că locaţiile Poliţiei de Frontieră Române au fost construite în perioada 1960 – 1975 şi din cauza uzurii fizice şi arhitecturii învechite, sunt necesare lucrări de reabilitare şi modernizare de mare amploare astfel încât condiţiile de lucru să fie conforme cu cerinţele UE.Datorită noului concept de acţiune al Poliţiei de Frontieră Române, este necesar ca locaţiile (clădirile) acesteia să asigure un acces rapid la mijloacele de comunicaţie în scopul unor acţiuni rapide în sectorul aflat în responsabilitate: să fie localizate în centrul oraşelor reşedinţă de judeţ pentru a facilita schimbul de informaţii cu alte instituţii române şi străine pentru misiunile specifice în domeniul frontierei; să fie localizate lângă utilităţi (reţele de apă şi energie) în conformitate cu standardele de lucru UE.Pentru implementarea acestor obiective sunt necesare:a) construirea de noi locaţii, respectând nevoile operaţionale menţionate mai sus, în mod special la frontiera externă a UE. Aceste locaţii le vor înlocui pe cele existente în afara oraşelor, la frontieră; … b) modernizarea şi repararea locaţiilor operative ale Poliţiei de Frontieră Române care sunt bine situate, lucrările urmând a fi axate pe reabilitarea structurii şi teraselor, reabilitarea şi renovarea tâmplăriei, instalaţii noi, partajări noi conforme cu nevoile operative. … REZULTATESistemul Informatic Naţional de Semnalări (SINS) şi Reţeaua de Comunicaţii Date Voce (RCDV)a) comunicaţii mobile de date criptate: acces mobil securizat la resursele SIS II pentru structurile MAI; … b) comunicaţii mobile de voce criptate: sporirea interoperabilităţii şi coordonării între structurile MAI; … c) implementarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări la nivel naţional; … d) extinderea SINS la nivel naţional; … e) implementarea copiilor tehnice ale bazei de date SINS; … f) asigurarea unui mediu de testare capabil să verifice funcţionarea infrastructurii şi a aplicaţiei software, prin simularea condiţiilor reale ale sistemului final dezvoltat; … g) pregătirea personalului tehnic care asigură exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea SINS; … h) construirea clădirii (pavilion central plus clădiri anexe) dedicată Centrului Naţional SIS; … i) realizarea utilităţilor, dotarea şi amenajarea clădirii dedicate Centrului Naţional SIS şi a amplasamentului acesteia; … j) sistemul naţional IT de semnalări SINS în vigoare, complet operaţional, compatibil cu SIS II; … k) realizarea copiei naţionale a bazei de date centrale CS-SIS II; … l) dezvoltarea interfeţei dintre SINS şi copie; … m) asigurarea conectivităţii dintre Centrul Naţional SIS, unde va funcţiona N.SIS II, şi reţeaua de comunicaţii voce-date a MAI, precum şi la sistemul central CS-SIS II; … n) conectarea componentei naţionale N.SIS II la CS-SIS II; … o) înlocuirea echipamentelor de comunicaţii de la back-bone-ul reţelei metropolitane MAI Bucureşti; … p) operaţionalizarea legăturilor de back-up pentru asigurarea accesului autorităţilor cu atribuţii în domeniu, în condiţii optime. … Extinderea, la nivel de oraşe, municipii şi sate, a Reţelei Integrate de Comunicaţii Voce-Date (RCVD) a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) este importantă în vederea asigurării suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MAI ce concură la crearea mediului informaţional pentru cooperare europeană în domeniul afacerilor interne.Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din MAI:a) instrument destinat schimbului de informaţii securizat pentru autorităţile ce cooperează la frontierele externe; … b) Reducerea timpului alocat controlului documentelor la frontieră; … c) securitatea controlului documentelor şi creşterea eficienţei în descoperirea persoanelor care fac obiectul anumitor restricţii la frontieră; … d) posibilitatea completării şi transmiterii eficiente a rapoartelor celor ce lucrează la punctele de trecere ale frontierei prin accesul la informaţii din alte surse create; … e) Precondiţii pentru interconectarea cu sisteme informaţionale similare dezvoltate în Europa. … Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen, în cadrul MAI:a) Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen, operaţional şi înzestrat cu toate echipamentele necesare; … b) personal tehnic instruit. … Personalul instruit va fi în măsură să:a) administreze şi să asigure mentenanţa sistemelor IT; … b) depisteze străini cu rezidenţă ilegală, potenţiali imigranţi către statele membre; … c) îmbunătăţească activitatea de depistare a străinilor care comit infracţiuni pe teritoriul României şi care au comis infracţiuni pe teritoriile altor state membre; … d) pună imediat în aplicare acţiunile de repatriere a străinilor care nu au dreptul să stea pe teritoriul ţării (inclusiv cei cărora li s-au respins cererile de azil); … e) întocmească o bază de informaţii necesare pentru realizarea de statistici strategice, studii şi previziuni în domeniu; … Oficiul Român pentru Imigrăria) dezvoltarea sistemului IT pentru administrarea străinilor, împreună cu echipamentele şi dotările pentru stocarea datelor şi procesarea imaginilor, instalate şi operaţionale; … b) achiziţia echipamentului necesar pentru securitatea punctelor de acces; … c) îmbunătăţirea structurii bazei de date prin corelarea tipului de date cu cele utilizate în SIS II şi VIS; … d) achiziţia echipamentelor necesare pentru preluarea şi procesarea datelor biometrice; … e) implementarea datelor biometrice; … f) îmbunătăţirea aplicaţiilor care utilizează noile tipuri de date. … Inspectoratul General al Poliţiei RomâneModernizarea sistemului IT al Poliţiei Române în vederea accesului utilizatorilor operativi la baza de date SINS pentru actualizare/consultare, în perspectiva datelor N.SIS, astfel:a) modernizarea echipamentelor IT şi a programelor de bază, uzuale; … b) înzestrarea cu echipamente IT necesare extinderii şi dezvoltării sistemelor IT ale poliţiei; … c) suplimentarea echipamentelor IT necesare Registrului Naţional al Armelor care vor facilita schimbul de informaţii în lumina art. 91 din Convenţia Schengen; … d) înzestrarea cu servere şi programe de bază, uzuale, necesare dezvoltării punctelor centrale ale arhitecturii sistemelor IT integrate care vor actualiza/consulta datele SINS; … e) implementarea unui sistem care să permită administrarea acestor achiziţii de echipamente, aplicaţii, infrastructură şi utilizatori, în vederea securizării accesului la datele SINS; … f) implementarea unui sistem care să realizeze administrarea sistemului de securitate în vederea securizării accesului la datele SINS; … g) dezvoltarea capacităţii stocării şi retragerii datelor, cât şi a implementării de soluţii moderne privind salvarea şi folosirea datelor prin intermediul Centrului de date; … h) sistemul de programe pentru administrarea datelor stocate şi integrarea acestuia într-un sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway); … i) modernizarea aplicaţiilor, operarea modificărilor necesare/restructurarea aplicaţiei în conformitate cu cerinţele SIS; … j) asigurarea accesului permanent la fluxul de informaţii, în timp real, astfel încât să îndeplinească atribuţiile operative pentru toate structurile Poliţiei Române; … k) implementarea de mecanisme şi instrumente de lucru moderne pentru îmbunătăţirea calităţii procesului decizional (statistici, rapoarte, prognoze); … l) implementarea de conectori cu alte aplicaţii; … m) realizarea unui sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway) pentru căutare automată în toate bazele de date, în conformitate cu drepturile utilizatorului şi căutarea respectivă; … n) crearea unui punct de acces unic către resursele ce pot fi accesate prin internet; … o) autentificarea utilizatorilor numai la nivelul portalului; … p) crearea unei interfeţe standard pentru toate resursele sistemului informatic al Poliţiei Române; … r) integrarea tuturor datelor şi a aplicaţiilor sistemului informatic al Poliţiei Române; … s) extinderea numărului de licenţe în acord cu prevederile de dezvoltare ale SISPOL; … ş) extinderea numărului echipamentelor IT în funcţie de numărul de licenţe;t) crearea de platforme individuale pentru cele trei şcoli din Câmpina, Slatina şi Cluj Napoca, precum şi interconectarea acestora cu platforma de la nivel central; … ţ) realizarea de materiale de studiu pentru:(i) instruirea utilizatorilor aplicaţiei SINS;(îi) instruirea administratorilor aplicaţiilor care fac obiectul SINS;(iii) instruirea specialiştilor IT.Centrul de Cooperare Poliţienească InternaţionalăAplicaţia SIRENE, creată şi instalată, precum şi Biroul SIRENE, echipat şi operaţional, în stare de funcţionare, capabil să realizeze eficient activităţile legate de acquis-ul Schengen şi practicile UE.Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierăa) achiziţionarea şi instalarea echipamentului necesar pentru sprijinirea implementării sistemului FADO (staţii de lucru, aparate de scanat şi echipamente UPS); … b) construirea de noi locaţii pentru unităţile operative ale Poliţiei de Frontieră Română, cu respectarea cerinţelor menţionate anterior, în special cele legate de frontieră externă a UE. Aceste locaţii le înlocuiesc pe celelalte, fiind amplasate în afara oraşului, aproape de frontieră de stat; … c) modernizarea şi reabilitarea locaţiilor operative ale Poliţiei de Frontieră Română care îndeplinesc standardele din punct de vedere al amplasării lor; … d) operaţionalizarea şi instalarea echipamentelor de control şi supraveghere; … e) operaţionalizarea şi instalarea echipamentelor suport pentru procesarea datelor operative; … f) livrarea echipamentelor de comunicaţii mobile şi urmărirea poziţiei prin satelit GPS; … e) extinderea serviciilor de comunicaţii voce în linia întâi la frontiera externă; … g) operaţionalizarea sistemului integrat de supraveghere pe Dunăre la Caraş Severin; … Capacitatea existentă de supraveghere şi control a Poliţiei de Frontieră Română, la frontierele albastre, este suplimentată cu o navă de supraveghere, la care se adaugă întreţinerea acesteia şi instruirea personalului. Toate acestea vor face ca poliţia de frontieră să-şi exercite activitatea operativă 24 de ore pe zi, pentru toate tipurile de apă, indiferent de condiţiile meteorologice.Nava de supraveghere suplimentară va opera, împreună cu alte ambarcaţiuni de apă, ca o componentă integrată a capacităţii de supraveghere şi control a Poliţiei Române de Frontieră, precum şi a capacităţii de cercetare/căutare şi salvare.– Echipamente de achiziţionat, aşa cum rezultă din specificaţiile tehnice:1. Navă maritimă pentru supraveghere 1 complet2. Nave maritime de patrulare şi intervenţie 3 complete3. Şalupe fluviale pentru patrulare 5 complete4. Ambarcaţiuni pentru patrulare şi intervenţie 20 complete5. Pontoane de acostare 9 complete6. Modernizarea mijloacelor de mobilitate navală1. Autoturism de teren pentru munca operativă 426 complete2. Autoturism de oraş pentru munca operativă 402 complete3. Autospecială pentru transport efective (microbuz – 8+1 locuri) 250 complete4. Autospecială pentru transportul câinilor 80 complete5. Autospecială pentru transportul reţinuţilor 18 complete6. Motociclete – ATV cu 4 roţi 150 completeActivităţi:a) integrarea echipamentelor în ansamblul sistemului de supraveghere şi control al Poliţiei de Frontieră Române; … b) utilizarea echipamentului potrivit în misiunile de cercetare şi salvare, precum şi pentru patrulele de mediu; … c) livrarea echipamentelor către locaţiile specifice; echipament complet operaţionalizat, inventariat şi securizat; … d) stabilirea unor rutine de întreţinere a echipamentului; … e) pregătirea personalului respectiv şi deprinderea abilităţilor de a folosi echipamentul fără supraveghere; … f) furnizarea manualelor de instruire; … g) perfecţionarea timpilor de interceptare şi a numărului de interceptări reuşite; … h) supraveghere continuă la frontiera albastră. … Patrimoniu:a) realizarea unor sedii noi ale Poliţiei de Frontieră Române care să corespundă cerinţelor operaţionale, în special pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente aflate în afara localităţilor, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat; … b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale Poliţiei de Frontieră care corespund din punct de vedere al amplasamentului; … Următoarele locaţii operative vor fi reabilitate:*Font 9*┌───┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Nr.│ Localizarea clădirii şi tipul de lucrări │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 1│IJPF Galaţi – extindere pavilion SPF Oancea │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 2│IJPF Satu Mare – reabilitarea SPF Halmeu │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 3│IJPF Satu Mare – reabilitarea SPF Tarna Mare │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 4│IJPF Satu Mare – reabilitarea şi modernizarea SPF Negreşti │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 6│IJPF Satu Mare – modernizarea PTF Halmeu │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 7│IJPF Suceava – reabilitarea SPF Brodina │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 8│IJPF Suceava – reabilitarea locaţiei IJPF │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 9│IJPF Suceava – reabilitarea PTF Vicşani │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 10│IJPF Maramureş – reabilitarea locaţiei SPF Vişeu de Sus │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 11│IJPF Maramureş – reabilitarea locaţiei SPF Sarasau │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 12│IJPF Maramureş – reabilitarea locaţiei PTF Sighet │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 13│IJPF Maramureş – reabilitarea locaţiei IJPF │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 14│IJPF Mehedinţi – reabilitarea locaţiei IJPF │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 15│IJPF Mehedinţi – reabilitarea locaţiei Şviniţa SPF │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 16│IJPF Mehedinţi – reabilitarea Gârla Mare (Vrata) SPF │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 17│IJPF Mehedinţi – reabilitarea locaţiei SPF Porţile de Fier II │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 18│IJPF Botoşani – extindere pavilion la SPF Româneşti │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 19│IJPF Timiş – reabilitarea locaţiei IJPF │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 20│IJPF Timiş – reabilitarea locaţiei SPF Cruceni │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 21│IJPF Timiş – reabilitarea locaţiei SPF Moraviţa │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 22│IJPF Timiş – reabilitarea locaţiei SPF Deta │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 23│IJPF Timiş – reabilitarea locaţiei SPF Jimbolia │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 24│Modernizarea PTF Jimbolia │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 25│Modernizarea PTF Moraviţa │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 26│IJPF Caraş Severin – reabilitarea şi modernizarea locaţiei IJPF │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 27│IJPF Caraş Severin – reabilitarea şi modernizarea SPF Naidaş │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 28│IJPF Caraş Severin – reabilitarea SPF Socol │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 29│IJPF Caraş Severin – reabilitarea locaţiei SPF Oraviţa │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 30│IJPF Caraş Severin – reabilitarea şi modernizarea locaţiei SPF Moldova Veche│├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 31│IJPF Caraş Severin – reabilitarea şi modernizarea SPF Berzeasca │├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 32│Modernizarea PTF Naidaş │└───┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘IJPF – Inspectorat Judeţean al Poliţiei de FrontierăSPF – Sector Poliţie de FrontierăPTF – Punct de trecere a frontiereiMinisterul Afacerilor Externea) elaborarea documentelor necesare pentru procesul de achiziţie publică în termenele limită stabilite; … b) achiziţionarea aplicaţiilor software şi a echipamentului necesar pentru funcţionarea sistemului VIS cu respectarea parametrilor specifici stabiliţi în manualele de achiziţii; … c) pregătirea personalului prin cursuri predate de compania câştigătoare a licitaţiei pentru implementarea aplicaţiei VIS, necesare pentru folosinţa şi mentenanţa NS-VIS; … d) oficiile consulare vor fi echipate cu infrastructură de comunicaţii şi IT necesară pentru asigurarea procesării aplicaţiilor VIS în conformitate cu standardele Schengen; … e) secţiile consulare vor fi dotate cu echipamentul necesar în conformitate cu standarde de securitate. … Serviciul de Telecomunicaţii SpecialeToate oraşele din România vor avea puncte de reprezentare ale reţelei locale a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, conectate cu suficientă lărgime de bandă la infrastructura integrată a comunicaţiilor STS.Oraşele din România vor avea o soluţie Acces Fără Fir la Bandă Largă (AFFBL) (de ex. una sau mai multe staţii de bază radio şi suficiente unităţi de abonaţi radio) care va implementa conexiunea între sediile beneficiarilor autorizaţi şi reţeaua locală POP a STS.Verificarea completă a utilizatorilor, alţii decât Ministerul Administraţiei şi Internelor în timpul accesării SINS prin achiziţia echipamentului hardware: servere, router-e, switch-uri;Achiziţie software: servere OCSP, proxi-uri OCSP, servere de autentificare;Configuraţia echipamentului hardware şi software, administrarea şi mentenanţa acestuia vor fi efectuate de către personalul specializat al STS.5. Măsurile de implementare preconizate pentru obiectivele identificate la nivelul fiecărui Organism Intermediar5.1. Măsurile preconizate pentru atingerea obiectivelorObiectivul nr. 1: Întărirea controlului la frontiera externă, a supravegherii frontierei externe şi protecţia împotriva criminalităţii transfrontaliereA. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELORInspectoratul General al Poliţiei de FrontierăRO-FSCH 18: Întărirea controlului la frontierele externe, prin creşterea mobilităţii navale şi terestre a echipelor Poliţiei de FrontierăJustificareStructurile Poliţiei de Frontieră Română cu navele şi ambarcaţiunile specifice din dotare, trebuie să realizeze un dispozitiv de supraveghere şi control închegat şi eficient, a cărui continuitate în timp şi spaţiu să asigure acoperirea permanentă a unui spaţiu maritim de cca. 20.000 kmp (ape maritime interioare 753 kmp, marea teritorială 4487 kmp, zona contiguă 4460 kmp şi zona economică exclusivă 10.300 kmp) şi a frontierei fluviale şi sectorul navigabil al râului Prut, în lungime de 1589 Km.În apele maritime şi fluviale se desfăşoară importante activităţi economice (transport de mărfuri şi călători, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice etc.) şi de agrement, existând premisele unor încălcări ale prevederilor legale (migraţie ilegală de persoane, contrabandă, trafic ilegal de armament, muniţie, materiale explozive, trafic de stupefiante, poluarea mediului, pescuit industrial ilegal etc.); în zona contiguă sunt amplasate obiective economice de importanţă strategică (platforme de foraj şi extracţie, conducte şi cabluri subacvatice) care pot constitui ţinta unor acţiuni teroriste cu efecte economice şi ecologice dezastruoase la nivelul întregului ecosistem al Mării Negre.Creşterea mobilităţii navale, fluviale şi terestre va duce la schimbarea concepţiei de control şi supraveghere a frontierelor externe terestre şi navale. Proiectul susţine pe termen lung activitatea de supraveghere şi control a frontierei, având un impact major asupra modului de desfăşurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât şi la cea maritimă şi fluvială, determinând creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în raportul costuri – resurse – rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătăţirii rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne şi având la dispoziţie un număr suficient de mijloace de transport, mobilitatea va deveni mai eficientă în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună, cu care se confruntă toate ţările UE, nefiind limitată la frontierele României.Rezultatea) Mobilitate Terestră şi Navală crescută la frontierele externe şi capabilă să coopereze cu celelalte forţe din SMIF şi partenerii străini; … b) O eficacitate crescută pentru controlul şi supravegherea frontierelor externe printr-o mobilitate terestră crescută. … În scopul atingerii obiectivelor mai sus menţionate este necesară finanţarea şi implementarea următoarelor activităţi:Activităţi:a) modernizarea/recondiţionarea flotei existente (art. 14 din Codul Frontierelor Schengen); … b) modernizarea/recondiţionarea navelor existente; … c) asigurarea eficienţei prin achiziţionarea navelor necesare pentru supraveghere, patrulare şi intervenţie şi adaptarea staţiilor de pe navele bază la caracteristicile situaţiei operative; … d) achiziţionarea de mijloace de mobilitate terestră (art. 12 şi 14 din Codul Frontierelor Schengen); … e) achiziţia de mijloace şi echipamente de mobilitate terestră performante, destinate pentru securizarea frontierei şi integrarea lor în sistemul integrat de securizare a frontierei; … f) scoaterea graduală din uz a mijloacelor excedentare, atipice şi uzate moral, şi găsirea unei întrebuinţări, în conformitate cu legislaţia şi metodologia în vigoare; … g) furnizarea echipamentelor, în conformitate cu specificaţiile tehnice, finanţate prin Facilitatea Schengen. … Pentru mobilitate navală vor fi încheiate 7 contracte având ca subiect următoarele categorii cumulative:*Font 9*┌────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐│ CATEGORIA │ CANTITATEA │├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│1. Navă maritimă de supraveghere │ 1 complet │├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│2. Navă maritimă de patrulare şi intervenţie│ 3 complete │├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│3. Şalupă fluvială de patrulare │ 5 complete │├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│4. Ambarcaţiune de patrulare şi intervenţie │ 20 complete │├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│5. Pontoane de acostare │ 9 complete │├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│6. Modernizarea următoarelor │- 4 nave maritime de patrulare de tipul P 157;││ mijloace de mobilitate navală: │- 2 pontoane de cazare de tipul PD 50; ││ │- 6 pontoane de cazare de tipul PD 40 │└────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘Poliţia de Frontieră Română propune achiziţionarea următoarelor mijloace de mobilitate navală prin Facilitatea Schengen, cu următoarele specificaţii:1. Navă maritimă de supraveghere (OPV – Offshore Patrol Vessel) – 1 completăa. Destinaţie: Va executa supravegherea frontierei maritime a României, frontiera externă a UE, precum şi conformarea jurisdicţiei statului român în aria de responsabilitate, având următoarele caracteristici tehnico-tactice, necesare pentru executarea misiunilor pentru perioade lungi de timp, precum şi posibilitatea de transmisie – recepţie a datelor şi informaţiilor la centrul de comandă, precum şi la navele de intervenţie;b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 60 metri, Lăţime = minim 9,5 metri, Viteză maximă = minim 21 Noduri, Viteză de patrulare = maxim 12 Noduri, Rază de acţiune = minim 1800 Mm;c. Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot automat, giro-compas, sondă, loch, hartă electronică maritimă – ECDIS, radar de navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS, sistem de comunicaţii radio navalizat, radio telefon profesional mobil, telefon prin satelit, radio telefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de înregistrare), reţea internă de calculatoare, echipamente de supraveghere (radar de supraveghere, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale şi colective de salvare, ambarcaţiune de abordaj şi control, echipamente de scufundare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj şi control etc. Unele din aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele internaţionale sau cu misiunile PFR.2. Navă maritimă de patrulare şi intervenţie (FPB – Fast Patrol Boat) – 3 completea. Destinaţie: Nava maritimă de intervenţie reprezintă o componentă a Sistemului de supraveghere şi control la Marea Neagră; va executa misiuni specifice PFR pentru intervenţie, intercepţie, supraveghere în apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă şi în zona economică exclusivă a României;b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 25 metri, Lăţime = minim 5,5 metri, Pescaj = maxim 2,5 metri, Viteză maximă = minim 40 Noduri, Rază de acţiune = minim 400 Mm;c. Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot automat, giro-compas, sondă, loch, hartă electronică maritimă – ECDIS, radar de navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS, sistem de comunicaţii radio navalizat, radio telefon profesional mobil, telefon prin satelit, radio telefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de înregistrare), reţea internă de calculatoare, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale şi colective de salvare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj şi control etc. Unele din aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele interne sau cu misiunile PFR, etc.3. Şalupă fluvială de patrulare – 5 completea. Destinaţie: Ambarcaţiunea de patrulare şi intervenţie fluvială va executa misiuni de patrulare, supraveghere, control şi intervenţie pe fluviul Dunărea;b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 16 metri, Lăţime = 4,2 metri, Pescaj = maxim 1,9 metri, Viteză maximă = minim 60 km/h;c. Echipamente: echipamente de navigaţie (sistem de navigaţie multifuncţional: radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic, compas electronic), echipamente de comunicaţii (telefon radio mobil, megafon), sistem integrat de observaţie, echipamente specifice de control.4. Ambarcaţiune de intervenţie şi patrulare – 20 completea. Destinaţie: Ambarcaţiunea este destinată pentru executarea misiunilor de patrulare pe fluviul Dunărea în condiţii de siguranţă, ziua şi noaptea, tot timpul anului;b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 7 metri, Lăţime = minim 2.5 metri, Viteză maximă = minim 60 km;c. Echipamente: sistem de navigaţie multifuncţional (radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic), sistem multifuncţional profesional de comunicaţii (radio telefon mobil, radio telefon portabil), sistem de observaţie, propulsie asigurată de un motor inboard.5. Ponton de acostare cu cabine – 9 completea. Destinaţie: Pontonul este destinat pentru acostarea ambarcaţiunilor aflate în dotarea structurilor PFR, cazarea echipajelor, executarea supravegherii frontierei, depozitarea combustibililor şi a unor materiale specifice de marină. Pontonul poate fi amplasat pe Dunăre, în Delta Dunării şi pe lacuri.b. Caracteristici tehnice: Lungime maximă = minimum 12 metri, Lungimea cabinei (castelului)= minimum 10 metri, Lăţime maximă = minimum 6 metri, Lăţime cabinei (castelului) = minimum 4 metri;c. Echipamente: instalaţii de bord care vor asigura condiţii optime de lucru la bord, echipament de comunicaţii, sistem optoelectronic de observare, radar de supraveghere.Observaţii generale:Este de menţionat că în evaluarea financiară au fost luate în considerare instruirea echipajului la locaţia de livrare, instruirea echipei de service, asigurarea garanţiei şi a post garanţiei, precum şi supravegherea pe fluxul de construcţie al acestor mijloace.Pentru mobilitate terestră vor fi încheiate un număr de 6 contracte având ca subiect următoarele categorii:┌───────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐│ CATEGORIE │ CANTITATE │├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤│1. Autoturism de teren pentru munca operativă │426 complete│├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤│2. Autoturism de oraş pentru munca operativă │402 complete│├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤│3. Autospecială pentru transport efective (microbuz 8+1 locuri)│250 complete│├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤│4. Autospecială pentru transport câini │ 50 complete│├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤│5. Autospecială pentru transport reţinuţi │ 18 complete│├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤│6. Motocicletă cu patru roţi – ATV │150 complete│└───────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘Activităţia) elaborarea documentaţiei de atribuire pentru contactarea mijloacelor de mobilitate terestră şi navală; … b) desfăşurarea licitaţiei pentru achiziţionarea mijloacelor de mobilitate terestră şi navală; … c) achiziţia mijloacelor de mobilitate terestră şi navală; … d) recepţia mijloacelor de mobilitate terestră şi navală; … e) instruirea personalului care va utiliza mijloacele mobilitate terestră şi navală; … f) distribuirea către structurile specializate care vor utiliza mijloacele achiziţionate. … ImpactProiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregăteşte să adere la spaţiul Schengen. Creşterea mobilităţii navale, fluviale şi terestre va duce la schimbarea concepţiei de control şi supraveghere a frontierelor externe terestre şi navale.Proiectul susţine pe termen lung activitatea de supraveghere şi control a frontierei, având un impact major asupra modului de desfăşurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât şi la cea maritimă şi fluvială, determinând creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în raportul costuri – resurse – rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătăţirii rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne şi având la dispoziţie un număr suficient de mijloace de transport, mobilitatea va deveni mai eficientă în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună, cu care se confruntă toate ţările UE, nefiind limitată la frontierele României.Parametrii ce vor fi îmbunătăţiţi sunt:a) controalele la frontieră şi supravegherea frontierei, bazată pe analiză de risc; … b) echipament adecvat în conformitate cu situaţia la frontieră; … c) schimbul de informaţii între autorităţile competente (poliţia de frontieră, vama, poliţie, autorităţi juridice, procurori); … d) măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare extinsă, verificări şi supraveghere; … e) măsuri de repatriere în conformitate cu legislaţia naţională. … LocalizareEchipamentul achiziţionat prin această componentă va fi livrat şi instalat la frontiera externă a României, pe râuri/fluviu şi la Marea Neagră.MOBILITATE NAVALĂReprezentarea grafică "Mobilitate navală" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 46 (a se vedea imaginea asociată).MOBILITATE TERESTRĂReprezentarea grafică "Mobilitate terestră" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 46 (a se vedea imaginea asociată).RO-FSCH 19: Modernizarea şi reconfigurarea patrimoniului imobiliar pentru a corespunde noilor cerinţe ale supravegherii şi controlului la frontierele externeJustificareMajoritatea sediilor utilizate în prezent de Poliţia de Frontieră Română sunt construite în perioada 1960-1975, iar din cauza uzurii fizice şi morale, dar şi a concepţiei depăşite de realizare, necesită ample lucrări de modernizare pentru asigurarea condiţiilor de muncă la nivelul cerinţelor Uniunii Europene.Datorită noilor concepţii de acţiune ale forţelor Poliţiei de Frontieră Română, s-a impus ca sediile utilizate să asigure accesul rapid la comunicaţiile principale, pentru a se putea interveni operativ în adâncimea sectorului de responsabilitate, să fie amplasate în centrul localităţilor de reşedinţă pentru satisfacerea nevoii schimbului de informaţii şi date de interes pentru misiunile specifice cu alte instituţii ale statului român cu atribuţii la frontieră dar şi cu cele ale statelor vecine; în locaţii care asigură racordarea la utilităţile edilitare (reţele de alimentare cu apă şi energie electrică, canalizare, servicii de salubritate), astfel încât să se poată asigura condiţii de muncă la nivelul standardelor occidentale.Pentru implementarea acestor obiective se impune:a) realizarea unor sedii noi ale Poliţiei de Frontieră Română care să corespundă cerinţelor operaţionale enumerate anterior, în special la viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene; … b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale Poliţiei de Frontieră Română care corespund din punct de vedere al amplasamentului şi vor fi modernizate, lucrările cuprinzând în principal refacerea şarpantelor şi a teraselor, refacerea şi înlocuirea tâmplăriei, repararea instalaţiilor, compartimentări corespunzătoare noilor cerinţe operative. De asemenea, este necesar a se realiza instalaţii de încălzire şi centrale termice proprii, garaje pentru adăpostirea autospecialelor de supraveghere şi intervenţie, racorduri la instalaţiile de gaze, apă-canal, electrice. … Pentru prezentul proiect vor fi încheiate 7 contracte de servicii de proiectare (asistenţă tehnică), lotizate, pentru construirea de noi locaţii pentru PFR şi modernizarea anumitor locaţii existente, precum şi 11 contracte de lucrări de reabilitare/modernizare a infrastructurii, lotizate, pentru construirea de noi locaţii pentru PFR şi modernizarea anumitor locaţii existente.*Font 9*┌────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Nr. │ Localizarea clădirii şi tipul de lucrări │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 1 │IJPF Galaţi – extindere pavilion SPF Oancea │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 2 │IJPF Satu Mare – reabilitarea SPF Halmeu │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 3 │IJPF Satu Mare – reabilitarea SPF Târna Mare │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 4 │IJPF Satu Mare – reabilitarea şi modernizarea SPF Negreşti │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 6 │IJPF Satu Mare – modernizarea PTF Halmeu │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 7 │IJPF Suceava – reabilitarea SPF Brodina │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 8 │IJPF Suceava – reabilitarea locaţiei IJPF │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 9 │IJPF Suceava – reabilitarea PTF Vicşani │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 10 │IJPF Maramureş – reabilitarea locaţiei SPF Vişeu de Sus │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 11 │IJPF Maramureş – reabilitarea locaţiei SPF Sarasau │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 12 │IJPF Maramureş – reabilitarea locaţiei PTF Sighet │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 13 │IJPF Maramureş – reabilitarea locaţiei IJPF │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 14 │IJPF Mehedinţi – reabilitarea locaţiei IJPF │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 15 │IJPF Mehedinţi – reabilitarea locaţiei Şviniţa SPF │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 16 │IJPF Mehedinţi – reabilitarea Gârla Mare (Vraţa) SPF │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 17 │IJPF Mehedinţi – reabilitarea locaţiei SPF Porţile de Fier II │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 18 │IJPF Botoşani – extindere pavilion la SPF Româneşti │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 19 │IJPF Timiş – reabilitarea locaţiei IJPF │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 20 │IJPF Timiş – reabilitarea locaţiei SPF Cruceni │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 21 │IJPF Timiş – reabilitarea locaţiei SPF Moraviţa │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 22 │IJPF Timiş – reabilitarea locaţiei SPF Deta │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 23 │IJPF Timiş – reabilitarea locaţiei SPF Jimbolia │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 24 │Modernizarea PTF Jimbolia │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 25 │Modernizarea PTF Moraviţa │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 26 │IJPF Caraş Severin – reabilitarea şi modernizarea locaţiei IJPF │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 27 │IJPF Caraş Severin – reabilitarea şi modernizarea SPF Naidaş │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 28 │IJPF Caraş Severin – reabilitarea SPF Socol │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 29 │IJPF Caraş Severin – reabilitarea locaţiei SPF Oraviţa │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 30 │IJPF Caraş Severin – reabilitarea şi modernizarea locaţiei SPF Moldova Veche│├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 31 │IJPF Caraş Severin – reabilitarea şi modernizarea SPF Berzeasca │├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 32 │Modernizarea PTF Naidaş │└────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘IJPF – Inspectorat judeţean al Poliţiei de frontierăSPF – Sector Poliţie de frontierăPTF – Punct de trecere a frontiereiRezultatea) realizarea unor sedii noi ale Poliţiei de Frontieră Română care să corespundă cerinţelor operaţionale, în special pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente aflate în afara localităţilor, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat; … b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale Poliţiei de Frontieră Română care corespund din punct de vedere al amplasamentului. … ActivităţiPentru atingerea acestor rezultate se vor desfăşura următoarele activităţi:a) elaborarea studiilor de fezabilitate pentru completarea celor deja existente; … b) elaborarea proiectelor tehnice, executarea proiectelor de detaliu, a documentaţiei de atribuire şi a termenilor de referinţă; … c) contractarea şi executarea lucrărilor de construcţie; … d) recepţia, acceptanţa provizorie şi finală a lucrărilor. … ImpactProiectul va avea un impact considerabil având în vedere că România se pregăteşte pentru aderarea la spaţiul Schengen. Investiţiile în construirea, renovarea sau modernizarea infrastructurilor şi clădirilor conexe situate la punctele de trecere a frontierei şi asigurarea suportului logistic va duce la schimbarea concepţiei de control în punctele de trecere a frontierei şi a supravegherii la frontierelor externe.Proiectul va sprijini pe termen lung activitatea de management a frontierei, având un impact puternic asupra modului în care activităţile curente sunt desfăşurate în cadrul PTF şi în celelalte locaţii operative, prin asigurarea unui mediu de lucru propice pentru personalul Poliţiei de Frontieră Română, precum şi asigurarea unor condiţii mai bune pentru depozitarea mijloacelor logistice şi tehnice. Acest proiect va sprijini activităţile de control la frontieră şi va avea un impact pozitiv prin îmbunătăţirea fluxurilor de pasageri, lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, performanţe crescute în privinţa relaţiei costuri/resurse/rezultate, precum şi o fluctuaţie scăzută a personalului, toate acestea fiind parte a managementului modern de frontieră şi având o contribuţie crescută la securizarea frontierei.Parametrii ce vor fi îmbunătăţiţi sunt:a) echipament adecvat în conformitate cu situaţia la frontieră; … b) coordonare internă funcţională la toate nivelurile; … c) schimbul de informaţii între autorităţile competente (poliţia de frontieră, vama, poliţie, autorităţi juridice, procurori); … d) măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare extinsă, verificări şi supraveghere; … e) măsuri de repatriere în conformitate cu legislaţia naţională. … LocalizareLUCRĂRI DE CONSTRUCŢII PENTRU PFRReprezentarea grafică "Lucrări de construcţii pentru PFR" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 50 (a se vedea imaginea asociată).B. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNERO-FSCH 12: Reamenajarea şi dotarea la standarde Schengen a oficiilor consulare ale României din ţările situate în afara spaţiului Schengen: Înfiinţarea unui Centru de pregătire pentru personalul consularJustificareÎn prezent România are 130 oficii consulare şi a modernizat 35 dintre acestea pentru a îndeplini recomandările şi standardele stipulate în Catalogul Schengen. În timpul anului 2007 România a planificat modernizarea altor 15 consulate şi oficii consulare din cadrul misiunilor diplomatice.Începând cu 2004, Ministerul Afacerilor Externe a implementat un program de modernizare a consulatelor şi oficiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice în spaţiul UE şi a deschis Consulate Generale noi în Sevillia, Barcelona, Lyon, Torino, Bonn, Gyula, Szeged, Izmir, Rostov pe Don, Sankt Petersburg, Vârşeţ şi Shanghai.Datorită unei cereri ridicate de asistenţă consulară din partea cetăţenilor români stabiliţi cu familiile în statele membre, MAE a efectuat proceduri de lucru pentru implementarea standardelor Schengen la o serie de consulate şi oficii consulare din cadrul misiunilor diplomatice după cum urmează:1. Roma;2. Milano;3. Paris;4. Londra;5. Strasbourg;6. Madrid;7. Atena;8. Varşovia;9. Berlin;10. Praga;11. Bratislava;12. Ljubljana;13. Viena;14. Stockholm;15. Oslo;16. Helsinki;17. Lisabona;18. Dublin;19. Haga;20. Luxemburg;21. Bonn;22. Salonic;23. Munchen.Pentru aceste proceduri de lucru MAE a investit în perioada 2004 – 2007 un buget de 1.210.000 Euro, iar fondurile din Facilitatea Schengen vor fi utilizate strict pentru acţiuni eligibile, cum ar fi îmbunătăţirea mijloacelor de securitate a clădirilor oficiilor consulare, realizarea de intrări separate către sălile de aşteptare pentru solicitanţii de viză, echiparea ghişeelor cu sticlă securizată, protecţia clădirilor consulare şi implementarea standardelor Schengen în sălile de aşteptare pentru solicitanţii de viză.Consulatele şi oficiile consulare din cadrul misiunilor diplomatice prezentate în cadrul proiectului "Reamenajarea şi dotarea la standarde Schengen a oficiilor consulare ale României din ţările situate în afara spaţiului Schengen", sunt, în special, cele din Europa de Est, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Asia şi America Latină.Programul MAE de modernizare a consulatelor generale şi a oficiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice include următoarele locaţii:A. În Europa de Est:1. Kiev;2. Cernăuţi;3. Odessa;4. Moscova;5. Rostov pe Don;6. Minsk;7. Chişinău,8. Vârşeţ,9. Zagreb;10. Belgrad;11. Skopje;12. Sofia;13. Tirana;14. St. Petersburg;15. Sarajevo;B. În Africa de Nord:1. Rabat;2. Alger;3. Tunis;4. Tripoli;5. Cairo;6. Khartoum;7. Abuja;8. Dakar;9. Nairobi.C. În Africa de Sud:1. Cape Town;2. Luanda.D. În Orientul Mijlociu;1. Amman;2. Damask;3. Tel Aviv;4. Beirut;5. Kuwait;6. Teheran;7. Riyadh;8. Doha;9. Ankara;10. Istanbul;11. Izmir;12. Abu-Dhabi;13. Baghdad;14. Podgorica.E. În Asia şi Pacific:1. Tbilisi;2. Ashgabat;3. Erevan;4. Baku;5. Tashkent;6. Islamabad;7. New Delhi;8. Beijing;9. Shanghai;10. Bangkok;11. Kuala Lumpur;12. Colombo;13. Manila;14. Jakarta;15. Hanoi16. Tokyo;F. În America Latină şi de Sud;1. Mexico City;2. Bogota;3. Lima;4. Pyongyang;5. Lima;G. În America de Nord;1. Washington D.C.;2. New York;3. Chicago;4. Los Angeles;5. Montreal;6. Toronto;H. În Europa de Vest:1. Londra;2. Dublin.În conformitate cu Planul de Acţiune Schengen (II. "Vizele Modernizarea consulatelor"), principala ţintă la sfârşitul acestui proces este că toate misiunile diplomatice şi oficiile consulare române ar trebui să îndeplinească recomandările din Catalogul Schengen privind cele mai bune practici şi recomandări, inclusiv standardele de securitate privind emiterea vizelor, conform cu Instrucţiunile Consulare Comune.Pentru a atinge acest obiectiv, România va face toate îmbunătăţirile necesare la locaţiile curente ale oficiilor consulare, acolo unde caracteristicile clădirilor permit implementarea standardelor Schengen, şi va închiria locaţii noi pentru oficiile ce nu permit această posibilitate.România va furniza, gradual, oficiilor consulare, echipamente IT, echipamente pentru detectarea documentelor falsificate şi va crea pagini web, cu informaţii despre vize şi asistenţă consulară, disponibile în mai multe limbi străine.Aceste acţiuni sunt legate de alte proiecte similare ce au beneficiat de oportunităţi de finanţare prin Programe PHARE şi sunt asumate de România prin Strategia naţională de aderare la spaţiul Schengen, Planul de Acţiune Schengen şi prin Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010. Proiectul "Reamenajarea şi dotarea la standarde Schengen a oficiilor consulare ale României din ţările situate în afara spaţiului Schengen" inclus în prezentul Plan indicativ este o continuare a eforturilor depuse de România până la acest moment.Dezvoltarea viitoare a secţiilor consulare române din cadrul misiunilor diplomatice şi a consulatelor de carieră are ca scop aderarea României la spaţiul Schengen, programată a se realiza în 2011.RezultateI. Oficiile consulare române vor îndeplini cerinţele din Catalogul Schengen UE privind cele mai bune practici şi recomandări, şi se va asigura emiterea de vize conform Instrucţiunilor Consulare Comune.II. Vor fi achiziţionate 7 imobile care vor primi destinaţia de sedii pentru oficii consulare ale României în străinătate.Contracte:a) 7 contracte pentru achiziţia de imobile în locaţii care sunt în curs de stabilire din cadrul grupului-ţinta de 17 destinaţii selecţionate (pct 5.1, coloana "achiziţie imobil"); … b) 21 contracte de servicii conexe (expertiză imobiliară, avize de specialitate, etc.). … III. Vor fi modernizate şi/sau reamenajate la standarde Schengen 70 de oficii consulare din ţări situate în afara spaţiului Schengen.Contracte:a) 20 de contracte de lucrări pentru reamenajarea sediilor oficiilor consulare; … b) 50 contracte de servicii conexe (expertiză tehnică, avize de specialitate, etc.)*) … ––-*) NOTĂ: având în vedere că lucrările încă nu au fost demarate, numărul de contracte de servicii conexe este estimativ. Lipsa informaţiilor concrete privind avizele solicitate prin reglementările naţionale din ţările unde se vor desfăşura lucrări face imposibilă stabilirea exactă a numărului de contracte.IV. Oficiile consulare vor fi dotate cu echipamentele necesare activităţii de profil. În acest fel se vor asigura spaţii de lucru cu publicul moderne şi se vor crea cele mai bune condiţii pentru asistarea solicitanţilor de viză. Va fi realizată dotarea cu mobilier şi echipamente specifice, cum ar fi:a) instrumente de detectare a documentelor false sau falsificate: … (i) videocomparatoare;(îi) detectoare de documente false sau falsificate.b) container de securitate pentru păstrarea colantelor de viză; … c) sisteme de control acces compuse din: … (i) cartele proximitate;(îi) cititoare de control acces;(iii) cititoare de control acces pentru acces autovehicule;(iv) buton cerere ieşire;(v) buton evacuare;(vi) modul centrală control acces;(vii) amortizor hidraulic;(viii) broaşte electrice;(ix) software control acces;(x) sursă alimentare;(xi) cablu cupru litat;(xii) turnicheti acces;d) echipamente de supraveghere compuse din: … (i) cameră CCTV color;(îi) cameră video de interior;(iii) cameră video de exterior;(iv) obiectiv interior cameră CCTV;(v) obiectiv exterior cameră CCTV;(vi) carcasa termostatată de exterior;(vii) proiectoare infraroşu de interior;(viii) proiectoare infraroşu de exterior;(ix) convertor pasiv;(x) convertor active;(xi) cablu de date neecranat;(xii) cablu alimentare echipamente;(xiii) sistem înregistrare şi management al semnalelor video/audio;(xiv) staţie client pentru monitorizare;(xv) detector de mişcare de exterior;(xvi) monitoare LCD pentru supraveghere;e) sisteme de alarmare şi semnalizare incendiu compuse din: … (i) centrală antiefracţie şi semnalizare incendiu;(îi) tastatură comandă pentru centrală;(iii) contacte magnetice uşă;(iv) detectori de mişcare tip PIR;(v) detectori acustici de geam spart;(vi) senzor de umiditate;(vii) detectori optici de fum şi temperatură;(viii) detector de gaz metan;(ix) bariera infraroşu supraveghere;(x) sirene interior;(xi) buton panică;(xii) cablu cupru litat;(xiii) modul de procesare;(xiv) cablu inductive;(xv) senzor vibraţie adresabil;f) detectoare de metale tip poartă (portal); … g) detectoare portabile pentru metale; … h) scannere cu raze X pentru bagaje; … i) detectoare de materiale explozibile şi substanţe toxice; … j) sisteme intercomunicaţie compuse din: … (i) videointerfon;(îi) aparatură comunicaţie la ghişeu;k) componente reţea IT amp;C: … (i) rack pentru servere;(îi) servere aplicaţii diverse;(iii) prize Ethernet;(iv) cat de interior;(v) patch panel cu priză Ethernet;(vi) switch 24 porturi;(vii) router;(viii) patch corduri;(ix) UPS-uri diferite;(x) generatoare curent electric pentru 110 şi 220 V;(xi) multiprize cu împământare;(xii) panouri siguranţe pentru punctele de lucru;(xiii) siguranţe reţea;(xiv) conductor electric;(xv) consumabile (canal cablu, dibluri şi kiplinguri, etc);l) sisteme electronice de ticketing (eliberare a bonurilor de ordine simultan cu preluarea datelor personale din paşaport şi introducerea lor în sistem, afişare electronică a evoluţiei primirii cererilor de viză şi repartizării la ghişee). Sistemele vor fi compuse din: … (i) unităţi de citire a codurilor de bare din paşapoarte;(îi) terminale eliberare bilete de ordine;(iii) unitate centrală pentru stocarea şi prelucrarea datelor personale;(iv) staţii de lucru IT la fiecare ghişeu;(v) conectică şi cabluri;(vi) software specializat;m) sisteme avizier electronic video pentru prezentarea de informaţii utile în sălile de aşteptare, compuse din: … (i) monitoare tip Plasmă;(îi) calculator de comandă;(iii) conectică şi cabluri;(iv) software specializat;n) sisteme comunicaţii, compuse din: … (i) centrală telefonică;(îi) aparate telefon;o) staţii de lucru IT, periferice şi birotică: … (i) computere PC;(îi) monitoare LCD;(iii) imprimante de birou;(iv) scannere;(v) fotocopiatoare;(vi) faxuri;(vii) distrugătoare de documente;p) mobilier pentru spaţiile destinate publicului şi pentru birouri: … (i) scaune pentru sala de aşteptare;(îi) mese;(iii) birouri;(iv) scaune pentru birou;(v) dulapuri pentru documente;(vi) biblioteci;(vii) fotolii;(viii) canapele.Contracte:– aproximativ 300 de contracte de furnizare pentru achiziţia dotărilor şi echipamentelor specifice pentru oficiile consulare*)––-*) NOTĂ: numărul de contracte de furnizare este estimativ. Având în vedere că lucrările de reamenajare încă nu au fost demarate, lipsa informaţiilor concrete privind configuraţia finală a spaţiilor şi numărul final al ghişeelor nu permite stabilirea exactă a numărului de echipamente care vor fi achiziţionate.Activităţia) elaborarea unui raport centralizat care să cuprindă cerinţe din Catalogul Schengen UE care trebuie implementate la fiecare oficiu consular; … b) stabilirea priorităţilor şi programarea procesului de lucru la oficiile consulare; … c) pregătirea documentaţiei în conformitate cu legislaţia naţională şi Regulamentul financiar UE, art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană ce constituie parte integrantă a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005 şi Decizia Comisiei nr. 1417 din 04/IV/2007, cu modificările ulterioare; … d) lansarea specificaţiilor tehnice şi a licitaţiilor; … e) semnarea contractelor de lucrări şi pentru echipamentele de securitate; … f) execuţia lucrărilor contractului. … ImpactÎn conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007 – 2010, o componentă cheie a conceptului referitor la securizarea frontierei de stat a României este o politică de vize adecvată, care ar trebui armonizată cu politica de vize UE. În acest context, MAE trebuie să asigure o dotare adecvată, pe baza analizei de risc, a oficiilor consulare şi a oficiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice cu echipamente de detectare a documentelor false şi falsificate. Pe de altă parte, Sistemul de informaţii privind vizele (VIS) va constitui un nou instrument care intenţionează să îmbunătăţească şi să stabilească standarde comune referitoare la managementul frontierei.Implementarea acquis-ului Schengen creează o singură frontieră externă unde verificările în privinţa migraţiei către spaţiul Schengen sunt desfăşurate în conformitate cu un singur set de reguli. Regulile comune referitoare la vize, dreptul de azil şi verificări la frontiera externă au fost adoptate de Guvernul României, pentru a permite libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul statele semnatare, fără încălcarea ordinii şi a legii.Parametrii ce vor fi îmbunătăţiţi sunt:a) controlul documentelor la oficiile consulare şi consulatele de carieră; … b) detectarea documentelor false şi falsificate; … c) controlul documentelor de aplicaţie pentru vize; … d) schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţii adecvate, puncte locale de control, proceduri de urgenţă; … e) coordonarea internă funcţională la toate nivelurile; … f) cooperarea internaţională/bilaterală agreată implementată prin practică la faţa locului (de exemplu: schimb de informaţii, controale în comun, gestionarea situaţiilor de readmisie); … g) măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare intensificată, verificări şi supraveghere. … RO-FSCH 12: Înfiinţarea unui centru de pregătire pentru personalul cu responsabilităţi consulareJustificareÎnainte de numirea într-un post consular, toţi diplomaţii şi consulii români sunt pregătiţi la Centrul de Pregătire a Personalului Consular din cadrul Direcţiei Generale Afaceri Consulare şi Centrul Naţional de Vize din cadrul Ministerul Afacerilor Externe, pentru a se familiariza cu toate cerinţele consulare şi procedurile privind vizele.La Centrul Naţional de Vize, viitorii ofiţeri consulari sunt pregătiţi pentru a opera sistemul Visa On Line, folosit de România pentru a procesa cererile de vize, a emite vizele după obţinerea aprobării şi a tipări documentele temporare de călătorie pentru cetăţenii români care şi-au pierdut paşapoartele.România intenţionează să creeze Centrul de Pregătire a Personalului Consular în conformitate cu toate recomandările Schengen incluzând proceduri aferente asistenţei consulare a cetăţenilor proprii şi a cetăţenilor UE. În stabilirea acestei unităţi, Ministerul Afacerilor Externe asigură o mai bună pregătire a funcţionarilor săi consulari, înainte de a fi numiţi la o secţie consulară română din lume.Activităţile centrului de pregătire vor include:a) pregătirea formatorilor în domeniul aplicării Instrucţiunilor Comune Consulare (ICC); … b) alinierea Instrucţiunilor Naţionale de Vize în conformitate cu ICC; … c) instruire în domeniul Sistemului de Management pentru Vize; … d) pregătirea manualelor de instruire; … e) proceduri standard pentru evaluarea aplicării vizelor în conformitate cu cerinţele Schengen şi a condiţiilor de acordare a vizelor, precum: … (i) documentaţie necesară;(îi) asigurare de călătorie;(iii) proceduri de verificare privind autenticitatea documentelor folosind echipament de depistare a falsului de tip RETRO-CHECK şi SECURITECH;(iv) proceduri de notificare pentru respingere;(v) proceduri de distrugere a colantului de viză;(vi) reguli de acces în Sistemul Naţional pentru Vize şi în bazele de date SIS.Programa de studiu a acestui centru va fi actualizată regulat, iar ofiţerii consulari din cadrul misiunilor diplomatice vor fi chemaţi anual, pentru menţinerea la curent cu noutăţile în domeniu, în special cei aflaţi la post în zone cu risc ridicat de migraţie.Beneficiarii centrului de pregătire vor fi toţi diplomaţii cu atribuţii consulare ai MAE, un total de 260 persoane.Rezultatea) operaţionalizarea Centrului de Pregătire pentru personalul cu atribuţii consulare; … b) înainte de a deveni membru al spaţiului Schengen, România va deţine un Corp Consular pregătit la nivelul standardelor Schengen. … Acest lucru se va realiza prin înfiinţarea Centrului de Pregătire a Personalului Consular şi organizarea unei activităţi de instruire concepută conform prevederilor Catalogului Schengen.Contracte aferente acestui obiectiv:a) 5 contracte de servicii conexe achiziţionării (expertiză imobiliară, avize de specialitate); … b) 1 contract pentru achiziţionarea imobilului; … c) 5 contracte de servicii conexe pentru lucrările de amenajare (expertiză tehnică, avize de specialitate, etc.); … d) 1 contract de lucrări pentru amenajarea conform standardelor Schengen a spaţiilor destinate consulatului model din cadrul imobilului; … e) 20 de contracte de furnizare pentru achiziţia dotărilor şi echipamentelor didactice pentru Centrul de pregătire*). … ––-*) NOTĂ: având în vedere că imobilul încă nu a fost achiziţionat, lipsa informaţiilor privind configuraţia spaţiilor nu permite stabilirea exactă a numărului şi tipurilor de bunuri care vor fi achiziţionate.În plus, faţă de echipamentele şi sistemele specifice, se vor achiziţiona şi următoarele tipuri de dotări:a) echipamente multimedia; … b) mobilier specific pentru un centru de pregătire … c) sistem de E-learning pentru instruirea personalului consular … Activităţi:a) elaborarea unui raport centralizat cu cerinţe din Catalogul Schengen UE care trebuie implementate la Centrul Consular de Pregătire; … b) stabilirea priorităţilor şi programarea procesului de lucru la centrul consular; … c) pregătirea documentaţiei, în conformitate cu legislaţia naţională şi Regulamentul financiar UE, art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană şi Decizia Comisiei nr. 1417/04/IV/2007; … d) lansarea specificaţiilor tehnice şi a licitaţiilor; … e) semnarea contractelor; … f) execuţia lucrărilor contractului. … ImpactInstruirea personalului consular va asigura că verificările în privinţa imigraţiei în spaţiul Schengen sunt efectuate la standarde ridicate, în conformitate cu regulile privind vizele, dreptul de azil, iar verificările la frontiera externă conform Instrucţiunilor Consulare Comune.Parametrii ce vor fi îmbunătăţiţi sunt:a) controlul documentelor efectuat în cadrul oficiilor consulare şi a consulatelor de carieră; … b) detectarea documentelor false şi falsificate; … c) controlul documentelor în vederea aplicării vizelor; … d) conceptul clar de instruire (de bază şi ulterior) este necesar pentru asigurarea abilităţilor operaţionale, cunoaşterea legislaţiei, a limbii etc; … e) cooperare internaţională/bilaterală agreată, implementată în practică la locaţie (de exemplu: schimb de informaţii, controale comune, gestionarea situaţiilor de readmisie); … f) măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea căutării, prin verificări şi supraveghere. … LocalizareReprezentarea grafică privind "Centrului de Instruire a personalului atribuţii consulare" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 60 (a se vedea imaginea asociată).Obiectivul nr. 2: Îmbunătăţirea abilităţii de control prin creşterea capacităţii de stocare a datelor şi de acces a datelorA. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELORDirecţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia InformaţieiRO-FSCH 1: Dotarea cu terminale TETRA a structurilor MAIJustificareÎn contextul măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea căutărilor, controalelor şi supravegherii pe teritoriul naţional, obiectivul strategic al proiectului este de a implementa componenta mobilă a Sistemului Informatic Schengen II (SIS II).Scopul proiectului este achiziţia de terminale radio TETRA pentru structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor. Terminalele vor fi folosite pe infrastructura platformei naţionale comune de radiocomunicaţii digitale mobile TETRA denumită în continuare PCT – Platforma Comună TETRA.Proiectul propus capitalizează investiţiile făcute de Guvernul român şi Uniunea Europeană pentru implementarea TETRA în România (inclusiv subsistemul TETRA implementat prin contractul încheiat între MAI – EADS).Scurtă prezentare a PCTConceptul este de a avea o unică platformă – PCT – care să asigure servicii de comunicaţii mobile pentru toate instituţiile guvernamentale.PCT asigură suportul de comunicaţii pentru aplicaţii informatice mobile (inclusiv aplicaţii specifice Schengen), constituind:– componenta mobilă a Sistemului de Securitate al Frontierei Române;– componenta mobilă a Sistemului Informatic Schengen II (SIS II).În conformitate cu Planul de Acţiune Schengen, actualizat în 2008, extinderea platformei TETRA pentru acoperire naţională este un obiectiv important pentru România.PCT se implementează prin eforturile coordonate ale mai multor instituţii din România.Programe pentru implementarea PCT:● Proiectul PHARE, 2004-RO 016-772.03.04.02.B2 derulat de MAI – Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, asigură acoperirea radio TETRA pentru 3 judeţe de frontieră – Iaşi, Vaslui şi Galaţi.● Proiecte derulate de organizaţii guvernamentale asigură acoperirea radio TETRA în principal în judeţele din interiorul teritoriului naţional.Contractul MAI-EADS (în curs de implementare) derulat de MAI – Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră pentru implementarea infrastructurii TETRA în judeţele de frontieră, complementar cu implementările existente. Un obiectiv important ce trebuie urmărit în cadrul acestui program este asigurarea interoperabilităţii cu subsistemele PCT existente.Rezultatele proiectului RO-FSCH 1a) comunicaţii mobile de date, criptate: asigură accesul secretizat, mobil, pentru structurile MAI care au drept de consultare a datelor conţinute în SINS; … b) comunicaţii mobile de voce, criptate: asigură comunicaţiile operative de voce, în mod secretizat pe interfaţa radio, ale tuturor unităţilor MAI care au competenţe în consolidarea şi ameliorarea controalelor la frontierele externe; … c) comunicaţii digitale mobile de voce, criptate între grupurile de utilizatori TETRA şi dispeceratele structurilor MAI; … d) comunicaţii digitale mobile de date, criptate între grupurile de utilizatori TETRA şi dispeceratele structurilor MAI; … e) înregistrarea traficului între consolele dispecer şi terminalele TETRA, inclusiv a datelor de identificare ale apelanţilor mobili TETRA. … Rezultatele de mai sus se vor obţine prin derularea planificată a unei serii de trei contracte (fiecare dintre ele acoperind o zonă geografică specifică), după cum urmează:– Contractul 1.1 – Furnizare terminale TETRAa) Prima etapă a Contractului 1.1 – Furnizare terminale TETRA creează premisele necesare pentru buna desfăşurare a întregului proiect de dotare cu terminale TETRA. În acest sens va fi amenajat un spaţiu de depozitare, recepţie, programare şi management al echipamentelor ce vor fi livrate în cadrul celor două contracte de achiziţie a terminalelor TETRA; … b) A doua etapă a Contractului 1.1 – Furnizare terminale TETRA asigură: … (i) dotarea cu întreaga gamă de terminale TETRA, a structurilor MAI localizate în Bucureşti;(îi) dotarea cu terminale TETRA mobile şi fixe, a structurilor MAI localizate în judeţele Braşov, Constanţa, Ialomiţa şi parţial în judeţele Ilfov şi Prahova;(iii) dotarea parţială cu terminale TETRA portabile a structurilor MAI localizate în judeţele Braşov, Constanţa şi Ialomiţa;(iv) dotarea cu terminale de date portabile (Pocket PC), pentru asigurarea accesului la bazele de date prin intermediul infrastructurii TETRA, a structurilor MAI localizate în Bucureşti şi judeţele Braşov, Constanţa, Ialomiţa şi parţial în judeţele Ilfov şi Prahova.– Contractul 1.2 – Lotul 1 – Furnizare terminale TETRAAcest contract asigură:a) dotarea cu întreaga gamă de terminale TETRA a structurilor MAI localizate în judeţele Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa Năsăud, Buzău, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Sălaj, Sibiu, Vâlcea, Vrancea şi parţial în judeţele Ilfov şi Prahova; … b) dotarea cu terminale portabile a structurilor MAI localizate în judeţele Braşov, Constanţa şi Ialomiţa; … c) completări pentru întreaga gamă de terminale TETRA, a structurilor MAI localizate în judeţele Iaşi, Vaslui şi Galaţi (Contractul PHARE 2004-RO 016- 772.03.04.02.B2, finanţat de Uniunea Europeană, nu a avut ca obiectiv furnizarea de terminale TETRA pentru asigurarea componentei mobile N.SIS II, acest obiectiv fiind definit ulterior implementării Contractului PHARE. Din această perspectivă, cele două proiecte sunt complementare şi nu se produce nicio suprapunere investiţională); … d) dotarea cu terminale de date portabile (Pocket PC), pentru asigurarea accesului la bazele de date prin intermediul infrastructurii TETRA, a structurilor MAI localizate în judeţele Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa Năsăud, Buzău, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Sălaj, Sibiu, Vâlcea, Vrancea, Iaşi, Vaslui, Galaţi şi parţial în judeţele Ilfov şi Prahova; … e) dotarea destinatarilor finali ai proiectului cu truse de scule pentru efectuarea instalărilor de terminale TETRA mobile şi fixe; … f) dotarea cu echipamente TETRA repetoare (repeater gateway) – câte un repetor pentru fiecare inspectorat general şi unul pentru Direcţia Generală de … Informaţii şi Protecţie Internă.– Contractul 1.2 – Lotul 2 – Furnizare console dispecer TETRAa) amenajarea spaţiilor (electroalimentare şi climatizare) în care se instalează echipamentele pentru înregistrarea traficului TETRA; … b) dotarea cu console dispecer şi echipamente pentru înregistrarea traficului TETRA precum şi echipamente de conectare aferente acestora, a structurilor MAI localizate în Bucureşti şi judeţele Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa Năsăud, Braşov, Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Mureş, Neamţ, Prahova, Sălaj, Sibiu, Vâlcea, Vrancea, Iaşi, Vaslui şi Galaţi. … – Contractul 1.3 – Furnizare terminale TETRA – Management de proiectAcest contract asigură:a) dotarea echipei de management şi coordonare tehnică a implementării proiectului (MAI – DGCTI) cu un testor TETRA, două laptopuri, un echipament "storage center ethernet", un distrugător de documente, o tablă "white board" şi echipamente pentru birou. … ActivităţiÎn fiecare din contractele 1.1, şi 1.2-Lotul 1 sunt prevăzute următoarele activităţi principale:– Implementarea contractului:a) Amenajarea spaţiului de depozitare, recepţie, programare şi management al echipamentelor ce vor fi livrate în cadrul proiectului (face obiectul primei faze a primului contract); … b) instruirea personalului beneficiarului în vederea programării terminalelor TETRA ce urmează a fi achiziţionate; … c) instruirea personalului beneficiarului în vederea instalării terminalelor TETRA mobile ce urmează a fi achiziţionate; … d) instruirea personalului beneficiarului pentru utilizarea echipamentelor, instalaţiilor şi utilajelor livrate în cadrul contractelor, altele decât terminalele TETRA; … e) certificarea soluţiilor de instalare a terminalelor TETRA mobile; … f) livrarea terminalelor radio şi a celorlalte echipamente (PPC, kit-uri de instalare, repetoare etc.); … g) programarea terminalelor radio; … h) introducerea în sistem a terminalelor (activare); … i) distribuirea terminalelor TETRA şi a dispozitivelor PPC la destinatarii finali; … j) instalarea terminalelor TETRA fixe şi mobile şi a dispozitivelor PPC; … k) instalarea repetoarelor TETRA (face obiectul contractului 1.2-Lotul 1). … În contractul 1.2. – Lotul 2 sunt prevăzute următoarele activităţi principale:– Implementarea contractului:a) amenajarea spaţiilor (electroalimentare şi climatizare) în care se instalează echipamentele pentru înregistrarea traficului TETRA; contractantul va efectua activităţi de site survey, va realiza proiecte tehnice de amenajare şi va realiza amenajarea spaţiilor în care se instalează echipamentele pentru înregistrarea traficului TETRA; … b) livrarea consolelor dispecer, a echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA şi a echipamentelor aferente conectării acestora; … c) distribuirea consolelor dispecer, a echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA şi a echipamentelor aferente conectării acestora în locaţiile de instalare; … d) instalarea, configurarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA, a consolelor dispecer şi a echipamentelor aferente conectării acestora; … e) instruirea personalului beneficiarului în vederea operării echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA; … f) instruirea personalului beneficiarului în vederea utilizării consolelor dispecer. … – Finalizarea contractului: acceptanţă şi plată.ImpactSecuritatea frontierei României este asigurată de către Poliţia Română de Frontieră, cu sprijinul mai multor structuri ale MAI şi al altor instituţii ale Statului Român.România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, ia măsuri pentru prevenirea migraţiei ilegale precum şi împotriva infracţionalităţii transfrontaliere. În interiorul teritoriului statelor Schengen, aceste acţiuni sunt derulate prin măsuri evoluate de căutare, verificare şi supraveghere.Proiectul propus pune în practică, pe domeniul comunicaţiilor mobile, Strategia Naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007 – 2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 324/2007 asigurând radiocomunicaţii mobile pentru structurile MAI din filtrul IV.Proiectul propus pune în practică, pe domeniul comunicaţiilor mobile, conceptul "four-tier access control" (control pe patru nivele/filtre) pentru management integrat al frontierei externe, definit în concluziile Consiliului Uniunii Europene din decembrie 2006.LocalizareReprezentarea grafică privind "Terminale Tetra achiziţionate, instalate şi operaţionale" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 65 (a se vedea imaginea asociată).RO-FSCH 2: Extinderea implementării Sistemului Informatic Naţional de Semnalări (SINS) la nivel naţionalJustificareDupă aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă fază, care presupune pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare pentru eliminarea controalelor la frontierele interne, în vederea aderării la Spaţiul Schengen.România a iniţiat o pregătire sistematică pentru a adera la spaţiul Schengen în paralel cu desfăşurarea activităţilor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Începând cu luna ianuarie 2007, eforturile au fost accelerate şi axate pe îndeplinirea condiţiilor necesare pentru a deveni stat membru Schengen.Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea ulterioară a capacităţii operaţionale a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) de a implementa acquis-ul Schengen, care se va realiza prin dezvoltarea completă şi operaţionalizarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări (SINS) compatibil cu SIS II. Îndeplinirea acestui obiectiv va ajuta la asigurarea unui înalt nivel de control la frontierele externe şi a securităţii interne şi va asigura de asemenea un schimb de informaţii intensificat cu statele membre Schengen şi Sistemul Central SIS, care implică o combatere eficientă a crimei organizate transfrontaliere, terorismului, traficului cu maşini furate, droguri şi armament, migraţie ilegală şi reducerea riscului de emitere a vizelor pentru cetăţenii care au restricţii de a intra pe teritoriul statului nostru.La data aderării României la spaţiul Schengen, SINS va furniza date către Sistemul de Informaţii Schengen, în conformitate cu cerinţele Schengen. SINS va conţine atât semnalările de interes Schengen emise de către autorităţile române care vor alimenta C.SIS II, cât şi semnalările de interes non Schengen (de interes naţional). Acest sistem va fi disponibil tuturor autorităţilor competente în vederea consultării şi/sau actualizării SINS, în conformitate cu drepturile legale stabilite de prevederile Convenţiei de Aplicare a Acordului de la Schengen.Extinderea implementării SINS la nivel naţional va realiza următorul obiectiv: extinderea funcţionalităţilor aplicaţiei software de la nivelul central al SINS către autorităţile cu drept de consultare a datelor din SINS şi asigurarea conectării cu acestea, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 345/2005.În privinţa concluziilor şi recomandărilor experţilor statelor membre UE, autorităţile române au luat următoarele măsuri:a) au fost alocate de la bugetul naţional fondurile necesare pentru achiziţia publică a serviciilor de consultanţă IT amp;C pentru proiectarea şi auditarea implementării SINS, în concordanţă cu Planul de Implementare SINS; … b) contractul pentru serviciile de consultanţă IT amp;C pentru proiectarea şi auditarea implementării SINS a fost semnat în 19.06.2007 şi are termen de finalizare iunie 2010. Serviciile de consultanţă vor avea ca rezultate studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi caietul de sarcini necesare implementării SINS, asistenţă în procesul de achiziţie publică în vederea alegerii implementatorului şi auditarea implementării sistemului; … c) în concordanţă cu Planul de Acţiune Schengen revizuit 2008, se vor realiza următoarele acţiuni cu scopul îndeplinirii tuturor condiţiilor de pre-aderare la acquis-ul Schengen: … (i) implementarea fazei pilot a SINS, compatibil cu SIS II. Proiectul PHARE 2006 nr. 018-147.03.04, componenta 02.4.1 – Sistemul Informatic Naţional de Semnalări, compatibil cu SIS II, a fost aprobat cu scopul de a implementa faza pilot a SINS;(îi) pe baza rezultatelor din cadrul contractului de consultanţă pentru proiectarea şi auditarea SINS (Studiul de Fezabilitate, Proiectul Tehnic şi Caietul de sarcini aferent SINS) se vor realiza obiectivele prevăzute la Contractul I "Implementarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări la nivel naţional", anume elaborarea aplicaţiei software SINS şi testarea acesteia şi a funcţionalităţilor sistemului.Au fost înfiinţate Comitetul de Coordonare Strategică (CCS), organism cu responsabilităţi în analiza şi coordonarea bunei funcţionări a SINS şi Comitetul Tehnic (CT), organism cu responsabilităţi de analiză şi soluţionare a problemelor de ordin tehnic care pot să apară în funcţionarea SINS.RezultateScopul proiectului este de a realiza extinderea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări (SINS) la nivel naţional în vederea asigurării accesului tuturor autorităţilor competente cu drepturi de actualizare/consultare a datelor din SINS, precum şi compatibilizarea în vederea conectării la SIS II.Rezultatele proiectului vor fi:a) Implementarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări la nivel naţional; … b) Pregătirea personalului tehnic care asigură exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea SINS; … c) Construirea clădirii (pavilion central plus clădiri anexe) dedicată Centrului Naţional SIS; … d) Realizarea utilităţilor, dotarea şi amenajarea clădirii dedicate Centrului Naţional SIS şi a amplasamentului acesteia; … e) Managementul de proiect. … ActivităţiÎnainte de începerea proiectului următoarele etape vor fi deja realizate:a) licitaţia; … b) semnarea contractului; … c) caietul de sarcini şi proiectul tehnic vor fi elaborate în cadrul contractului privind serviciile de consultanţă pentru proiectarea şi auditarea implementării SINS. … Implementarea proiectului cuprinde următoarele contracte:Contractul I – Implementarea SINS la nivel naţional.În cadrul contractului vor fi desfăşurate următoarele activităţi:a) dotarea cu echipamente de tehnică de calcul şi comunicaţie precum şi a software-urilor aferente acestora; … b) realizarea software-ului de aplicaţie pentru SINS care să asigure funcţionalităţile operaţionale şi administrative, precum şi de securitate informatică, toate acestea respectând standardele şi practicile sistemelor similare din Spaţiul Schengen; … c) realizarea interfeţelor SINS cu utilizatorii finali, pentru a permite introducerea, procesarea şi consultarea datelor, în conformitate cu drepturile de acces definite în OUG nr. 128/26.09.2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 345/2005; … d) adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii întregului sistem la nivelul stocării, manipulării şi transmisiei datelor, a accesului la aplicaţie şi la echipamente pentru toţi utilizatorii cu drept de consultare; … e) testarea software-ului de aplicaţie, a funcţionalităţilor sistemului şi acceptanţa finală; … f) pregătirea personalului tehnic care asigură exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea SINS; … g) operaţionalizarea SINS. … Contractul II – Centrul Naţional SISÎn cadrul contractului vor fi desfăşurate următoarele activităţi:a) studiul de fezabilitate; … b) realizarea proiectului de execuţie a clădirii; … c) realizarea lucrărilor de construcţie aferente clădirii dedicate Centrului Naţional SIS; … d) realizarea utilităţilor, dotarea şi amenajarea clădirii Centrului Naţional SIS şi a amplasamentului acesteia. … Clădirea dedicată Centrului Naţional SIS va asigura spaţiile necesare desfăşurării activităţii personalului Centrului Naţional SIS şi a punctului de rezervă pentru Biroul SIRENE, precum şi funcţionării componentei naţionale SIS (SINS plus copia bazei de date C.SIS II), în conformitate cu cerinţele prevăzute în documentele referitoare la organizarea şi funcţionarea SIS II.Contractul III – Managementul de proiectPentru Contractul III "Managementul de proiect" se estimează achiziţionarea de echipamente de tehnică de calcul, servere pentru aplicaţia de management de proiecte, amenajare electroalimentare pentru camera serverelor, împământare şi cursuri pentru aplicaţia de management de proiect.În cadrul contractului vor fi desfăşurate următoarele activităţi:a) identificarea obiectivelor, … b) elaborarea documentaţiei de programare; … c) elaborarea documentaţiei de licitaţie. … ImpactRealizarea proiectului va avea un impact important la frontiera externă prin obţinerea următoarelor rezultate:a) se va întări controlul şi supravegherea la punctele de trecere a frontierei externe. Timpul de control al documentelor la trecerea frontierei va fi redus; … b) va creşte eficienţa activităţilor de supraveghere la frontiera externă; … c) se va îmbunătăţi infrastructura, se vor asigura facilităţile şi echipamentele necesare pentru activităţile de control şi supraveghere la frontieră; … d) se va realiza o armonizare a bazelor de date care vor fi pregătite să asigure comunicarea între ele dar şi cu sistemele SIS II şi VIS; … e) vor fi îmbunătăţite activităţile şi mecanismele de control şi de cooperare în scopul combaterii terorismului, a criminalităţii transfrontaliere, a traficului cu vehicule furate, cu droguri şi armament şi a migraţiei ilegale; … f) se va reduce riscul de acordare a vizelor pentru cetăţenii care au restricţii de intrare pe teritoriul statului român. … LocalizareReprezentarea grafică privind "Frontiera externă şi toate judeţele din România" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 68 (a se vedea imaginea asociată).RO-FSCH 3: Realizarea extinderii Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce – Date (RCVD) a MAI pentru asigurarea suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MAI care concură la constituirea mediului informatizat de cooperare european în domeniul afacerilor interneJustificareObiectivul proiectului este în concordanţă cu conţinutul Convenţiei de Aplicare a Acordului Schengen, titlul 4, cu privire la Sistemul Informatic Schengen. Realizarea acestui proiect este o condiţie pentru finalizarea pregătirilor tehnice în vederea asigurării accesului în condiţii bune la baza de date SINS şi apoi la componenta naţională a SIS. Astfel, proiectul are o contribuţie semnificativă în aplicarea acquis-ului Schengen şi întărirea controlului la frontierele externe, asigurând accesul structurilor cu atribuţii în domeniul Schengen la baza de date SINS.În acelaşi timp, implementarea acestui proiect reprezintă şi o recomandare a experţilor Comisiei Europene, exprimată în Raportul misiunii "peer-to-peer review" în domeniul IT, ce a avut loc în perioada 6-10 februarie 2006.În prezent RCVD a MAI este format din reţele de arie metropolitană pentru Municipiul Bucureşti şi 12 municipii reşedinţă de judeţ. Ca parte integrantă a RCVD, există în desfăşurare un proiect care are ca obiectiv realizarea de reţele de arie metropolitană pentru încă 16 municipii reşedinţă de judeţ. De asemenea, sunt conectate la RCVD şi Inspectoratele Judeţene de Poliţie a celorlalte 12 municipii reşedinţă de judeţ.Proiectul are ca obiectiv extinderea RCVD la toate structurile MAI care îşi desfăşoară activitatea în municipii, oraşe şi comune, pentru asigurarea accesului pentru structurile cu atribuţii în domeniul Schengen la baza de date a SINS şi ulterior la componenta naţională a SIS.RezultateImplementarea acestui proiect are ca rezultat finalizarea preparativelor tehnice în vederea asigurării accesului în bune condiţii, pentru structurile cu atribuţii în domeniul Schengen, la baza de date a SINS şi ulterior componenta naţională a Sistemului Informatic Schengen.Rezultatul proiectului este extinderea Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce – Date la nivelul municipiilor, altele decât reşedinţele de judeţ, oraşelor şi comunelor de pe teritoriul României pentru asigurarea suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MAI care concură la constituirea mediului informatizat de cooperare europeană în domeniul afacerilor interne.Structurile MAI cu atribuţii în domeniul Schengen care sunt avute în vedere pentru realizarea acestui proiect sunt următoarele: IGPR cu structurile subordonate, IGJR cu structurile subordonate (drept de consultare conform OUG nr. 128/2005) şi ORI.Se preconizează să se achiziţioneze echipamente de comunicaţii voce date după cum urmează: router-e, firewall-uri, switch-uri, rack-uri, servere, centrale telefonice, precum şi cursuri pentru managementul aplicaţiilor şi echipamentelor aflate în reţea.Pentru contractul nr. 2 Cheltuieli pentru managementul de proiect, se estimează achiziţionarea de echipamente de tehnică de calcul, servere pentru aplicaţia de management, amenajare electroalimentare pentru camera serverelor, împământare mediu şi cursuri pentru aplicaţia de management de proiect.Activităţi1. Realizarea extinderii Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce – Date (RCVD) a MAI se va implementa adoptând proiectul global şi nu pe faze.Activităţile acestor contracte sunt următoarele:a) întocmirea caietului de sarcini; … b) semnarea contractului; … c) livrarea echipamentelor; … d) configurarea echipamentelor; … e) instalarea echipamentelor în locaţii; … f) cursuri de pregătire; … g) servicii de telecomunicaţii; … h) acceptanţa finală. … 2. Activităţile pentru Managementul de Proiect:a) identificarea obiectivelor; … b) asigurarea resurselor umane; … c) elaborarea documentaţiei privind planificarea; … d) elaborarea documentaţiei pentru caietul de sarcini; … e) audit privind implementarea sistemului; … f) elaborarea rapoartelor privind desfăşurarea proiectului. … ImpactProiectul uşurează transferul informaţiilor operative on-line pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene.Parametrii ce vor fi amelioraţi:a) schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţii dedicate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă; … b) funcţionarea coordonării interne la toate nivelurile; … c) echipamente de comunicaţii compatibile. … Implementarea proiectului va fi desfăşurată împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (pe baza infrastructurii complementare dezvoltate prin proiectul "Extindere şi consolidare a infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a STS la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de informaţii necesar autorităţilor publice la nivelul structurilor teritoriale").LocalizareReprezentarea grafică privind "Infrastructura sistemului de comunicaţii dezvoltată şi operaţională" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 71 (a se vedea imaginea asociată).RO-FSCH 4: Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul Ministerului Administraţiei şi InternelorJustificareObiectivul acestui proiect este de a răspunde următoarelor exigenţe:a) necesitatea identificării celor mai bune soluţii în ceea ce priveşte subsistemele de control la frontieră care vor asigura o modalitate sigură de verificare şi confruntare a datelor personale din documentele de călătorie cu datele stocate în bazele de date centrale; … b) necesitatea accesului securizat la datele stocate în sistemele informatice ale MAI, datele clasificate şi de asemenea protecţia datelor personale. … Scopul este determinat de faptul că implementarea acestei soluţii la nivelul MAI va îmbunătăţi confidenţialitatea, siguranţa şi nivelul de încredere al datelor schimbate între instituţiile MAI (şi între utilizatori) în concordanţă cu aquis-ul Schengen (în special pentru controlul la frontiere).Proiectul vizează în principal următoarele:a) întărirea controlului la frontiere (în special în punctele de trecere a frontierei) prin utilizarea unei metode de autentificare de un înalt nivel de securizare; … b) creşterea eficienţei pentru supraveghere şi control la frontierele externe; … c) creşterea securizării datelor schimbate între autorităţile de la frontieră (şi/sau structuri MAI). … Implementarea acestui proiect reprezintă prima (şi principala) fază pentru securizarea accesului tuturor utilizatorilor SIS la sistemele realizate din fondurile aferente Facilităţii Schengen.În acest moment, nivelul de securizare de acest fel nu este în concordanţă cu SIS şi cu cerinţele la nivel naţional pentru manipularea datelor personale ori de altă natură.Parametrii ce vor fi optimizaţi sunt:a) identificarea documentelor falsificate şi contrafăcute; … b) verificarea documentelor de solicitare a vizei; … c) funcţionarea procesului de coordonare internă la toate nivelurile; … d) echipamentul de comunicaţii compatibil; … e) măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea măsurilor de căutare, control şi supraveghere; … f) schimbul de informaţii prin intermediul canalelor de comunicaţii corespunzătoare, puncte de contact la nivel local, proceduri de urgenţă, echipamentul compatibil de comunicaţii. … RezultateRezultatele garantate ale acestui proiect sunt:a) accesul securizat al utilizatorilor SIS la celelalte aplicaţii şi/sau baze de date relevante; … b) un instrument sigur de schimb de date între autorităţile competente de la frontierele externe; … c) reducerea timpului de control al documentelor la punctele de trecere a frontierelor; … d) dezvoltarea securizării controlului de documente şi detectarea eficientă a persoanelor care au făcut fapte care fac obiectul unor restricţii la punctele de trecere a frontierelor; … e) crearea posibilităţii întocmirii unor rapoarte complete şi eficiente ale personalului de la punctele de trecere prin accesul la informaţii furnizate de alte surse; … f) dezvoltarea unor condiţii preliminare pentru interconectarea cu sisteme informatice similare europene şi internaţionale. … Pe parcursul implementării acestui proiect se preconizează încheierea a trei contracte, după cum urmează:a) consultanţă şi servicii de asistenţă tehnică (contractul de servicii). Pe parcursul executării contractului vor fi elaborate studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, documentaţia de atribuire, sprijin în etapa de evaluare a ofertelor/contractare şi ulterior în faza de implementare a sistemului; … b) extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MAI – faza de implementare, asistenţa tehnică pentru toate fazele proiectului; … c) suportul logistic pentru managementul de proiect, care va include achiziţionarea echipamentului necesar pentru personalul direct implicat în implementarea fazelor proiectului. … ActivităţiA. Contractare de consultanţă şi servicii de asistenţă tehnică.a) stabilirea componenţei comitetului de conducere şi a grupului de lucru din partea beneficiarului şi a consultantului; … b) evaluarea sistemelor existente şi viitoare care necesită implementarea PKI; … c) faza de documentare/pregătire pentru personalul din partea beneficiarului; … d) stabilirea arhitecturii generale pentru PKI (propunere ce necesită a fi avizată/modificată de beneficiar); … e) realizarea studiului de fezabilitate şi a soluţiei optime de implementare a PKI; … f) realizarea documentaţiei tehnice şi de licitaţie pentru contractarea fazei de implementare; … g) derularea etapelor specifice procedurii de achiziţie şi contractare; … h) asistenţă tehnică în perioada de implementare a sistemului. … B. Faza de contractare şi implementare a PKIa) stabilirea componenţei comitetului de conducere şi a grupului de lucru din partea beneficiarului şi a consultantului; … b) evaluarea sistemelor existente şi viitoare care necesită implementarea PKI; … c) implementarea unui sistem pilot PKI (pentru un număr limitat de utilizatori/aplicaţii); … d) implementarea PKI la nivel central; … e) implementarea PKI la nivel local; … f) faza finală de implementare PKI şi de acceptanţă. … ImpactImplementarea sistemului va asigura:a) mediu securizat pentru interogarea datelor de către personalul Poliţiei de Frontieră Române; … b) instrument pentru schimbul de date securizat între autorităţile cu atribuţii la frontiera externă; … c) timp redus de verificare a documentelor la trecerea frontierei; … d) sistem cu grad ridicat de securitate pentru controlul documentelor şi identificarea eficientă a persoanelor date în consemn la frontieră; … e) posibilităţi crescute pentru raportarea completă şi eficientă, prin acces la informaţii din alte surse, de către personalul din punctele de trecere a frontierei; … f) stabilirea condiţiilor de bază pentru interconectarea cu sistemele informatice similare la nivel european şi internaţional. … LocalizareReprezentarea grafică privind "Infrastructura cu chei publice(PKI) pentru sistemele IT dezvoltată şi operaţională" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 74 (a se vedea imaginea asociată).RO-FSCH 5: Centrul Multifuncţional de Pregătire SchengenJustificareObiectivul general al acestui proiect este oferirea unui cadru educativ propice în vederea pregătirii personalului implicat direct în Schengen şi în activităţi conexe. În plus, se doreşte facilitarea implementării componentelor acquis-ului Schengen, legislaţiei specifice în acest domeniu şi procedurilor specifice de lucru pentru personalul structurilor operative.Scopul proiectului este:a) pregătirea personalului de specialitate din structurile operative MAI în ceea ce priveşte exploatarea sistemelor informatice de cooperare aferente componentelor acquis-ului Schengen şi în ceea ce priveşte cooperarea cu celelalte instituţii internaţionale implicate; … b) asigurarea pregătirii de specialitate a personalului direct implicat în operarea, administrarea şi mentenanţa Sistemului Informatic Schengen şi SINS; … c) asigurarea pregătirii multilaterale a personalului din diferite structuri MAI implicate în procesul de aderare, precum şi cunoaşterea procedurilor omologate în spaţiul Schengen. … RezultateÎntregul personal MAI cu atribuţii în domeniul Schengen va fi pregătit în ceea ce priveşte utilizarea sistemelor informatice Schengen, a documentelor, cunoaşterea normelor juridice în vigoare impuse de aderarea la spaţiul Schengen, a procedurilor/standardelor impuse în ceea ce priveşte controlul la frontierele externe.Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen va fi un important centru regional şi european de cooperare interinstituţională în domeniul Schengen.Trei contracte urmează să fie încheiate în timpul implementării acestui proiect:a) consultanţă şi service pentru asistenţă tehnică; … b) renovarea/reabilitarea centrului şi achiziţia de bunuri şi servicii; … c) asistenţă logistică pentru managementului proiectului. … ActivităţiS-au desfăşurat activităţile de identificare a locaţiilor posibile, s-a elaborat şi adoptat Strategia MAI în domeniul pregătirii cadrelor în care un capitol distinct este rezervat Centrului Multifuncţional de pregătire Schengen, cu două locaţii: Ploieşti şi Buzău, prin restructurarea celor două licee ale MAI.Activităţile aferente derulării proiectului sunt:A. Achiziţionarea serviciilor de consultanţă, cu următoarele rezultate:a) evaluarea Centrului existent (cu cele două locaţii: Liceele Ministerului Administraţiei şi Internelor din Ploieşti şi Buzău). Transformarea acestuia în centru de pregătire multifuncţional. Stabilirea necesarului de lucrări de amenajare/reabilitare. … Dimensionarea volumului de dotări. Dimensionarea necesarului de cursuri de pregătire a instructorilor deja angajaţi şi a sistemelor de pregătire tip e-learning;b) realizarea unui model organizatoric şi funcţional al Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen; … c) realizarea Studiului de Fezabilitate şi a soluţiei tehnice optime; … d) realizarea proiectului tehnic şi a documentaţiei de atribuire aferente fazei de implementare. … B. Contractarea şi implementareaa) reabilitarea şi modernizarea Centrului, achiziţia de echipamente, asigurarea conexiunilor necesare, elaborarea aplicaţiilor software; … b) testarea aplicaţiei şi a funcţionalităţii sistemului; … c) asigurarea formatorilor; … d) elaborarea programei de pregătire, a cursurilor în conformitate cu necesităţile de pregătire identificate în colaborare cu structurile beneficiare; … e) implementarea şi derularea programelor de pregătire. … ImpactPregătirea personalului cu responsabilităţi în:a) exploatarea sistemelor informatice cu relevanţă Schengen, pentru detectarea falsurilor şi prevenirea emigraţiei ilegale, controlul frontierelor externe pentru prevenirea imigraţiei ilegale; … b) combaterea crimelor transfrontaliere, producerii/traficului de droguri şi spălării de bani, lupta împotriva traficului de persoane; … c) implementarea unei strategii anticorupţie; … d) cunoaşterea prevederilor de lucru/exploatare în reţelele de comunicaţii de date din spaţiul Schengen. … În cadrul formării iniţiale se va asigura pregătirea de specialitate în principal a personalului destinat să îşi desfăşoare nemijlocit activitatea în componentele operative ale instituţiilor/ structurilor cu responsabilităţi Schengen.LocalizareReprezentarea grafică privind "Centrul de instruire multifuncţional Schengen înfiinţat şi funcţional" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 76 (a se vedea imaginea asociată).RO-FSCH 13: Implementarea componentei naţionale a Sistemului Informatic Schengen II (N.SIS II) în România – copia naţională a bazei de date SIS II şi asigurarea conectivităţii la sistemul central SISJustificare:Obiectivul general al acestui proiect este dezvoltarea viitoare a capacităţii operaţionale a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), în vederea implementării acquis-ului Schengen, obiectiv ce va fi realizat prin operaţionalizarea componentei naţionale a Sistemului Informatic Schengen (N.SIS), formată din Sistemul Informatic Naţional de Semnalări (SINS), sistem aflat în curs de realizare, şi copia naţională a bazei de date centrale a Sistemului Informatic Schengen (CS-SIS).Îndeplinirea acestui obiectiv va contribui la creşterea eficienţei controlului la frontiera externă şi a securităţii interne şi va asigura intensificarea schimbului de informaţii cu statele membre Schengen şi cu sistemul central CS-SIS, având ca rezultat combaterea mai eficientă a criminalităţii transfrontaliere. Realizarea acestui obiectiv reprezintă o condiţie obligatorie în procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen.Rezultate:Scopul proiectului este de a implementa componenta naţională a SIS II (N.SIS II), realizarea interfeţei între SINS şi aceasta, şi asigurarea conectării la sistemul central SIS.Rezultatele proiectului vor fi:a) realizarea copiei naţionale a bazei de date centrale SIS II; … b) realizarea interfeţei între SINS, compatibil SIS II, şi copie; … c) realizarea aplicaţiei informatice, reprezentând soluţia de adaptare (conversie) a Sistemului Informatic Naţional de Semnalări, compatibil SIS II cu cerinţele SIS 1+, la nivelul modelului de date şi a funcţionalităţilor sistemului, astfel încât să poată transmite date în formatul SIS 1+; … d) implementarea soluţiei portugheze SISone4ALL; … e) achiziţionarea infrastructurii (echipamente IT amp;C) necesare implementării soluţiei SISone4ALL, soluţiei de adaptare a SINS şi copie; … f) asigurarea conectării la sistemul central SIS. … Activităţi:Implementarea proiectului cuprinde următoarele contracte:Contractul I – achiziţionarea aplicaţiei informatice necesare implementării copiei naţionale a bazei de date centrale SIS II şi a soluţiei de adaptare (conversie) a Sistemului Informatic Naţional de Semnalări, compatibil SIS II cu cerinţele SIS 1+, la nivelul modelului de date şi a funcţionalităţilor sistemului, în vederea conectării la sistemul central SIS.În cadrul contractului vor fi desfăşurate următoarele activităţi:a) realizarea unei aplicaţii ce va asigura toate funcţionalităţile necesare schimbului de informaţii dintre sistemul naţional N.SIS II şi sistemul central SIS; … b) integrarea cu sistemul naţional SINS şi aplicaţia SISone4ALL; … c) testarea funcţionalităţilor de interconectare cu SINS; … d) asigurarea conectării între sistemul naţional N.SIS şi sistemul central SIS; … e) achiziţionarea, configurarea şi punerea în folosinţă a unui software automat de testare a consistenţei datelor şi a interconectării dintre N.SIS şi sistemul central SIS; … f) servicii de training şi mentenanţă pentru software-urile achiziţionate; … g) operaţionalizarea N.SIS II. … Contractul II – Achiziţionarea infrastructurii necesare soluţiei SISone4ALL, a copiei naţionale a bazei de date SIS şi a soluţiei de adaptare a SINS în vederea conectării la sistemul central SISÎn cadrul contractului se va desfăşura activitatea de dotare cu echipamente de tehnică de calcul şi comunicaţie precum şi cu software-ul aferent acestora.Contractul III – Managementul de proiect.În cadrul Contractului III "Managementul de proiect" vor fi achiziţionate echipamente de tehnică de calcul, servere pentru aplicaţia de management de documente, cursuri pentru aplicaţia de management de documente şi dotări logistice necesare bunei desfăşurări a proiectului.În cadrul contractului vor fi desfăşurate următoarele activităţi:a) identificarea obiectivelor; … b) elaborarea documentaţiei de programare; … c) elaborarea documentaţiei de licitaţie. … ImpactRealizarea proiectului va avea un impact important la frontiera externă prin obţinerea următoarelor rezultate:a) se va întări controlul şi supravegherea la punctele de trecere a frontierei externe. … Timpul de control al documentelor la trecerea frontierei va fi redus;b) va creşte eficienţa activităţilor de supraveghere la frontiera externă; … c) se va asigura accesul autorităţilor conform competenţelor la datele stocate în baza de date centrală a SIS; … d) se va realiza o armonizare a bazelor de date care vor fi pregătite să asigure comunicarea între ele dar şi cu sistemele SIS şi VIS; … e) vor fi îmbunătăţite activităţile şi mecanismele de control şi de cooperare în scopul combaterii terorismului, a criminalităţii transfrontaliere, a traficului cu vehicule furate, cu droguri şi armament şi a migraţiei ilegale; … f) se va reduce riscul de acordare a vizelor pentru cetăţenii care au restricţii de intrare pe teritoriul ţării. … LocalizareReprezentarea grafică privind "Copia naţională a bazei de date SIS II, instalată şi operaţională" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 78 (a se vedea imaginea asociată).Oficiul Român pentru ImigrăriRO-FSCH 6: Realizarea şi integrarea în sistemul informatic pentru managementul străinilor a unei biblioteci virtuale care să cuprindă specimene ale documentelor de identitate, călătorie şi stare civilă folosite de străini pe teritoriul României, incluzând o descriere a elementelor de siguranţă ale acestoraJustificareScopul acestui proiect este să creeze un instrument pentru personalul ORI, care să permită depistarea tentativelor de fraudă menite pentru obţinerea, în mod ilegal, a dreptului de şedere.Prin proiectul PHARE 0107.17 Oficiul Român pentru Imigrări a realizat un sistem IT pentru gestionarea străinilor, prin contracte de investiţie.Până la sfârşitul anului 2004 a fost implementat un proiect pilot la nivelul a 4 judeţe, iar până la sfârşitul anului 2005 sistemul a fost realizat la nivelul tuturor structurilor teritoriale ale ORI.Prin proiectul PHARE 0006.16, un proiect pilot pentru un sistem on line de procesare a aplicaţiilor visa a fost finanţat prin Programul PHARE 2000, conectând mai multe ambasade la un punct central localizat la Ministerul Afacerilor Externe şi conectat direct la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Mai departe, sistemul a fost extins prin Proiectul PHARE 2002/000-586.04.14.Prezentul proiect are ca scop crearea unui sistem informaţional pentru putere decizională şi este stabilit în cadrul Planului de acţiune 2007 pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1122/2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010.În activitatea uzuală de serviciu, personalul ORI se confruntă cu multe cazuri în care trebuie să ia decizii referitoare la documentele de identitate şi cele care privesc statutul civil ale cetăţenilor străini fără posibilitatea de a le compara cu exemplarele originale în acel moment. O bibliotecă virtuală cu informaţii relevante ar fi un instrument eficient pentru personalul menţionat în detectarea documentelor contrafăcute şi falsificate.RezultateRezultatele garantate sunt:a) realizarea unui sistem IT pentru gestionarea străinilor şi echipamentul aferent pentru stocarea datelor instalat şi operaţional; … b) realizarea unui sistem IT pentru gestionarea străinilor, echipamentul aferent şi echipamentul software instalat şi operaţional pentru captare/prelucrare imagini; … c) o fază pilot pentru proiectul operaţional din cadrul sistemului IT pentru gestionarea străinilor. … În cadrul acestui proiect va fi încheiat un singur contract de furnizare.Cantităţile şi echipamentul vor fi determinate după încheierea studiului de fezabilitate coordonat de către Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul MAI.Activităţi:a) analiza cerinţelor privind funcţiile sistemului; … b) realizarea conceptului tehnic general al proiectului necesar pentru implementarea sistemului; … c) dezvoltarea sistemului incluzând achiziţionarea şi instalarea software-ului şi echipamentelor necesare conform proiectului tehnic întocmit; … d) testarea funcţiilor sistemului; … e) implementarea sistemului; … f) organizarea unor sesiuni de pregătire privind utilizarea bibliotecii virtuale. … ImpactProiectul propus va contribui la reducerea riscului de acceptare la ghişee a documentelor de identitate, călătorie şi statut civil contrafăcute, în vederea reducerii numărului de cazuri în care dreptul de rezidenţă este obţinut fraudulos, precum şi la diminuarea perioadei de timp necesare pentru procesarea cererilor de prelungire a dreptului de rezidenţă.Proiectul curent va continua procesul de armonizare a cererilor naţionale cu sistemele informaţionale ale UE, respective SIS şi VIS.Parametrii abordaţi vor fi:a) controlul documentelor la oficiile consulare şi la consulatele de carieră; … b) detectarea documentelor false sau falsificate; … c) controlul documentelor incluse în cererile de viză; … d) măsurile de prevenire ale migraţiei ilegale şi ale criminalităţii transfrontaliere, în teritoriu, prin intermediul extinderii şi intensificării verificărilor, a controalelor şi supravegherii. … LocalizareReprezentarea grafică privind "Bucureşti şi site_uri relevante ale oficiului român pentru imigrări" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 80 (a se vedea imaginea asociată).RO-FSCH 7: Modernizarea sistemului IT al ORI, corelat cu SIS II şi VISJustificareScopul proiectului este actualizarea aplicaţiilor IT şi a infrastructurilor respective, în conformitate cu specificaţiile tehnice ale SIS II şi VIS.În prezent, sistemele IT ale ORI au un anumit nivel de compatibilitate cu SIS II şi VIS. Totuşi, în lumina unei armonizări depline, este necesară dezvoltarea sistemelor ORI, atât referitor la bazele de date, cât şi la aplicaţii.Structura bazei de date trebuie extinsă şi completată pentru a cuprinde toate datele relevante SIS II şi VIS, într-un format compatibil.Aplicaţiile necesită upgradarea secţiunii de consultare a bazelor de date, astfel încât timpul de răspuns să se menţină în limitele impuse de SIS II şi VIS.În plus, pentru schimbul de date cu VIS, este necesară dezvoltarea unor module pentru obţinerea, procesarea şi managementul datelor biometrice ale cetăţenilor care solicită vize, ca şi pentru imprimarea vizelor pe documente, la punctele de trecere a frontierei.Deoarece ciclul de viaţă al componentelor hardware procurate urmează a ajunge la sfârşit, echipamentul vechi va trebui înlocuit.Sporirea numărului de date prelucrate şi stocate, datorită creşterii numărului de dosare din baza de date şi al preluării procesului de prelucrare a datelor biometrice, va necesita înlocuirea serverelor care sunt, actualmente, operaţionale cu echipamente superioare din punct de vedere tehnic (capacitate de stocare, viteză de procesare).În vederea creării modulelor de obţinere a datelor biometrice pentru imprimarea vizelor, în punctele de trecere a frontierei, va fi necesară achiziţionarea echipamentelor pentru amprentarea digitală a solicitanţilor de viză, similare cu cele care vor funcţiona în cadrul misiunilor diplomatice din România.Politica de securitate referitoare la sistemele informaţionale ale ORI furnizează o protecţie corespunzătoare a informaţiei, în ceea ce priveşte protecţia fizică a acestora, accesul la echipamente şi date, în conformitate cu competenţele şi prevederile legale curente.Cu toate acestea, se consideră că nivelul de securitate şi confidenţialitate a sistemului ar trebui îmbunătăţit, iar acest obiectiv este realizabil prin intermediul proiectului actual.RezultatePrintre rezultatele garantate se numără:a) achiziţionarea a 200 staţii de lucru, 2 soluţii Thin Client Terminal Server care vor asigura câte 80 de posturi de lucru, echipamente pentru comunicaţie (10 switch-uri), 4 UPS-uri de mare putere, a unui server tip cluster, cu 2 noduri, necesar implementării modulului de aplicaţie, echipament de stocare cu capacitate de stocare 1TB şi software de backup, cu 2 switch-uri fibră optică şi librărie de benzi; … b) achiziţionarea a 10 sisteme de supraveghere a accesului şi a 100 de cartele de acces; … c) achiziţionarea serviciilor de consultanţă în vederea modernizării infrastructurii software. … (i) realizarea documentaţiei tehnice detaliate aferente modernizării software;(îi) modificarea structurii bazei de date a ORI în conformitate cu specificaţiile tehnice detaliate aferente SIS II, VIS şi componentelor naţionale ale acestora;(iii) modificări la nivelul aplicaţiilor informatice;(iv) organizarea, cadrul activităţii de consultanţă, de cursuri de pregătire pentru specialiştii Centrului de Comunicaţii şi Informatică (CCI) din cadrul O.R.I., relevante pentru activitatea proiectului şi adaptate contextului tehnologic aferent procesului de modernizare şi interconectare (cel puţin cursuri privind tehnologii web services, configurare server de baze de date, etc.) precum şi asigurarea de suport în etapa de implementare propriu zisă, suport în etapa de testare precum şi în etapa de migrare a datelor iniţiale către componenta naţională a SIS II.Activităţia) Modernizarea infrastructurii hardware a Sistemului IT al ORI la nivelul structurilor centrale şi teritoriale, care au acces la sistemul informatic, pentru a se asigura accesul permanent la fluxurile de informaţii, în vederea îndeplinirii atribuţiilor operative; … b) Ridicarea nivelului de securitate fizică a Sistemului IT al ORI în vederea alinierii la standardele de securitate prevăzute de Catalogul de recomandări şi bune practici SIS/SIRENE precum şi recomandărilor formulate de Serviciul Sisteme Informatice Schengen din cadrul Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei pentru structurile care vor avea drept de acces la SINS; … c) Modernizarea infrastructurii software; … d) Asigurarea furnizării de expertiză la un nivel adecvat pentru specialiştii CCI din cadrul ORI, pentru asigurarea condiţiilor de interoperabilitate între sistemul IT al ORI cu componentele naţionale ale SIS II şi VIS; … ImpactImpactul direct la frontiera externă va viza reducerea riscurilor asociate fenomenului intrării ilegale, dat fiind faptul că O.R.I. va fi responsabil cu introducerea în SINS a unor date privind persoane împotriva cărora s-a dispus măsura nepermiterii intrării sau împotriva cărora a fost dispusă o măsură de îndepărtare de pe teritoriul României (art. 96 din CAAS) precum şi date referitoare la documentele de identitate, paşapoarte, permise de şedere şi documente de călătorie, care au fost furate, însuşite ilegal, pierdute sau invalidate (art. 100 din CAAS).De asemenea, pentru prelungirea dreptului de şedere al străinilor, atribuţie aflată în sarcina ORI va fi necesară efectuarea de verificări în SIS, pentru a investiga dacă pe numele străinului există alerte în scopul refuzării intrării.În ceea ce priveşte relaţia cu VIS, ORI va fi una din structurile conectate la SNIV. Pentru asigurarea compatibilităţii cu soluţia naţională actuală de management al vizelor, ORI va fi responsabil de administrarea bazei de date naţionale ce va stoca informaţiile aferente acestui domeniu. Potrivit atribuţiilor sale şi în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 09 iulie 2008 privind Sistemul de informaţii privind vizele (VIS) şi schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă şedere (Regulamentul VIS), ORI va avea acces la datele privind vizele pentru a aviza anumite categorii de solicitări de viză de scurtă şedere şi în cazul tuturor solicitărilor de viză de lungă şedere, pentru a determina dacă condiţiile de intrare, şedere şi reşedinţă sunt îndeplinite şi în procesul de soluţionare a cererilor de azil.LocalizareReprezentarea grafică privind "Bucureşti şi site_uri relevante ale oficiului român pentru imigrări" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 83 (a se vedea imaginea asociată).Centrul de Cooperare Poliţienească InternaţionalăRO-FSCH 8: Crearea aplicaţiei SIRENE şi investiţii în infrastructură, achiziţionarea de echipament tehnic şi de calcul în vederea operaţionalizării Biroului SIRENEJustificareObiectivul major este sporirea capacităţii de stocare şi accesare a informaţiilor de către autorităţile române implicate în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere şi operaţionalizarea Biroului SIRENE în vederea asigurării unui control eficient la frontierele externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen.Scopul proiectului este:a) realizarea unui proiect de consultanţă şi analiză pentru crearea aplicaţiei SIRENE şi a dotării tehnice a Biroului SIRENE; … b) achiziţia şi implementarea sistemului informatic aferent Biroului SIRENE (sistemului informatic de prelucrare a dosarelor SIRENE) în conformitate cu soluţia tehnică rezultată din Contractul 1 "Realizarea unui proiect de consultanţă şi analiză pentru crearea aplicaţiei SIRENE şi a dotării tehnice a biroului SIRENE, precum şi auditarea implementării contractului 2", precum şi achiziţionarea necesarului de echipamente IT amp;C destinate funcţionării Biroului SIRENE operaţional; … c) achiziţionarea infrastructurii de amenajare a spaţiului viitorului sediu al biroului SIRENE operaţional; … d) dotarea şi amenajarea sălii de consiliu şi pregătire destinată operatorilor SIRENE; … e) asigurarea securităţii fizice şi a protecţiei împotriva incendiilor pentru viitorul sediu al biroului SIRENE. … Având în vedere tendinţele în materie, la nivel european şi pan-european, a apărut ca imperios necesară adaptarea structurilor de aplicare a legii din ţara noastră la standardele practice, tehnice şi legale internaţionale şi au fost create premisele pentru viitoarele structuri naţionale specializate în schimbul de informaţii operative în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere ca structuri moderne, flexibile, adaptate la standarde legale şi tehnice avansate.Pentru a răspunde acestor cerinţe, în anul 2005 a fost înfiinţat Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, ca unitate sintetizatoare a colaborării în domeniul cooperării poliţieneşti transfrontaliere la nivel regional şi internaţional, care include în structura sa organizatorică (în cadrul Punctului Naţional Focal), Biroul SIRENE, constituit iniţial ca structură non-operaţională având ca rol schiţarea cadrului legal şi a condiţiilor tehnice şi administrative necesare funcţionării optime a Biroului în momentul operaţionalizării.De la crearea sa, Biroul SIRENE a fost beneficiarul secundar al unui proiect de înfrăţire instituţională PHARE 2002-RO02/IB/JH-03 "Asistenţă tehnică şi juridică pentru crearea unui sistem informatic naţional compatibil cu Sistemul Informatic Schengen", împreună cu Franţa şi Spania. Proiectul menţionat a fost un proiect comun, înglobând aspecte legale şi tehnice şi având ca rezultat crearea cadrului legal pentru constituirea unui sistem IT amp;C compatibil cu SIS, respectiv OUG nr. 128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări. Proiectul a oferit, de asemenea, o privire de ansamblu asupra modului de organizare a Biroului SIRENE în momentul operaţionalizării acestuia, subliniind atribuţiile specifice ale activităţii Biroului SIRENE şi obiectivele care trebuie atinse în vederea conectării la SIS. A fost elaborat un concept general de organizare a Biroului SIRENE Naţional, stabilindu-se regulile generale de funcţionare a Biroului (resurse umane, materiale şi tehnice, precum şi o estimare bugetară primară asupra necesarului de echipament destinat operaţionalizării acestei componente). Documentele se referă la obiectivele generale ale oricărui birou SIRENE fără a detalia procedurile interne ale fiecărui stat membru.Acţiunile prezentului proiect, se circumscriu obiectivelor instrumentului financiar Facilitatea Schengen aşa cum acestea sunt definite prin Decizia Comisiei Europene C (2007) 1417, privind gestionarea şi controlul părţii consacrate acquis-ul Schengen din cadrul Facilităţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007- 2009 (art. 2 alin. (1), lit. b) "investiţii în toate tipurile de echipament operaţional[…] crearea diverselor sisteme informatice necesare punerii în aplicare a aquis-ului Schengen" şi art. 2 "Acţiuni şi cheltuieli eligibile" alin. 2 lit. b).Obiectivele – Crearea unei secţiuni naţionale pentru SIS II şi înfiinţarea Biroului SIRENE – sunt incluse şi în recomandările experţilor europeni formulate în urma sesiunilor de evaluare referitoare atât la activităţile de pregătire profesională, cât şi la cele de investiţii pentru înfiinţarea Biroului SIRENE Naţional, în conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar. SIS reprezintă un capitol important în Planul de Acţiune Schengen, revizuit în anul 2008 şi 2009, care include numeroase măsuri asumate de România în vederea îndeplinirii criteriilor de accedere la Spaţiul Schengen.Proiectul propus, prin componentele sale, respectiv realizarea unui proiect de consultanţă şi analiză pentru crearea aplicaţiei SIRENE şi a dotării tehnice a Biroului SIRENE, realizarea sistemului informatic de prelucrare a dosarelor SIRENE, componenta de investiţii în echipament IT amp;C şi cea pentru amenajarea spaţiului şi asigurarea unui grad adecvat de protecţie fizică a viitorului sediu al SIRENE operaţional, creează premisele necesare pentru înfiinţarea Biroului SIRENE Naţional prin asigurarea resurselor materiale şi logistice impuse de standardele în domeniu şi prin pregătirea tehnică a viitorilor operatori ai biroului. Aceste investiţii vor asigura funcţionarea la standarde operaţionale a Biroului SIRENE Naţional care va oferi un sprijin important în asigurarea securizării celei mai extinse frontiere externe din Spaţiul Schengen. Crearea Biroului SIRENE Naţional va asigura schimbul eficient de date şi informaţii cu celelalte birouri SIRENE din statele membre, în acord cu standardele acquis-ului Schengen şi a celor mai bune practici în domeniu, reprezentând, alături de INTERPOL, EUROPOL, Centrul SECI, ataşaţii şi ofiţerii de legătură acreditaţi, un canal de cooperare poliţienească internaţională.RezultateRezultatele garantate ale proiectului sunt:a) caietul de sarcini aferent stabilirii arhitecturii tehnice a viitorului sistem informatic al Biroului SIRENE şi a echipamentului hardware necesar pentru implementarea sistemului informatic, elaborat; … b) implementarea optimă a soluţiilor software şi hardware prin asistarea activităţilor desfăşurate de către contractorul desemnat pentru contractul 2 "Achiziţia şi implementarea Sistemului Informatic aferent biroului SIRENE, precum şi achiziţionarea necesarului de echipamente IT amp;C pentru funcţionarea biroului SIRENE operaţional"; … c) aplicaţia SIRENE realizată, instalată, încărcată cu date şi testată iar aproximativ 40 de operatori SIRENE pregătiţi din punct de vedere operaţional, în vederea utilizării aplicaţiei la standarde profesionale; aproximativ 5 specialişti IT din cadrul CCPI pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru a asigura buna funcţionare a sistemului. … d) biroul SIRENE dotat corespunzător din punct de vedere tehnic şi al comunicaţiilor astfel încât să fie capabil să efectueze în mod eficient schimbul de date şi informaţii cu celelalte Birouri SIRENE, precum şi cu autorităţile naţionale de aplicare a legii, la standardele impuse de acquis-ul Schengen şi de cele mai bune practici în domeniu; … e) spaţiile de lucru ale Biroului SIRENE Naţional amenajate prin asigurarea condiţiilor de lucru (climatizare, mobilier etc.) pentru viitorul sediu al Biroului SIRENE operaţional; … f) spaţiul destinat sălii de consiliu şi pregătire amenajat corespunzător pentru asigurarea condiţiilor desfăşurării sesiunilor de pregătire continuă a operatorilor SIRENE şi a unor evenimente care reunesc participanţii celorlalte Birouri SIRENE din statele membre Schengen; … g) spaţiile de lucru ale Biroului SIRENE Naţional asigurate adecvat din punct de vedere al securităţii fizice şi al protecţiei împotriva incendiilor. … Se preconizează încheierea a cinci contracte în cadrul acestui proiect, respectiv:1. Realizarea unui proiect de consultanţă şi analiză pentru crearea aplicaţiei SIRENE şi a dotării tehnice a Biroului SIRENE, precum şi auditarea implementării contractului 2;2. Achiziţia şi implementarea sistemului informatic aferent Biroului SIRENE, precum şi achiziţionarea necesarului de echipamente IT amp;C pentru funcţionarea Biroului SIRENE operaţional;3. Achiziţionarea infrastructurii de amenajare a spaţiului viitorului sediu al Biroului SIRENE operaţional;4. Dotarea şi amenajarea sălii de consiliu şi pregătire destinată operatorilor SIRENE;5. Achiziţionarea echipamentelor de asigurare a securităţii fizice şi de protecţie împotriva incendiilor pentru sediul Biroului SIRENE.ActivităţiLegate de rezultatul 1 şi 2a) analiza aplicaţiei, a cerinţelor şi a contextului în care va fi utilizată, precum şi întocmirea caietului de sarcini; … b) elaborarea documentaţiei de analiză şi a specificaţiilor tehnice pentru infrastructura IT amp;C; … c) asigurarea auditării implementării soluţiei oferite de către contractorul desemnat prin licitaţie pentru contractul 2. … Legate de rezultatul 3a) designul şi implementarea aplicaţiei SIRENE; … b) încărcarea aplicaţiei cu datele relevante/introducerea datelor relevante în program; … c) evaluarea finală a calităţii şi testele de întreţinere; … d) realizarea pregătirii tehnice a operatorilor SIRENE pentru utilizarea aplicaţia SIRENE la standarde profesionale şi a specialiştilor IT din cadrul CCPI pentru a asigura buna funcţionare a sistemului; … e) interconectarea cu SINS, alte baze de date relevante la nivel naţional şi alte birouri SIRENE. … Legate de rezultatul 4a) evaluarea necesarului pentru SIRENE în concordanţă cu acquis-ul Schengen; … b) lansarea licitaţiei pentru achiziţionarea echipamentului IT amp;C şi necesar pentru operaţionalizarea Biroului SIRENE; … c) achiziţionarea şi instalarea echipamentului IT amp;C. … Legate de rezultatul 5a) evaluarea necesarului pentru amenajarea spaţiului de lucru destinat viitorului Birou SIRENE; … b) lansarea licitaţiei pentru achiziţionarea componentelor necesare amenajării spaţiului (panouri de compartimentare, mobilier pentru birouri şi pentru sala de pregătire destinată operatorilor SIRENE etc.); … c) achiziţionarea şi instalarea dotărilor de amenajare a spaţiului Biroului SIRENE operaţional. … Legate de rezultatul 6a) evaluarea necesarului pentru amenajarea şi dotarea sălii de consiliu şi pregătire continuă pentru operatorii SIRENE; … b) lansarea licitaţiei pentru achiziţionarea sistemelor şi a echipamentelor necesare amenajării spaţiului (sisteme de sonorizare, sisteme de proiecţie, cabine de translaţie etc.); … c) achiziţionarea şi instalarea dotărilor de amenajare a sălii de consiliu şi pregătire. … Legate de rezultatul 7a) evaluarea necesarului pentru asigurarea securităţii fizice şi protecţia împotriva incendiilor a spaţiilor de lucru destinate Biroului SIRENE operaţional (sisteme pentru prevenirea accesului neautorizat – sisteme de acces smartcard, uşi securizate, geamuri prevăzute cu senzori de mişcare sau antiglonţ, cameră servere echipată cu uşă ignifugă – sisteme pentru prevenirea incendiilor, climatizare adecvată, supraveghere video etc.); … b) achiziţionarea echipamentelor necesare şi instalarea acestora. … ImpactSIS II şi Biroul SIRENE reprezintă instrumente cheie în cooperarea transfrontalieră dintre statele membre Schengen iar implementarea acestora la nivel naţional reprezintă două dintre criteriile esenţiale care au fost evaluate încă din momentul aderării României la Uniunea Europeană şi reprezintă condiţii sine-qua-non în perspectiva aderării României la Spaţiul Schengen. Un control eficient la frontierele externe ale UE reprezintă un avantaj în perspectiva aderării României la acest spaţiu. În acest context, înfiinţarea unui Birou SIRENE funcţional şi a SINS devin necesităţi stringente.Parametrii care vor fi îmbunătăţiţi sunt următorii:a) schimbul de informaţii dintre autorităţile competente (poliţia de frontieră, vama, poliţia, autorităţi judiciare); … b) echipamentul de comunicaţii compatibil; … c) cooperarea având la bază acorduri internaţionale sau bilaterale, aplicată ad-hoc (schimb de informaţii, controale comune, gestionarea situaţiilor de readmisie); … d) schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţii adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă. … LocalizareReprezentarea grafică privind "Centrul de cooperare poliţienească internaţională Bucureşti" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 88 (a se vedea imaginea asociată).Inspectoratul General al Poliţiei RomâneRO-FSCH 10: Întărirea capacităţii sistemului informatic al Poliţiei Române necesar implementării SIS IIJustificare:Obiectivul acestui proiect îl reprezintă creşterea capacităţii de control prin intermediul sporirii capacităţii de a oferi date şi accesul la baza de date.Scopul acestui proiect este de a consolida sistemul IT al Poliţiei Române necesar pentru implementarea SIS II în vederea sporirii capacităţii de a combate fenomenul criminalităţii la frontiera externă respectând standardele SIS II.Situaţia actuală a Sistemului Informatic al Poliţiei Române se prezintă astfel:Comunicaţii:Infrastructura de comunicaţii se bazează pe Reţeaua de Comunicaţii Voce Date (RCVD) a MAI, aceasta ajungând până la nivelul Inspectoratelor Judeţene de Poliţie, iar în 26 de judeţe până la nivelul poliţiilor municipale din reşedinţele de judeţ.Hardware:În momentul de faţă, la nivelul Poliţiei Române sunt aproximativ 4.000 de calculatoare. De asemenea mai exista câte un server la fiecare Inspectorat Judeţean de Poliţie, iar la nivelul I.G.P.R. există o fermă de servere (DB Server, File Server, Web Server, Exchange Server, Application Server, etc.)Software:Din punct de vedere al aplicaţiilor, la momentul actual sunt date în producţie aplicaţiile: "Evidenţa persoanelor urmărite" şi "Evidenţa autovehiculelor furate". Acestea sunt aplicaţii web, client server dezvoltate în tehnologia Microsoft Visual Studio.NET, cu baze de date Microsoft SQL 2000, accesibile de la orice staţie care este legată la RCVD. Aplicaţia "Evidenţa obiectelor furate" se află în reproiectare, pentru a fi portată pe aceleaşi tehnologii, ca şi celelalte două.Pregătire:La nivelul Poliţiei Române a fost implementată platforma de învăţământ la distanţă e-Learning. Sistemul e-Learning poate fi accesat de pe orice staţie conectată la reţea. Pregătirea cadrelor se face în continuare şi în sistemul clasic de învăţământ, în centrele şi şcolile specializate.Măsurile avute în vedere pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor stabilite:a) construcţia instituţională şi investiţii, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate – precizările referitoare la implementarea Sistemului Informatic Schengen, … b) pregătirea adecvată a personalului care va fi implicat în acest demers vor putea fi îndeplinite de Poliţia Română prin implementarea proiectelor propuse. … De asemenea, în cadrul Convenţiei Schengen, Titlul IV "Sistemul de Informaţii Schengen", la Capitolul 1 este prevăzută "Crearea Sistemului de Informaţii Schengen", iar la Capitolul 2 "Funcţionarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen".Prin intermediul acestui proiect sunt îndeplinite următoarele sarcini cumulative:1. Modernizarea infrastructurii hardware şi software (software de bază şi de management al sistemului) a sistemului informatic al Poliţiei Române pentru accesul utilizatorilor operativi la actualizarea/consultarea datelor SINS şi în perspectivă a datelor N.SIS va asigura:a) dotarea cu echipamente de tehnică de calcul necesare accesării de către utilizatorii finali a aplicaţiilor SIS; … b) completarea necesarului de echipament IT pentru Registrul Naţional al Armelor ce va permite efectuarea schimbului de informaţii în sensul art. 91 din CAAS; … c) dotarea cu servere şi software de bază necesare constituirii nucleelor arhitecturilor sistemelor informatice integrate ce vor actualiza/consulta date SINS; … d) implementarea unui sistem ce va permite realizarea managementului dotărilor, aplicaţiilor, a infrastructurii şi utilizatorilor în vederea accesului securizat la datele SINS; … 2. Realizarea subsistemului privind managementul stocării datelor Poliţiei Române pentru compatibilizarea cu SINS şi în perspectivă cu N.SIS va permite implementarea principiilor asigurării disponibilităţii şi accesul utilizatorilor la date în regim 24 ore/7 zile.Aceasta implică:a) dezvoltarea capacităţii de stocare şi regăsire a datelor pe care Poliţia Română le pune la dispoziţie SIS precum şi implementarea unor soluţii moderne de salvare şi restaurare a acestora prin crearea unui Data Center; … b) sistem software pentru managementul stocării datelor şi integrarea lui într-un portal. … 3. Realizarea subsistemului de modernizare a aplicaţiilor Poliţiei Române, compatibilizarea acestora cu SINS şi SISII precum şi accesul la date/aplicaţii printr-un punct unic şi securizat de tip portal va permite alinierea datelor şi aplicaţiilor Poliţiei Române la cerinţele SIS precum şi accesarea aplicaţiilor naţionale şi SIS de către utilizatorii finali printr-o singură interfaţă – în conformitate cu cerinţele de realizare SIS.4. Realizarea subsistemului de upgrade a platformei de învăţământ la distanţă e-Learning din cadrul Poliţiei Române va transforma actuala platformă într-un instrument de pregătire a utilizatorilor operativi ce au acces la baza de date SINS.Atât echipamentele hard, cât şi cele soft vor fi integrate în SISPOL – Sistemul Sectorial de Informaţii al Poliţiei Române.RezultateSarcina 1:Modernizarea echipamentelor IT şi a software-ului de bază prin achiziţionarea de echipamente IT cum ar fi servere, staţii de lucru, imprimante, multifuncţionale, licenţe software de bază pentru aplicaţii, după cum urmează:1.1. Dotarea cu 210 servere Tip I, 450 servere Tip II şi 10 servere Tip III, plus accesorii, 1 software de management necesare constituirii nucleelor arhitecturilor sistemelor informatice integrate ce vor actualiza/consulta date SINS;1.2. Dotarea cu 5025 staţii de lucru, 50 multifuncţionale laser, 760 imprimante laser a/n de reţea, 55 imprimante laser color,25 echipamente pentru scrierea documentelor RNA, 25 scanere.1.3. Achiziţionarea unui sistem software ce va permite realizarea managementului dotărilor, aplicaţiilor, a infrastructurii şi utilizatorilor în vederea accesului securizat la datele SINS:a) inventarierea hardware-ului; … b) inventarierea software-ului; … c) automatizarea proceselor IT; … d) managementul configurării şi mentenanţa software-ului precum şi integrarea în portal; … e) managementul identităţilor şi acceselor în sistemele informatice dedicate. … 1.4. Achiziţionarea unui sistem software care va realiza managementul sistemului de securitate în vederea accesului securizat la datele SINS:a) integrarea sistemului antivirus într-o interfaţă unică de gestionare a aplicaţiilor de securitate; … b) implementarea criptării şi decriptării informaţiilor; … c) asigurarea controlului accesului la un domeniu de servere şi de aplicaţii; … d) detectarea acceselor neautorizate; … e) implementarea unor aplicaţii de depistare a vulnerabilităţilor; … f) controlul accesului la internet; … g) utilizarea unei interfeţe unice pentru gestionarea aplicaţiilor de securitate. … Sarcina 2:Managementul stocării datelor Poliţiei Române pentru compatibilizarea cu SINS şi în perspectivă cu N.SISRezultate:2.1. Achiziţionarea unui Data Center care să cuprindă:a) un sistem de servere de înalta disponibilitate (servere în sistem cluster, Storage Area Network şi sistem profesional de backup) şi balansare de trafic pentru sediul central; … b) un sistem de Disaster Recovery pentru un site secundar (servere, ups de mare capacitate); … 2.2. Sistem software pentru Managementul stocării datelor şi integrarea lui într-un portalSarcina 3:Modernizarea aplicaţiilor Poliţiei Române, compatibilizarea acestora cu SINS şi SISII precum şi accesul la date/aplicaţii printr-un punct unic şi securizat de tip portalRezultate:3.1. Achiziţionarea unui document de consultanţă privind modificările care trebuiesc aduse aplicaţiilor: "Furt Auto", "Urmăriţi", "Obiecte Furate" şi "Registrul Naţional al Armelor şi a bazelor de date ale acestora", pentru a fi în concordanţă cu cerinţele SINS şi SIS II;3.2. Achiziţionarea unei soluţii de Portal, pentru ca aplicaţiile "Furt Auto", "Urmăriţi", "Obiecte Furate" şi "Registrul Naţional al Armelor" să fie accesate dintr-un punct unic şi securizat;3.3. Implementarea soluţiei de Portal şi integrarea aplicaţiilor respective în acesta, în vederea realizării următoarelor:1. Modernizare aplicaţii, realizarea modificărilor necesare/reproiectarea aplicaţiilor în conformitate cu cerinţele SIS;2. Asigurarea accesului permanent la fluxurile de informaţii, în timp real, pentru îndeplinirea atribuţiilor operative ale tuturor structurilor din Poliţia Română;3. Implementarea mecanismelor şi instrumentelor moderne de lucru pentru îmbunătăţirea calităţii actului decizional (elaborarea de statistici, rapoarte, prognoze);4. Realizarea de conectori pentru alte aplicaţii;5. Realizarea unui portal automat de căutare automată în toate bazele de date în funcţie de drepturile utilizatorului şi criteriul de căutare pentru aplicaţiile:a) Urmăriţi General; … b) Furt Auto; … c) Obiecte furate; … d) Registrul Naţional al Armelor; … 6. Crearea unui punct de acces unic la resursele ce pot fi accesate prin tehnologie Web7. Autentificarea utilizatorilor doar la nivelul portalului8. Crearea unei interfeţe standard către toate resursele Sistemului Informatic al Poliţiei Române9. Integrarea tuturor datelor şi aplicaţiilor Sistemului Informatic al Poliţiei RomâneSarcina 4:Upgrade-ul platformei de învăţământ la distanţă e-Learning din cadrul Poliţiei Române ca instrument de pregătire a utilizatorilor operativi ce au acces la baza de date SINSRezultate:4.1. Extinderea numărului de licenţe în conformitate cu dezvoltarea SISPOL prin suplimentarea cu 50000 de licenţe;4.2. Achiziţionarea unui număr de 45 de servere pentru cele 42 de de IJP-uri şi pentru cele 3 şcoli de agenţi şi 2 servere hardware şi rack, inclusiv echipament de montare, conectivitate şi back-up pentru nivelul central;4.3. Crearea de platforme individuale pentru cele trei şcoli (Câmpina, Slatina, Sibiu) şi interconectarea lor cu platforma de la nivel central4.4. Crearea de lecţii pentru:a) Pregătirea a 50000 de utilizatori de aplicaţii SINS; … b) Pregătirea a 15 administratori de aplicaţii care fac obiectul SINS din cadrul Centrului de Comunicaţii şi Informatică; … c) Pregătirea a 45 de specialişti IT din cadrul structurilor de resurse umane al I.G.P.R., la nivel central, cât şi local; … 4.5. Achiziţionare Upgrade aplicaţie şi personalizare pentru noua arhitectură a IGPR cuprinzând analiză, culegere de specificaţii, scrierea de cod (actualizarea software-ului), testare şi asigurarea calităţiiActivităţi:1. Realizarea specificaţiilor tehnice şi a caietului de sarcini;2. Desfăşurarea procedurilor de achiziţie şi semnarea contractului;3. Implementarea proiectului.ImpactDomeniul de incidenţă al proiectului se regăseşte printre prevederile Deciziei Comisiei nr. 1417 din 04 aprilie 2007, care prevede la capitolul I, art. 2, paragraful 1, lit. b) "investiţii în toate tipurile de echipament (precum SIS II, echipamente IT şi software…)" iar la paragraful 2 "acţiunile trebuie să se subscrie parţial sau în totalitate acquis-ului Schengen şi să aibă legătură cu protecţia viitoarelor frontiere externe, chiar dacă aceste acţiuni nu au loc la viitoarele frontiere externe".Parametrii care vor fi îmbunătăţiţi sunt:a) schimbul de informaţii prin canalele corecte de comunicaţie, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă; … b) un concept clar de pregătire (de bază şi continuă) care să acopere abilităţile operaţionale, cunoaşterea legislaţiei, a limbilor străine, etc. … c) funcţionarea coordonării interne la toate nivelurile; … d) schimbul de informaţii între autorităţile competente (poliţie de frontieră, vamă, poliţie, autorităţi judiciare, procurori); … e) echipamente de comunicaţii compatibile; … f) măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere pe teritoriul ţării prin intensificarea cercetărilor, verificărilor şi a supravegherii. … LocalizareReprezentarea grafică privind "Bucureşti şi locaţiile relevante ale Poliţiei Române" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 94 (a se vedea imaginea asociată).Inspectoratul General al Poliţiei de FrontierăRO-FSCH 17: Pregătirea condiţiilor necesare implementării ulterioare a sistemelor FADO (False and Authentic Documents On-line) şi APIS (Advance Passenger Information System)JustificareScopul proiectului este pregătirea cadrului instituţional şi îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale pentru a obţine condiţiile necesare implementării sistemelor FADO şi APIS.Prezentul proiect va fi o continuare a dotării cu echipamente IT amp;C furnizate prin Programele Phare derulate şi aflate în derulare şi în acelaşi timp va fi complementar cu acestea. Proiectul este complementar şi altor contracte prin care se va realiza implementarea ulterioară a sistemelor FADO şi APIS, în sensul că pregăteşte condiţiile organizaţionale necesare la standarde europene, contribuind la îmbunătăţirea cadrului cooperării inter-instituţionale şi a armonizării procedurale interinstituţionale în etapa premergătoare implementării sistemelor FADO şi APIS.Proiectul are o singură componentă, corespunzătoare unui singur contract: furnizare echipamente.În cadrul acestui contract se realizează achiziţia echipamentelor IT necesare implementării sistemului FADO.Prezenta achiziţie de echipamente acoperă o primă urgenţă a nevoilor de echipamente ierarhizate de specialiştii din cadrul Serviciului Criminalistic al IGPF. Acestea sunt necesare instalării ulterioare a sistemului FADO pentru PFR (ce va include o bază de date cu specimene şi metode de falsificare), în scopul intensificării activităţilor de prevenire a trecerii frontierei cu documente şi vize false ori falsificate, pentru asigurarea unei legături permanente între nivelul operativ şi cel decizional, precum şi între structurile de criminalistică la nivel teritorial şi central (între PTF-uri şi IGPF; de asemenea, această achiziţie va permite ulterior generalizarea şi aplicarea principiilor de lucru în cadrul celor două nivele de control din PTF, precum şi accesul operatorilor din PTF-uri direct în bazele de date FADO, şi astfel va contribui la o fluidizare a fluxului de circulaţie a informaţiei. De asemenea, asigurarea nivelului II de control la trecerea frontierei de stat şi optimizarea bazei de date operative referitoare la specimenele de documente şi metodele de falsificare ale documentelor de trecere a frontierei vor fi facilitate ca urmare a implementării sistemului, care va permite totodată şi menţinerea cooperării cu structurile similare din celelalte state membre UE în domeniul combaterii fraudei în documente şi vize.Toate aceste acţiuni sunt în conformitate cu noua strategie a PFR, Strategia Logistică şi Planul Unic Multianual de Investiţii, precum şi cu documentele de pregătire şi perfecţionarea personalului.Rezultate1. Rezultatul garantat al proiectului este că echipamentul necesar implementării sistemului FADO va fi achiziţionat şi instalat (staţii de lucru, scanere, echipamente UPS)Este prevăzută încheierea unui singur contract, după cum urmează:1. Contractul de furnizare, ce acoperă rezultatul descris mai sus.ActivităţiVor fi derulate următoarele activităţi, în cadrul proiectului:– Achiziţionarea şi instalarea echipamentelor necesare implementării sistemului FADO.Notă: specificaţiile tehnice necesare echipamentelor destinate FADO sunt deja elaborate (staţii de lucru, scanere, dispozitive UPS).Tipul contractului: achiziţii produse (echipamente IT pentru sistemul FADO)ImpactProiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregăteşte să adere la spaţiul Schengen. Conectarea la sistemul SIS II presupune o investiţie majoră atât în infrastructură cât şi în pregătirea personalului, pentru a putea face faţă viitoarelor provocări pe care aderarea la spaţiul Schengen le va aduce.Astfel, un impact în domeniului dotării cu echipamente IT amp;C va duce inevitabil şi la o solicitare de instruire a personalului IT amp;C în utilizarea echipamentelor, a programelor de software, etc. De aici se impun unele din rezultatele dotării cu echipamente IT amp;C şi a instruirii/formării profesionale a personalului din domeniu, care vor fi:a) programe noi de pregătire în domeniul specific; … b) creşterea cooperării cu experţii din statele membre Schengen în domeniul specific pentru a putea realiza conectarea în condiţii cât mai bune şi de a asigura exploatarea la un randament cât mai ridicat; … c) noi metodologii, metode de lucru în domeniul de competenţă care să fie în concordanţă cu acquis-ul Schengen şi care vor trebui să fie însuşite de către tot personalul PFR. … Dotarea tehnică solicitată prin intermediul acestui proiect constituie o etapă preliminară de creare a capacităţii instituţionale, respectiv de pregătire a resurselor umane, etapă absolut necesară pregătirii implementării ulterioare a sistemului FADO şi APIS care vor contribui la prevenirea migraţiei ilegale, a infracţionalităţii transfrontaliere, a actelor de terorism şi la asigurarea securităţii transportului aerian şi a siguranţei călătorilor, în vederea alinierii la cerinţele Schengen.Parametrii care urmează să fie îmbunătăţiţi:a) cooperare locală, multilaterală şi bilaterală; … b) schimb de informaţii prin canale de comunicare, puncte locale de contact şi proceduri de urgenţă; … c) controale la frontieră în baza unor analize de risc; … d) echipamente de comunicare compatibile; … e) măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere, adoptate în teritoriu prin controale şi supraveghere; … f) măsuri pentru repatriere, în concordanţă cu legislaţia naţională. … LocalizareReprezentarea grafică privind "Frontiera externă şi Bucureşti – Echipamentul necesar achiziţionat şi livrat" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 96 (a se vedea imaginea asociată).B. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNERO-FSCH 11: Crearea unui Sistem Naţional de Informaţii privind vizele (NS-VIS)JustificareRomânia a dezvoltat un sistem informatic naţional, numit "Visa on Line", folosit de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare pentru a procesa cererile de viză. Folosind sistemul informatic, funcţionarul consular transmite electronic un formular de aplicaţie, inclusiv o fotografie color, către Centrul Naţional de Vize, unde, în funcţie de cetăţenia solicitantului şi tipul de viză solicitată, aplicaţia este procesată fie de către Centrul Naţional de Vize, fie de către Oficiul Român pentru Imigrări.Centrul Naţional de Vize este responsabil pentru examinarea şi aprobarea/respingerea aplicaţiilor pentru vizele de şedere pe termen scurt, solicitate de către cetăţeni din terţe state fără risc de migraţie. Oficiul Român pentru Imigrări procesează aplicaţiile pentru vizele de şedere pe termen lung precum şi aplicaţiile pentru vizele de şedere pe termen scurt pentru cetăţenii ce provin din ţările incluse în lista statelor cu risc ridicat de migraţie.Urmare a Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen, Planului de Acţiune Schengen, România începe în 2007 implementarea componentei naţionale a VIS (N.VIS) pentru a:a) îmbunătăţi schimbul de informaţii dintre statele membre privind aplicaţiile pentru vize; … b) contribui la îmbunătăţirea cooperării consulare; … c) prevenirii fenomenului de "visa shopping"; … d) facilita verificarea dacă deţinătorul şi titularul vizei sunt aceeaşi persoană, la punctele de control de la frontiera externă; … e) contribui la identificarea şi repatrierea imigranţilor ilegali; … f) facilita aplicarea Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe. … Sistemul VIS naţional va fi administrat de către Centrul Naţional de Vize.Pentru a implementa NS-VIS, România a adoptat planuri strategice precum Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen, Planul de Acţiune Schengen şi Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010. Ministerul Afacerilor Externe va pregăti pentru dezvoltare, Sistemul Naţional pentru Informare privind vizele folosind finanţare prin programul Phare pentru asistenţă tehnică. Durata estimativă pentru implementare este până în 2009.Obiective:– iniţierea, dezvoltarea şi implementarea pe infrastructura sistemului Visa On Line a componentei naţionale a Sistemului de Informare privind Vizele (NS-VIS), care să cuprindă componenta VISION şi interconectarea cu sistemul central VIS al Uniunii Europene (CS-VIS) şi Sistemul Informatic Naţional de Semnalări (SINS).Rezultatele urmărite:a) consultarea riguroasă şi în timp util, în sistem on-line, a statelor membre ale Convenţiei Schengen privind cererile de vize pentru spaţiul Uniunii Europene; … b) sprijin în identificarea persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condiţiile de intrare, şedere sau rezidenţă pe teritoriul statelor membre care au eliminat controlul la frontierele interne, inclusiv în scopul returnării acestora; … c) prevenirea ameninţărilor la adresa securităţii interne a fiecăruia dintre statele membre; … d) facilitarea luptei împotriva fraudei; … e) facilitarea controalelor la frontierele externe ale UE şi pe teritoriul statelor membre; … f) preîntâmpinarea acţiunilor de "visa shopping". … Pentru implementarea VIS, MAE va utiliza infrastructura de comunicaţii existentă între sediul central al MAE şi posturile consulare, iar interfaţa de aplicaţii existentă va fi schimbată, astfel încât posturile consulare să poată accesa sistemul viza on line (gestionat de către Oficiul Român pentru Imigrări); vor fi create conexiuni cu NS-VIS de către instituţiile guvernamentale române, introducând datele în baza de date – viza on line – bază de date creată, întreţinută şi modernizată de către ORI); totodată, se va crea un modul integrat de comunicare prin intermediul sistemului VISION; vor fi achiziţionate componente de hardware şi software necesare pentru implementarea unui asemenea sistem.Sistemul VIS va beneficia de existenţa unei soluţii de comunicaţii auxiliare, care să reprezinte un back-up pentru reţeaua IT amp;C, în vederea asigurării prin satelit a conexiunii în cazul în care liniile terestre încetează să funcţioneze. Acest sistem de comunicaţii prin satelit va face obiectul unui contract separat. Soluţia se bazează pe un sistem de comunicaţii prin satelit cu următoarele caracteristici:a) stabilitate şi gestionare uşoară; … b) mobilitate, datorită gradului de acoperire oferit de sateliţi; … c) folosirea sateliţilor INMARSAT recomandaţi de normele NATO; … d) capacităţi suplimentare pentru comunicaţii voce şi video; … e) folosirea de canale VPN ultra securizate. … Toate canalele de comunicaţii vor fi centralizate, folosind echipamente ce vor fi instalate şi menţinute în funcţiune în două locaţii special amenajate pentru a susţine parametrii tehnici necesari. S-a optat pentru două locaţii pentru a asigura o disponibilitate optima a sistemului.RezultateRealizarea acestui proiect va contribui la următoarele:a) va asigura dezvoltarea reţelei naţionale de vize pentru a fi conectată la interfaţa naţională şi, mai departe, la Sistemul Central VIS; … b) va asigura verificarea datelor privind vizele în bazele de date naţionale şi centrale; … c) va spori cooperarea consulară cu statele membre; … d) va asigura fluxul de informaţii în timp util între oficiile consulare şi punctele de trecere a frontierei; … e) va îmbunătăţi acurateţea şi integritatea operaţiunilor de procesare a vizelor; … f) va furniza un cadru de resurse pentru analiza riscurilor, statistici şi comparaţii, care să conducă la decizii şi politici mai bine fondate; … g) va asigura sesiuni de instruire pentru software-ul şi echipamentele furnizate de contracte şi de administrare a proiectelor pentru personalul MAE implicat în proiectul VIS; … h) va perfecţiona capacitatea României de a lupta cu imigraţia ilegală şi "visa shopping"; … i) va consolida cooperarea cu statele membre pentru gestionarea evidenţelor aplicaţiilor de vize din lumea întreagă; … j) va contribui la dezvoltarea unui sistem comun de identificare a persoanelor pentru datele referitoare la vize, cu scopul de a îmbunătăţi administrarea politicii comune a vizelor; … k) va respecta criterii solide de performanţă pentru utilizarea aplicaţiei naţionale VIS şi pentru menţinerea standardelor necesare de securitate pentru protejarea datelor personale. … Activităţia) crearea fişei postului pentru fiecare membru al grupului de lucru stabilit pentru monitorizarea programelor care urmăresc compatibilitatea deplină a activităţilor şi echipamentelor cu standardele Schengen; … b) implicarea experţilor desemnaţi din următoarele Direcţii: Tehnologia Informaţiei, Logistică, Servicii Generale de Consiliere şi Financiare în elaborarea tuturor documentelor necesare pentru strângerea de fonduri şi achiziţia publică pe baza analizelor efectuate şi a caietului de sarcini; … c) supravegherea şi controlul asupra progresului înregistrat pe baza programului de activităţi convenit între părţile contractante cu privire la obţinerea unor rezultate de calitate în termenele stabilite; … d) organizarea procedurilor de achiziţie pentru implementarea NS-VIS pe baza studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi a termenilor de referinţă, furnizate prin proiectul Phare; … e) supravegherea şi controlul evoluţiei aplicării programului de implementare a sistemului VIS, convenit între părţile contractante pentru obţinerea unor rezultate de calitate în termenele stabilite. … ImpactÎn conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada, 2007 – 2010, o componentă-cheie a conceptului, referitoare la securizarea frontierelor române, este reprezentată de o politică adecvată de acordare a vizelor, care ar trebui armonizată cu politica europeană în domeniu.În acest context, MAE trebuie să asigure dotarea corespunzătoare, pe baza unei analize de risc, a birourilor diplomatice şi consulare, cu echipament de detectare a documentelor false sau falsificate.Pe de altă parte, Sistemul Informatic de Acordare a Vizelor, VIS, va constitui un nou instrument menit să îmbunătăţească controlul la frontiera externă şi să stabilească standarde comune cu privire la managementul frontierei.Implementarea acquis-ului Schengen creează o singură frontieră externă, în cadrul căreia se întreprind controale privind migraţia în spaţiul Schengen, în conformitate cu un set unic de reglementări, bine definit. Regulile comune referitoare la vize, dreptul la azil şi controlul la frontierele externe au fost adoptate de Guvernul român, pentru a permite libera circulaţie a persoanelor pe teritoriile statelor semnatare, fără ca acestea să tulbure în vreun fel legea şi ordinea.Formarea de personal consular de un înalt profesionalism va asigura derularea la cele mai ridicate standarde a verificării imigranţilor în spaţiul Schengen; aceste verificări se vor derula în conformitate cu reglementările privind acordarea vizelor, a dreptului la azil şi controlul la frontierele externe, specificate în Instrucţiunile Consulare Comune.Parametrii care urmează a fi îmbunătăţiţi sunt:a) controalele efectuate asupra documentelor la oficiilor consulare şi consulatelor de carieră; … b) detectarea documentelor falsificate; … c) controlul documentelor necesare cererilor de viză; … d) cooperarea multilaterală, bilaterală şi locală; … e) schimbul de informaţii prin intermediul canalelor de comunicare adecvate, al punctelor de contact locale, al procedurilor aplicabile în caz de urgenţă; … f) coordonarea internă la toate nivelele; … Măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în teritoriu, prin intermediul verificărilor, controalelor şi supravegherii.LocalizareReprezentarea grafică privind "Bucureşti – Direcţia Generală pentru Afaceri Consulare şi Consulatele româneşti" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 100 (a se vedea imaginea asociată).C. SERVICIUL TELECOMUNICAŢII SPECIALERO-FSCH 15: Extensia şi consolidarea infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de informaţii necesar pentru autorităţile publice până la nivelul structurilor lor teritorialeJustificareServiciul de Telecomunicaţii Speciale oferă servicii de comunicaţii securizate pentru autorităţile publice locale şi instituţiile din România, conform legislaţiei în vigoare. Până în prezent, infrastructura integrată de comunicaţii, deţinută şi operată de STS, poate furniza servicii de comunicaţii până la nivelul celor 41 de reşedinţe de judeţ şi în municipiul Bucureşti. Spre deosebire de STS, alţi furnizori de pe piaţa de comunicaţii oferă servicii mai scumpe, nesigure, de calitate inferioară şi nu garantează aceeaşi gamă a serviciilor în toată ţara. De asemenea, serviciile oferite de operatorii comerciali nu corespund cu nevoile IT amp;C ale autorităţilor publice locale.Infrastructura STS se bazează pe reţeaua integrată multiservicii a statului, cu puncte de prezenţă (comutatoare multiservicii în tehnologie ATM) în Bucureşti şi în toate reşedinţele de judeţ. Comutatoarele ATM sunt legate prin conexiuni de mare capacitate (STM-16/2.5 Gbps între comutatoarele din nucleul reţelei ATM şi respectiv STM-1/155 Mbps, între acestea şi cele din reşedinţele de judeţ). Trebuie specificat faptul că prezentul proiect va utiliza şi alte tehnologii recomandate de reglementările UE. Resursele de transport pentru reţeaua multiservicii a statului sunt asigurate de mai multe reţele, aflate de asemenea în proprietatea şi operarea STS: reţeaua naţională de fibră optică şi reţeaua naţională de radiorelee digitale SDH/PDH. Soluţiile de acces, care conectează sediile autorităţilor publice beneficiare, la cel mai apropiat punct de prezenţă al reţelei multiservicii a statului din reşedinţele de judeţ şi municipiul Bucureşti, sunt de asemenea în proprietatea şi operarea STS şi se bazează pe soluţii tehnice radio (microunde PDH şi sisteme LMDS), fir (xDSL pe perechi torsadate de cupru) şi fibră optică.La momentul actual, STS nu deţine resurse de comunicaţii proprii pentru a distribui serviciile reţelei integrate multiservicii a statului, către beneficiarii autorizaţi cu sedii în locaţii din afara reşedinţelor de judeţ. Pentru a ajunge la locaţiile situate în afara reşedinţelor de judeţ şi a municipiului Bucureşti, STS închiriază servicii de comunicaţii de la operatorii comerciali. Această soluţie are marele dezavantaj că securitatea şi disponibilitatea unor astfel de legături nu corespund cerinţelor de comunicaţii ale autorităţilor publice din domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale.Proiectul propus va asigura autorităţilor publice cu responsabilităţi în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, la nivelul tuturor oraşelor din România, posibilitatea de acces securizat şi redundant la infrastructura integrată de comunicaţii a statului.RezultateRezultate garantate:1. Toate oraşele din România vor avea puncte de reprezentare ale reţelei locale a STS, conectate cu suficientă lărgime de bandă la infrastructura integrată a comunicaţiilor STS.2. Oraşele din România vor avea o soluţie Acces Fără Fir la Bandă Largă (AFFBL) (de ex. una sau mai multe staţii de bază radio şi suficiente unităţi de abonaţi radio) care va implementa conexiunea între sediile beneficiarilor autorizaţi şi reţeaua locală POP a STS.Se preconizează ca pe parcursul acestui proiect să se încheie şase contracte, după cum urmează:1. Echipamente radioreleu de mare capacitate2. Dulapuri metalice de exterior3. Echipamente de acces4. Echipamente multiservicii în tehnologie ATM5. Servicii de amenajare de amplasamente de telecomunicaţii6. Servicii de instalare, comisionare şi punere în funcţiune legături radioreleu de mare capacitateActivităţi1. Proiectarea. Include: elaborarea şi aprobarea proiectului; întocmirea şi aprobarea documentaţiei pentru licitaţie.● Mijloace: Resursele tehnice şi umane ale STS pentru analiza locaţiilor, proiectarea detaliată a reţelei şi elaborarea documentaţiei pentru achiziţie.2. Procedura de Achiziţie. Include: toate etapele legale până la semnarea contractelor.● Mijloace: Resursele tehnice şi umane ale STS.3. Implementare. Include: obţinerea avizelor de colocare şi lucrări de amenajare de amplasamente; derularea livrărilor de echipamente şi a transportului acestora în amplasamente; instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor; integrarea de reţea; acceptanţa.● Mijloace: Resursele tehnice şi personalul STS pentru integrarea de reţea. Contracte de achiziţie de echipamente şi servicii pentru proiectarea şi amenajarea amplasamentelor, instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor.ImpactInfrastructura de comunicaţii propusă va furniza autorităţilor publice competente accesul sigur şi securizat la componenta naţională din cadrul SIS II (N.SIS II). Acoperirea geografică a infrastructurii mai sus menţionată va include toate oraşele din România. Extensia infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a STS nu se suprapune cu alte proiecte finanţate sau co-finanţate din fonduri naţionale sau europene, ci susţine şi consolidează beneficiile acestora.Parametrii care vor fi îmbunătăţiţi sunt:a) cooperarea multilaterală, bilaterală şi locală; … b) schimbul de informaţii prin canale de comunicaţii corespunzătoare, puncte de contact locale şi proceduri de urgenţă; … c) funcţionarea coordonării interne la toate nivelele; … d) schimbul de informaţii între autorităţile competente (poliţia de frontieră, vama, poliţia, autorităţile judiciare); … e) echipamente compatibile de comunicaţii; … f) acorduri de cooperare internaţională şi bilaterală puse în practică la faţa locului (exemple: schimb de informaţii, puncte de control comune, administrarea situaţiilor de reintegrare). … Măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul ţării prin intensificarea verificării, controalelor şi a supravegherii.Reprezentarea grafică privind "Măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 103 (a se vedea imaginea asociată).RO-FSCH 16: Realizarea interfeţei de validare şi pre-autentificare pentru utilizatorii SINS alţii decât MAIJustificareÎn prezent, conform Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, există o singură autoritate de certificare, la nivel MAI, autorizată de STS, pentru certificare încrucişată cu alte instituţii [cu Sistemul Naţional de Apărare (SNA) ]. Soluţia prevede conectarea acestei autorităţi la Autoritatea de Certificare a Tranzitului, din cadrul STS, exclusiv în vederea administrării anumitor informaţii ale instituţiilor SNA. De asemenea, a fost menţionat un număr limitat de licenţe pentru utilizatorii acestei autorităţi de certificare. Gradul de acoperire al necesităţilor reale, la nivelul MAI, este de 1% prin implementarea acestei autorităţi de certificare.Obiective principale:a) realizarea interfeţei de validare şi pre-autentificare pentru utilizatorii SINS, alţii decât utilizatorii MAI; … b) obţinerea suportului şi serviciilor de consultanţă; … c) implementarea infrastructurii PKI, la nivel central; … d) implementarea infrastructurii PKI, la nivel teritorial. … În concluzie, importanţa acestui proiect rezultă din necesitatea unei validări unice şi a pre-autentificării interfeţei pentru utilizatorii SINS.RezultateRezultatele garantate constau în verificarea completă a credenţialelor bazate pe certificate digitale în procesul de autentificare a utilizatorilor, alţii decât MAI, la accesarea SINS.Activităţi1. Achiziţie echipamente hardware: servere, echipamente de rutare şi comutaţie;2. Achiziţie programe calculator: servere OCSP, proxi-uri OCSP, servere de autentificare;3. Instalarea, configurarea, administrarea şi întreţinerea echipamentelor IT şi a programelor de calculator vor fi realizate de către personalul specializat al STS.Impacta) un mecanism unitar în ceea ce priveşte coordonarea şi cooperarea operaţională; … b) o analiză de risc comună integrată; … c) echipamente inter-operaţionale şi un personal instruit; … d) cadru legislativ comun. … Parametrii care vor fi îmbunătăţiţi sunt:a) schimbul de informaţii prin canale de comunicaţii corespunzătoare, puncte de contact locale, proceduri de urgenţă; … b) schimbul de informaţii între autorităţile competente (poliţia de frontieră, vama, poliţia, autorităţile judiciare); … c) echipamente compatibile de comunicaţii; … d) măsuri de prevenire a imigraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul ţării prin intensificarea căutării, controalelor şi a supravegherii; … e) măsuri care să permită repatrierea în concordanţă cu legea naţională. … 5.2. Autoritatea principală însărcinată cu implementarea măsurilor/acţiunilor (Organism Intermediar).Nume: Ministerul Administraţiei şi InternelorAdresa: Piaţa Revoluţiei, nr. 1 A, sector 1,Bucureşti, RomâniaNumele persoanei responsabile Nuşa COMAN(Reprezentant autorizat):Funcţia persoanei responsabile Director Adjunct al Direcţiei SchengenDepartamentul SchengenMinisterul Administraţiei şi Internelor(Reprezentant autorizat): Şeful Serviciului Fonduri PharePersoană de contact: Meda VOICUFuncţia persoanei de contact: Şeful Serviciului Fonduri PhareDirecţia SchengenDepartamentul SchengenMinisterul Administraţiei şi InternelorTel: (40 21) 315 26 17Fax: (40 21) 206 09 05E-mail: ceip@mai.gov.roNume: Ministerul Afacerilor Externe,Adresa: Aleea Alexandru, nr. 24, Sector 1,Bucureşti, RomâniaNumele persoanei responsabile Daniel GOŞEA(Reprezentant autorizat):Funcţia persoanei responsabile Director General(Reprezentant autorizat):Tel: (40 21) 319.21.08; 319.21.25Fax: (40 21) 319.68.62E-mail: daniel.gosea@mae.roNume: Serviciul de Telecomunicaţii SpecialeAdresa: Splaiul Independenţei, nr. 323 A sector 6, BucureştiNumele persoanei responsabile Florin ŞCHEAU(Reprezentant autorizat):Funcţia persoanei responsabile Director, Direcţia Management Programe(Reprezentant autorizat):Tel: +40-21-3113225; +40-744.682.205Fax: +40-21-2222289E-mail: fscheau@stsnet.ro5.3. Complementaritatea şi consistenţa cu măsurile implementate prin alte instrumenteDezvoltările în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne au debutat cu mulţi ani în urmă în vederea pregătirii aderării la UE şi la spaţiul Schengen. Ca urmare, sprijinul UE – în special în cadrul programelor Phare – a fost utilizat pentru implementarea programelor de dezvoltare tehnică, de infrastructură, precum şi în domeniul construcţiei instituţionale sau al instruirii experţilor. În conformitate cu planurile de implementare ale acestor programe cu sprijin UE începute anterior, realizarea actuală a altor programe constituie necesitatea prezentei asistenţe în vederea sprijinirii agenţiilor de aplicare a legii. Programele Phare 2001, 2002, 2003 şi proiectele ce vor fi co-finanţate prin Facilitatea de Tranziţie se concentrează pe îmbunătăţiri în domenii referitoare la aderarea la spaţiul Schengen. În acest context, planificarea măsurilor în domeniul Facilităţii Schengen se va desfăşura având în vedere realizările şi proiectele anterioare, iar rezultatele prezentului program vor fi subiectul unui proces responsabil şi atent de planificare în scopul evitării duplicării şi suprapunerilor.5.4. Vizibilitatea cofinanţării UEInformare şi publicitateInformarea şi publicitatea vor fi subiectul unui set de măsuri coerente definite de autorităţile competente la nivel naţional, regional şi local. Conţinutul măsurilor Schengen vor fi publicate în cea mai adecvată formă. Astfel de documente vor fi diseminate şi vor fi disponibile tuturor părţilor interesate. Se va asigura o prezentare consistentă a materialelor de informare şi de publicitate.Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului vor include instalarea de panouri publicitare, plăci permanente cu informaţii la investiţiile în infrastructură.VizibilitateaFinanţarea UE va fi vizibilă prin diseminarea informaţiei la beneficiarii potenţiali, la toate persoanele care vor beneficia de pe urma măsurilor Facilităţii Schengen. Prin mass-media se vor face informări în cea mai adecvată manieră în privinţa acţiunilor co-finanţate de UE.5.4.1. Campanii publicePrincipiile care trebuie să guverneze relaţiile cu mass-media sunt următoarele: promptitudine, transparenţă, acurateţe şi neutralitate politică.Relaţiile cu mass-media vor cuprinde următoarele instrumente de comunicare: comunicate de presă, conferinţe de presă, briefing-uri, interviuri, vizite de presă.Comunicatele de presă vor fi emise la lansarea şi încheierea unui proiect, precum şi cu ocazia încheierii anumitor stagii de proiect, cu condiţia ca informaţiile respective să fie noutăţi: proiectul să fie de interes pentru public şi/sau să aibă impact la nivelul cetăţenilor (de exemplu creşterea calităţii serviciilor publice).Conferinţa de presă va fi organizată când informaţia destinată publicului justifică o întâlnire cu presa, permiţând astfel dezbaterea publică. Aceste cazuri pot fi următoarele: proiectul se discută deja în media, proiectul este o noutate/o realizare importantă în domeniu; proiectul este complicat şi cere multe explicaţii/clarificări.Briefing-urile şi interviurile vor fi organizate pentru a oferi mass-media informaţii tehnice specifice referitoare la proiectul care este în derulare.Vizitele de presă pot fi organizate pentru reprezentanţii presei, pentru a permite o mai bună înţelegere în domeniul stadiului proiectului.5.4.2. AfişeAfişele vor sublinia mesajul care trebuie transmis şi trebuie să cuprindă, ca elemente de identitate, marca EU şi/sau marca EU-România, împreună cu marca beneficiarului.5.4.3. Materiale Video/audioÎn cazul videoclipurilor folosite pentru comunicate de presă prin televizor/video, va fi inserat simbolul Uniunii Europene o perioadă suficientă pentru a fi citit. Textul "Proiect finanţat de către Uniunea Europeană" va fi citit în cazul videoclipurilor, precum şi în cazul clipurilor audio.Inserarea textului "Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene" este, de asemenea, obligatorie. În cazul clipurilor audio pregătite pentru comunicatele de presă prin casete radio sau audio, acest text trebuie citit.Aceste menţiuni nu sunt obligatorii în cazul campaniilor de informare publică.5.4.4. PublicaţiiPublicaţiile pot fi: pliante, broşuri de informare/poveşti de succes, buletine informative etc. Pe coperta publicaţiei (de preferinţa pe prima copertă) vor apărea sigla Uniunii Europene şi sigla Terţei Părţi.Pe ultima copertă se plasează o casetă tehnică, ce va conţine următoarele:a) titlul programului; … b) editorul materialului; … c) data publicării; … d) textul: "conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene". … 5.4.5. BannereBanner-ul va conţine, pe lângă titlul programului/proiectului, sigla Uniunii Europene şi sigla Terţei Părţi. Banner-ul va avea următoarele caracteristici tehnice:a) 2,5 m x 0,8 m, pentru o sală care poate găzdui până la 100 de persoane … b) 4 m x 1,2 m, pentru o sală mai mare sau în exterior … Manual de identitate vizuală5.4.6. Panouri pentru afişare temporară şi plăci pentru amplasarePanourile care anunţă (co-) participarea Uniunii Europene la finanţarea unui proiect vor fi amplasate în apropierea acestuia, într-un loc vizibil. Ele pot fi plasate în timpul implementării proiectului şi în următoarele 6 luni după închiderea acestuia.Numărul şi dimensiunile panourilor trebuie să corespundă anvergurii operaţiunilor şi trebuie să fie suficient de vizibile astfel încât cei care trec pe lângă ele să le poată citi şi să înţeleagă natura proiectului.Următoarele elemente informative vor fi prezente, în mod obligatoriu, pe panou:a) titlul proiectului/investiţiei; … b) sigla Uniunii Europene; … c) sigla Terţei Părţi şi sigla contractantului; … d) valoarea proiectului şi termenul limită. … Pentru recunoaşterea implicării Uniunii Europene în finanţarea construcţiei sau renovării unor clădiri cu destinaţie publică sau socială, se vor amplasa, în apropierea intrării acestora, plăci inscripţionate. Dimensiunea recomandată a acestor plăci este 60 x 40 cm. Conceptul grafic al acestora (inclusiv fontul folosit pentru text) trebuie să se integreze arhitecturii şi aspectului general al clădirii.Inscripţia va conţine sigla Uniunii Europene, a Terţei Părţi, precum şi un text care să reflecte contribuţia Uniunii Europene, ca de exemplu: "Clădirea acestei şcoli a fost consolidată cu sprijinul UNIUNII EUROPENE", precum şi anul execuţiei lucrării.5.4.7. Anunţuri publicitareSe vor face anunţuri publice cu ocazia lansării proiectelor, licitaţiilor, cererilor de oferte etc.5.4.8. Autocolante şi plăcuţe pentru active fixeAutocolantele vor fi utilizate pentru a identifica activele fixe şi/sau rambursabile (maşini, mobilă, utilaje, echipamente, rechizite, etc.) obişnuite în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană. Ele vor fi, de asemenea, utilizate lângă intrarea sau pe uşile clădirilor unde se desfăşoară asemenea proiecte. Autocolantele vor fi plasate la vedere, pe partea din faţă a obiectelor. Dimensiunea autocolantelor depinde de suprafaţa disponibilă pentru afişare.Autocolantul va include sigla Uniunii Europene.Pentru a facilita inventarierea activelor fixe, în cazul contractelor de echipamente în valoare de peste 100 000 Euro, toate echipamentele vor avea fixate plăcuţe de tip metalic sau similar, de dimensiunea 75 mm x 35 mm, incluzând sigla Uniunii Europene şi textul:Contract nr. ………../Lot nr. ……../Articol nr. ………../Seria nr. ……………….5.4.9. Alte produsePentru produse de informare care vor fi folosite în scopul asigurării vizibilităţii, va fi inserată o casetă tehnică care trebuie să cuprindă următoarele:a) titlul proiectului; … b) editorul materialului; … c) data publicării; … d) textul "Conţinutul acestui material nu reprezintă neapărat poziţia oficială a Uniunii Europene". … 5.5. Costuri Operaţionale (Logistică şi Asistenţă Tehnică)A. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELORDirecţia SchengenDirecţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia InformaţieiDirecţia Generală FinanciarăInspectoratul General al Poliţiei de FrontierăInspectoratul General al Poliţiei RomâneOficiul Român pentru ImigrăriCentrul de Cooperare Poliţienească InternaţionalăB. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNEC. SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALED. MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE1. Oficiul de Plăţi şi Contractare2. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale; Unitatea Centrală de EvaluareE. AUTORITATEA DE AUDIT DE PE LÂNGĂ CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEIAsistenţă tehnică şi logisticăAvând în vedere sumele importante care vor finanţa proiectele propuse prin acest Plan indicativ, de asemenea, complexitatea proiectelor, numărul mare de beneficiari, agenţii şi instituţii implicate, precum şi cerinţele Uniunii Europene, legislaţia naţională, este necesar de a fi introdus şi dezvoltat un domeniu adiţional care va susţine şi sprijini sistemul de management, implementare şi control. Ca un minim vor fi implementate contracte care vor acoperi următoarele:a) monitorizare şi evaluare intermediară; … b) controale şi verificări/audit a proiectelor în toate fazele la faţa locului; … c) asistenţă tehnică pentru programare şi implementare (de ex. Elaborare de documentaţie, verificare a calităţii a documentaţiei); … d) instruirea echipelor implicate în gestionarea proiectelor; … e) sprijin contabil; … f) asistenţă şi sprijin pe timpul fazei de licitaţie; … g) asistenţă tehnică şi juridică, consultanţă şi reprezentare în instanţă; … h) traducere şi translaţie; … i) echipament de birotică, echipamente hard/soft pentru management, monitorizare şi evaluare, consumabile, service pentru echipamente, echipamente pentru translaţie simultană; … j) logistică pe timpul întrunirilor; … k) sprijin logistic ce va cuprinde minim: închiriere de săli de conferinţă, transport, catering; … l) acţiuni de vizibilitate. … 6. ANVELOPA DE REZERVĂ6.1. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR6.1.1. DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU COMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEIRO-FSCH 9: Upgrade al reţelei metropolitane de comunicaţii de date a MAI din municipiul Bucureşti, componentă a Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce Date pentru asigurarea disponibilităţii şi confidenţialităţii datelor vehiculate în SINSJustificareÎn vederea integrării în martie 2011 a României în Spaţiul Schengen este necesară asigurarea infrastructurii de comunicaţii de voce şi date.Realizarea acestui proiect condiţionează finalizarea preparativelor tehnice în vederea asigurării accesului în bune condiţii la baza de date a SINS şi ulterior la componenta naţională a Sistemului Informatic Schengen prin asigurarea adecvată a infrastructurii de comunicaţii. Astfel, proiectul are o contribuţie semnificativă la capacitatea de asigurare a disponibilităţii şi confidenţialităţii comunicaţiilor prin intermediul Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce-Date a MAI pentru structurile MAI din municipiul Bucureşti ce au ca atribuţii accesarea componentei naţionale SIS în scopul introducerii de date sau interogării bazelor de date.Permite punerea în aplicare a acquis-ului Schengen în domeniul comunicaţiilor obiectivul proiectului fiind în concordanţă cu Convenţia de Implementare a Acordului Schengen – Titlul IV Capitolul 3, art. 108 şi art. 118.Upgrade-ul reţelei de comunicaţii de date a MAI din municipiul Bucureşti este necesar pentru asigurarea accesului structurilor cu competenţe în domeniul Schengen la componenta naţională SIS, compusă din Sistemul Informatic Naţional de Semnalări şi copia bazei de date centrale SIS precum şi asigurarea parametrilor necesari funcţionării în cerinţele impuse de cerinţele Schengen: timp de răspuns, disponibilitate şi securitate.Scopul proiectului este upgrade-ul reţelei de comunicaţii de date metropolitane a MAI din municipiul Bucureşti prin înlocuirea echipamentelor din back-bonul reţelei, creşterea capacităţii de transport a anumitor conexiuni pentru a asigura suficientă lăţime de bandă, implementarea tehnologiei MPLS şi pregătirea personalului ce va asigura managementul acestor echipamente de comunicaţii. Reţeaua de comunicaţii va asigura în urma acestui upgrade confidenţialitatea datelor şi o disponibilitate ridicată a accesului structurilor MAI cu atribuţii în domeniul Schengen care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Bucureşti la SINS şi ulterior la SIS II.În prezent RCVD a MAI este formată din reţele de arie metropolitană pentru Municipiul Bucureşti şi 28 municipii reşedinţă de judeţ ca parte integrantă a RCVD şi deserveşte inclusiv structurile MAI cu atribuţii în domeniul Schengen. Reţeaua de arie metropolitană a Municipiului Bucureşti a fost implementată începând cu anul 2001 şi este bazată pe tehnologia ATM. Această tehnologie nu mai este dezvoltată de producătorii de echipamente de comunicaţii şi nici nu se mai produc componente de schimb pentru echipamentele aflate în producţie într-un regim de funcţionare 24 ore/7 zile de aproximativ 8 ani. În plus această tehnologie nu permite implementarea de reţele virtuale private (VPN) care să asigure separarea şi confidenţialitatea diferitelor categorii de date transportate la nivelul reţelei de comunicaţii.Tehnologia MPLS ce urmează a fi implementată prin acest proiect oferă bazele furnizării de servicii de o disponibilitate ridicată asigurând securitatea informaţiilor transmise prin intermediul reţelei de comunicaţii, rezolvând o serie de probleme:a) disponibilitate; … b) securitate; … c) stabilitate; … d) reduce complexitatea operaţiilor din reţea; … e) facilitează furnizarea serviciilor de comunicaţii customizate funcţie de cerinţele operaţionale; … f) oferă o soluţie standardizată, ce are avantajul interoperabilităţii cu diverşi furnizori de produse şi servicii de telecomunicaţii. … Beneficiarul dispune de experienţa necesară implementării acestui proiect întrucât, cea mai mare parte din echipa de proiect a mai implementat proiecte similare de realizare şi dezvoltare a reţelelor de comunicaţii astfel:a) Proiectul pilot de realizare a unei reţele de comunicaţii integrate voce – date, ce a avut drept scop back-bonul reţelei de arie metropolitană a Municipiului Bucureşti prin conectarea celor mai importante sedii ale MAI. Acest proiect a stat la baza realizării Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce – Date (RCVD) a MAI; … b) Etapa a I-a de dezvoltare a RCVD ce a avut ca scop extinderea proiectului pilot la celelalte sedii ale MAI din Municipiul Bucureşti şi totodată conectarea la RCVD a Inspectoratelor Judeţene de Poliţie; … c) Etapa a II-a de dezvoltare a RCVD ce a avut ca scop realizarea şi integrarea în RCVD a reţelelor de arie metropolitană a 12 municipii reşedinţă de judeţ; … d) Etapa a III-a de dezvoltare a RCVD ce a avut ca scop realizarea şi integrarea în RCVD a reţelelor de arie metropolitană a 16 municipii reşedinţă de judeţ. … RezultateRezultatele acestui proiect sunt următoarele:a) înlocuirea echipamentelor de comunicaţii din back-bonul reţelei de arie metropolitană a MAI din Municipiul Bucureşti; … b) implementarea tehnologiei MPLS şi a serviciilor de comunicaţii bazate pe această tehnologie; … c) creşterea capacităţii de transport de date prin mărirea lăţimii de bandă pentru anumite conexiuni; … d) specializarea personalului; … e) creşterea disponibilităţii şi asigurarea confidenţialităţii datelor vehiculate în SINS şi în viitor în componenţa naţională SIS la nivelul reţelei de comunicaţii. … ActivităţiI. Activităţile acestui proiect sunt următoarele:a) întocmirea documentaţiei de atribuire; … b) semnarea contractului; … c) planificarea migrării de la actuala arhitectură la noua arhitectură bazată pe tehnologia MPLS; … d) livrarea şi instalarea echipamentelor; … e) configurarea echipamentelor; … f) implementarea soluţiei; … g) cursuri de pregătire. … II. Activităţile pentru Managementul de Proiect (vor fi realizate cu resursele existente fără a mai fi necesar un proiect dedicat pentru managementul de proiect)a) identificarea obiectivelor; … b) elaborarea documentaţiei pentru caietul de sarcini; … c) elaborarea documentaţiei privind planificarea; … d) asigurarea resurselor umane; … e) elaborarea rapoartelor privind desfăşurarea proiectului; … f) audit privind implementarea sistemului … ImpactProiectul facilitează transferul informaţiilor operative, on-line, la viitoarea frontieră externă Schengen întrucât reţeaua de arie metropolitană a Municipiului Bucureşti reprezintă un segment al suportului de comunicaţii dintre Componenta Naţională SIS şi structurile cu atribuţii Schengen din întreaga ţară, inclusiv de pe frontiera externă.LocalizareReprezentarea grafică privind "Reţeaua metropolitană de date a MAI Bucureşti, upgradată" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 112 (a se vedea imaginea asociată).6.1.2. INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂRO-FSCH 23: Optimizarea capacităţii PFR de realizare a supravegherii şi controlului la frontierele externe ale Uniunii EuropeneJustificareObiectivul general se referă la continuarea dezvoltării capacităţii instituţionale de a adopta integral acquis-ul Schengen în domeniul managementului şi controlului frontierelor, în concordanţă cu cele mai bune practici şi standarde europene, cu scopul de eficientizare a activităţii operative de supraveghere şi control la frontierele externe ale Uniunii Europene prin modernizarea şi actualizarea dotării structurilor PFR cu echipamente şi mijloace tehnico-logistice specializate.Proiectul va cuprinde 4 componente, organizate pe domenii diferenţiate de acţiune şi intervenţie, fiecare componentă fiind structurată printr-un număr variabil de subcomponente/contracte, respectiv:1. Controlul trecerii frontierei – achiziţie de cititoare portabile2. Controlul şi Supravegherea frontierei – achiziţie de echipamente3. Dotarea poliţiştilor de frontieră cu echipamente de mascare, mijloace şi accesorii individuale de ordine publică4. Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative – achiziţie staţii de lucru5. Facilităţi de comunicaţii mobile satelitare şi de urmărire a poziţiei GPS prin satelit pentru Poliţia de Frontieră Română6. Extinderea serviciilor de comunicaţii voce în Linia I a PTF de la frontiera externă – buget7. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunărea în judeţul Caraş-SeverinDin raţiuni de eficientizare a managementului de proiect, achiziţiile prezentate anterior se reorganizează pe componente/contracte/loturi, în funcţie de compatibilitatea, respectiv similitudinea echipamentelor şi investiţiilor propuse. Diferenţierea pe contracte se realizează pe baza criteriilor de management al achiziţiilor, respectiv pentru a asigura contractarea cu succes a diferitelor echipamente şi mijloace, lotizate, de asemenea pe aceleaşi principii (în primul rând posibilitatea de a se formula o ofertă).Primele două puncte 1. "Controlul trecerii frontierei – achiziţie de cititoare portabile" şi 2. "Controlul şi Supravegherea frontierei – achiziţie de echipamente" au fost grupate în cadrul Componentei nr. 1 "Echipamente de control şi supraveghere", întrucât au ca scop achiziţie de echipamente similare, din aceeaşi categorie şi având aceeaşi destinaţie.Punctele nr. 3. "Dotarea poliţiştilor de frontieră cu echipamente de mascare, mijloace şi accesorii individuale de ordine publică" şi 4. "Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative – achiziţie staţii de lucru" se subsumează Componentei nr. 2. "Suport logistic pentru activitatea operativă", cu cele două contracte corespondente care vizează dotarea poliţiştilor de frontieră cu echipamente şi mijloace specifice muncii operative, precum şi cu tehnologie informatică necesară schimbului rapid de date şi informaţii.Componenta nr. 3 a proiectului – "Facilităţi de comunicaţii" grupează punctele nr. 5 şi 6, respectiv "Facilităţi de comunicaţii mobile satelitare şi de urmărire a poziţiei GPS prin satelit pentru Poliţia de Frontieră Română" şi "Extinderea serviciilor de comunicaţii voce în Linia I a PTF de la frontiera externă", ambele propuneri vizând facilităţi de comunicaţii, de natură diferită, motiv pentru care sunt individualizate prin 2 contracte distincte.Ultima componentă a proiectului, Componenta nr. 4 este reprezentată printr-un singur contract, de o înaltă complexitate prin specificul echipamentelor propuse spre achiziţionare – "Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunărea în judeţul Caraş-Severin – Achiziţie echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere".PREZENTAREA COMPONENTELOR PROIECTULUI1. COMPONENTA I. Echipamente de control şi supraveghereComponenta constă în achiziţionarea de echipamente necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii de supraveghere şi control a frontierei externe. Dotarea poliţiştilor de frontieră cu aceste echipamente specializate va contribui la creşterea performanţelor profesionale ale acestora, precum şi la intensificarea activităţii de combatere a migraţiei ilegale, în contextul unui management eficient al activităţii specifice. Toate echipamentele prevăzute a fi achiziţionate prin acest proiect vor fi livrate şi utilizate în locaţii ale Poliţiei de Frontieră Română situate exclusiv pe frontiera externă (este vorba de 18 tipuri de echipamente specializate, la care se adaugă autospecialele cu termoviziune).Achiziţionarea acestor echipamente va contribui la îmbunătăţirea controlului şi supravegherii frontierelor externe prin realizarea următoarelor obiective specifice:1. Descoperirea persoanelor ascunse în mijloacele de transport rutiere şi feroviare prin utilizarea unor tehnologii superioare de detecţie a biocâmpului uman;2. Îmbunătăţirea dotării poliţiştilor de frontieră din tonetele de control în vederea creşterii capacităţii de detecţie a documentelor false sau falsificate;3. Completarea numărului dispozitivelor de supraveghere portabile şi autospeciale cu termoviziune pentru verificarea şi supravegherea pe timp de noapte a zonelor greu accesibile;4. Asigurarea energiei electrice necesare încărcării acumulatorilor pentru echipamentele utilizate de poliţiştii de frontieră la frontiera de munte sau Deltă.Componenta I se compune din 4 subcomponente/contracte, cu un număr total de 15 loturi, după cum urmează:Contract 1. Dispozitive de examinare a documentelor şi biodetecţie (6 loturi), cuprinzând: 68 de Cititoare portabile, 261 Dispozitive de examinare a documentelor fixe, 435 Dispozitive portabile de examinare a documentelor, 26 Dispozitive pentru detectarea bătăilor inimii, 19 Detectoare de CO(2), Endoscop – 32 buc, Echipament de detecţie a biocâmpului uman – 49 buc.;Contract 2. Echipamente pentru controlul autovehiculelor (3 loturi): Set oglinzi inspecţie auto – 26 buc., Sistem de recunoaştere a plăcuţelor de înmatriculare – 6 seturi, Barieră cu colţ antipneu – 52;Contract 3. Supraveghere operativă (5 loturi), reprezentând achiziţia următoarelor echipamente: Senzor portabil de mişcare pentru frontiera de la munte – 13 buc., Senzor portabil acustic pentru frontiera de la munte – 13 buc., Cameră portabilă termoviziune cu răcire – 27 buc, Cameră portabilă termoviziune fără răcire – 52, Binoclu de vedere pe timp de noapte – 30, 90 perechi ochelari de vedere pe timp de noapte şi 59 Autospeciale de supraveghere cu termoviziune, 44 Generatoare electrice pentru zona de munte, Delta Dunării şi PTF rutiere;Contract 4. Ştampile de trafic – lot unic, vizează achiziţionarea a 1375 de ştampile traficLocalizareReprezentarea grafică privind "Echipament pentru controlul şi supravegherea frontierei, livrat şi operaţional" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 115 (a se vedea imaginea asociată).2. COMPONENTA II. Suport logistic pentru activitatea operativăScopul componentei este de a îmbunătăţi activitatea de realizare a controlului şi supravegherii frontierei prin creşterea gradului de dotare logistico-tehnică al poliţiştilor de frontieră, pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii profesionale, atât prin asigurarea permanentă şi rapidă a accesului la date, cât şi prin asigurarea echipamentelor necesare echipării poliţiştilor de frontieră, adaptate caracteristicilor situaţiei operative din punct de vedere cantitativ şi calitativ.Cuprinde două contracte de achiziţii produse, cu un total de 10 loturi.Contractul 5. Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative – achiziţie staţii de lucru. Achiziţia celor 1328 de staţii de lucru (cu UPS inclus) şi punerea lor în funcţiune va permite realizarea obiectivului specific privind asigurarea continuităţii activităţii de prelucrare a datelor la toate nivelele poliţiei de frontieră (direcţii, inspectorate, sectoare şi puncte) oferind sprijin activităţilor pe linie operativă. Implementarea acestui contract va oferi suport pentru accesul la datele de interes operativ pentru toate structurile PFR. În acest sens, mai mulţi utilizatori din aceste structuri vor putea accesa bazele de date ale instituţiilor naţionale (evidenţa paşapoartelor, evidenţa populaţiei, evidenţa furturilor auto şi a urmăriţilor general, Oficiul Român pentru Imigrări, Visa on-line).Contractul nr. 6. Dotarea poliţiştilor de frontieră cu echipamente de mascare, mijloace şi accesorii individuale de ordine publică cuprinde 9 loturi în valoare totală de 2.031.500 Euro, reprezentând achiziţia a 7000 costume de mascare, 1000 cătuşe, 5000 buc. portcătuşe, 5000 lanterne şi portlanterne, 5000 buc. bastoane şi, respectiv port-bastoane, 1000 sprayuri lacrimogene, 5000 buc. Port-spray, 5000 tocuri pistol cu încărcător, 5000 portcarnete amenzi, 5000 de hărţi reprezentând zona de responsabilitate şi 175 fişete metalice pentru păstrarea echipamentelor specifice. Echipamentele propuse spre achiziţionare prin acest contract vor asigura dotarea corespunzătoare a unui număr de aproximativ 2500 de echipaje, reprezentând un procent de 30% din efectivul total al PFR. Contractul contribuie la atingerea obiectivului specific privind echiparea poliţiştilor de frontieră cu costume de mascare, accesorii şi mijloace individuale de ordine publică adaptate caracteristicilor situaţiei operative din punct de vedere cantitativ şi calitativ.LocalizareReprezentarea grafică privind "Echipament pentru suportul logistic, livrat şi operaţional" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 116 (a se vedea imaginea asociată).3. COMPONENTA III. Facilităţi de comunicaţiiComponenta contribuie la asigurarea unui înalt nivel de securitate al frontierei externe prin îmbunătăţirea performanţelor în ceea ce priveşte supravegherea şi controlul, în acord cu cerinţele Schengen. Scopul componentei este de a contribui la optimizarea infrastructurii de comunicaţii în vederea asigurării capacităţii personalul PFR de a face faţă cerinţelor aderării la spaţiul Schengen.Cuprinde două subcomponente/contracte, unic lotizate, astfel:Contract nr. 7. Facilităţi de comunicaţii mobile satelitare şi urmărire a poziţiei GPS prin satelitObiectivele specifice ale acestei subcomponente sunt:a) dotarea cu mijloace de comunicaţii adecvate a unităţilor mobile şi fixe care îşi desfăşoară activitatea prin patrulare şi prezenţa în locuri cunoscute ca fiind sensibile, în scopul prevenirii şi combaterii acţiunilor ilegale în zonele muntoase de frontieră externă, precum şi facilitarea cunoaşterii în centrele de comandă şi control locale şi regionale a situaţiei dispunerii unităţilor din teren, în timp real, în vederea coordonării acţiunilor operative, prevenirii şi combaterii efectelor rătăcirilor şi accidentelor; … b) crearea condiţiilor de constituire a unei rezerve tehnice funcţionale minimale, pentru susţinerea temporară atât a activităţilor la frontiera externă, ca alternativă la sistemele şi facilităţile existente sau aflate în dezvoltare în situaţiile în care acestea nu sunt operaţionale, precum şi a acţiunilor echipelor de intervenţie din cadrul structurilor guvernamentale implicate în caz de accidente, dezastre şi calamităţi, atunci când reţelele de comunicaţii terestre nu mai sunt operaţionale. … Arhitectura tehnică şi funcţională simplă, robustă şi eficace a soluţiei propuse în cadrul acestui proiect permite operaţionalizarea (intrarea în serviciu) într-un interval de timp foarte scurt după semnarea contractului de atribuire, ceea ce va conduce la obţinerea rapidă a efectelor scontate, cum ar fi:a) creşterea vitezei de reacţie în toate situaţiile care necesită intervenţii de orice fel în zonele montane de frontieră externă (nu numai cele care fac obiectul infracţionalităţii la regimul juridic al frontierei de stat, ci şi cele de salvare, stingere a incendiilor, limitări ale efectelor unor calamităţi etc.); … b) utilizarea eficace şi eficientă în acţiunile operative a resurselor umane şi tehnice aflate la dispoziţie; … c) creşterea flexibilităţii şi a capacităţii de reorganizare în teren a resurselor proprii în funcţie de evoluţia situaţiei tactice ca urmare a cunoaşterii permanente a situaţiei dispunerii în teren a echipelor mobile operative; … d) îmbunătăţirea suportului de decizie pentru organizarea şi coordonarea acţiunilor în timp real; … e) îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor de asigurare a succesului acţiunilor operative; … f) îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor în care se desfăşoară acţiunile de culegere de informaţii şi diseminare a acestora prin transmitere în timp real; … g) posibilitatea asigurării suportului tehnic de comunicaţii şi poziţionare în cazul unor misiuni operative temporare relevante pentru securitatea spaţiului Schengen, desfăşurate la frontierele externe, pe teritoriul naţional, la frontierele interne şi chiar şi pe teritoriul altor state din spaţiul Schengen (în acţiuni de cooperare poliţienească). … Prin această componentă se vor achiziţiona şi instala terminale telefonice portabile satelitare cu accesorii, echipamente portabile de poziţionare şi raportare a poziţiei GPS şi sisteme de afişare şi urmărire a poziţiei GPS. Acestea vor asigura:a) comunicaţii de voce mobile şi urmărirea poziţiei GPS, în toate modurile de deplasare (pedestru şi auto), pentru până la 74 de patrulele mobile simultan (inclusiv rezervele operative), pe durata a minim 1 an; … b) comunicaţii de voce pentru coordonarea activităţii patrulelor mobile în 26 de centre de comandă şi control (locale şi regionale) şi puncte de staţionare (refugii), pe durata a minim 1 an; … c) afişarea şi urmărirea poziţionării GPS a echipelor mobile coordonate, în 21 de centre de comandă şi control (locale şi regionale), pe durata a minim 1 an. … Contract nr. 8. Extinderea serviciilor de comunicaţii voce în linia I PTFObiectivul specific al contractului este asigurarea comunicaţiilor de voce 24 h/24 – 7 zile/7 în Linia I a PTF – urilor de pe frontiera externă, pentru creşterea capacităţii de realizare a controlului la frontierele externe prin asigurarea permanentă a accesului la informaţie.Achiziţia de terminale telefonice destinate modernizării subsistemului de voce se realizează în scopul asigurării atât a unui nivel eficient, înalt şi uniform al controlului la frontierele externe, cât şi pentru intervenţia în timp util în cazul depistării unor situaţii ilegale la frontieră.Astfel, se vor asigura comunicaţiile directe între Linia I a PTF – urilor de pe frontiera externă şi Linia a II-a (incluzând centrul operaţional şi biroul şefului de tură), întrucât această acţiune urmăreşte achiziţionarea de echipamente specifice pentru dezvoltarea soluţiei de comunicaţii de tip voce.Disponibilitatea comunicaţiilor pentru funcţionarea continuă a componentei de comunicaţii voce implică asigurarea unui stoc de rezervă, fiind necesar pentru înlocuirea imediată de către utilizatorii sistemului a echipamentelor defecte, până la remedierea defecţiunilor acestora. Reprezentanţii PFR care asigură mentenanţa acestui sistem, detectează problema şi identifică posibile soluţii de remediere. În situaţia în care este necesară înlocuirea echipamentului defect, se va folosi un echipament din cele de rezervă, urmând ca cel defect să fie reparat. În acest fel se asigură o funcţionalitate continuă, 24 h/24, 7 zile/7 – cerinţă obligatorie pentru asigurarea operativităţii structurii PFR.Se vor achiziţiona următoarele echipamente:1. Terminale telefonice IP;2. Cartele de abonaţi IP necesare a fi instalate în centralele telefonice şi licenţele aferente (per număr de abonaţi sau per maximul de abonaţi aferenţi cartelei);3. Switch-uri de distribuţie necesare interconectării la reţea a tuturor abonaţilor dintr-o locaţie;4. UPS-uri necesare asigurării comunicaţiilor de tip voce în condiţiile unor întreruperi de curent.Instruirea personalului ce va utiliza în mod direct noile mijloace din dotare nu este necesară dat fiind faptul că personalul tehnic din teritoriu are în exploatare astfel de sisteme (centrale telefonice), instruirea efectuându-se la momentul achiziţionării acestora. Lucrările de instalare a acestor echipamente vor fi realizate de personalul PFR, acestea constând în realizarea cablării de date în fiecare tonetă în care se realizează controlul la frontiera externă şi instalarea switch-urilor de distribuţie aferente necesare.LocalizareReprezentarea grafică privind "Echipament de comunicaţii, livrat şi operaţional" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 119 (a se vedea imaginea asociată).Componenta IV. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunărea în judeţul Caraş-SeverinContract nr. 9 Achiziţie echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supraveghereScopul acestei componente îl reprezintă achiziţionarea echipamentelor necesare dezvoltării ulterioare a sistemului integrat de supraveghere a frontierei României pe Dunăre, sistem implementat pentru monitorizarea activităţilor care se desfăşoară în zona de frontieră pe ape.Din punct de vedere operaţional sistemul trebuie să fie capabil să descopere şi să identifice ţinte aflate în mişcare pe fluviul Dunărea sau/şi în apropierea frontierei pe trei nivele de detecţie în funcţie de zonă şi analiza de risc, să monitorizeze traficul naval şi navele suspecte în timp real, să contribuie la eficientizarea controlului de frontieră al navelor în Punctele de Frontieră deschise traficului internaţional.Scopul acestui sistem este acela de a furniza şi integra în infrastructura de comunicaţii existentă mijloacele tehnice de supraveghere electronică, respectiv radare şi camere de supraveghere video. Imaginile transmise de senzorii optronici vor fi integrate pe o platformă de management, asigurând o imagine tactică de ansamblu a zonei supravegheate reprezentată sub forma unei hărţi GIS peste care sunt suprapuse ţintele identificate.Supravegherea se efectuează din posturi fixe şi cu unităţi mobile navale, terestre şi aeriene care îşi îndeplinesc atribuţiile prin patrulare sau la posturi staţionare în locuri recunoscute sau prezumate ca fiind sensibile. Supravegherea se realizează şi cu ajutorul mijloacelor tehnice, inclusiv cu cele electronice, dotările fiind alese în funcţie de condiţiile intervenţiei, ţinându-se cont, în special, de specificul şi natura frontierei.Prin implementarea sistemului integrat de supraveghere a frontierei în judeţul Caraş-Severin vor fi livraţi şi instalaţi senzorii optronici de supraveghere, camere video şi radare, care vor asigura îndeplinirea următoarelor obiective specifice:a) Supravegherea frontierei de stat şi a zonei adiacente acesteia; … b) Supravegherea traficului naval şi monitorizarea navelor suspecte; … c) Transmiterea datelor navelor care vor ancora în portul asociat Punctului de Frontieră deschis traficului internaţional; … d) Folosirea judicioasă şi eficientă a mijloacelor şi forţelor PFR. … Sistemul integrat de supraveghere este conceput într-o structură logică cu 5 nivele ce urmăreşte modul de organizare al Poliţiei de Frontieră Română.Primul nivel îl constituie frontiera care trebuie monitorizată. În cadrul proiectului este cuprinsă partea Frontierei cu Serbia pe Dunăre.În aria supravegheată sistemul trebuie să fie capabil să descopere şi să identifice diverse ţinte aflate în mişcare pe fluviul Dunărea sau/şi pe malul fluviului până la 1km în adâncime şi să furnizeze date pentru analiza de risc.Al doilea nivel cuprinde senzorii folosiţi în posturile locale de supraveghere pentru identificarea ţintelor precum şi pilonii de montare a senzorilor şi de comunicaţii de pe mal.Aceşti piloni au fost construiţi în faza premergătoare a proiectului, respectiv prin fonduri Phare 2005 – Proiectul Facilităţi de comunicaţii pentru supraveghere la fluviul Dunărea.În cadrul proiectului propus se vor utiliza următoarele tipuri de senzori:a) senzor optoelectronic format din: … – cameră infra-roşu;– cameră cu vedere de zi;– platformă mobilă.b) radar; … c) senzor de prezenţă. … Rolul acestui nivel este de a transmite datele neprelucrate ale senzorilor către nivelul superior, cel de sector/inspectorat. Un senzor poate trimite date atât sectorului de care aparţine, cât şi sectoarelor vecine.Cel de-al treilea nivel este cel de sector şi corespunde Sectoarelor Poliţiei de Frontieră (SPF), şi anume: SPF Moldova Veche şi SPF Berzeasca. Fiecare sector are un centru operaţional de comandă şi control.Fiecare sector de pe acest nivel îndeplineşte următoarele roluri:a) primeşte date neprelucrate de la senzorii din zona proprie sau de la cei din sectoare învecinate; … b) procesează, afişează şi stochează datele primare de la senzori; … c) primeşte informaţii radar brute de la alte sisteme complementare (ex. RoRIS); … d) transmite informaţii radar brute la alte sisteme complementare (ex. RoRIS); … e) transmite date operaţionale şi de sinteză către nivelul ierarhic superior. Comunicaţia utilizează legături radio/fixe dedicate; … f) asigură monitorizarea şi comanda senzorilor din zona proprie; … g) asigură monitorizarea şi comanda operaţiunilor de intervenţie împreună cu nivelul ierarhic superior; … h) execută operaţiunile de intervenţie. … Nivelul ierarhic patru este cel judeţean şi corespunde Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF Caraş-Severin). Acesta are un centru operaţional de comandă şi control.Inspectoratul de pe acest nivel îndeplineşte următoarele roluri:a) primeşte selectiv, procesează şi afişează datele primare de la senzori; … b) unifică toate informaţiile primite pentru a crea o imagine tactică de ansamblu a zonei proprii reprezentată sub forma unei hărţi GIS peste care sunt suprapuse ţintele identificate; … c) afişează imaginea tactică pe staţiile de lucru; … d) primeşte date operaţionale şi de sinteză de la sectoarele din zona de jurisdicţie; … e) transmite informaţii de sinteză către nivelul ierarhic superior; … f) asigură monitorizarea şi comanda operaţiunilor de intervenţie. … Nivelul ierarhic cinci este cel general şi corespunde Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF). Acest nivel este constituit dintr-un centru complex de comandă şi control în cadrul Centrului Naţional de Coordonare. Acesta nu este finanţat prin prezentul proiect.Sistemul va include şi alte elemente auxiliare pentru a îmbunătăţi mijloacele de intervenţie a Poliţiei de Frontieră Române.LocalizareReprezentarea grafică privind "Sistem integrat de supraveghere pe Dunăre la Caraş-Severin, livrat şi operaţional" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 121 (a se vedea imaginea asociată).RezultateComponenta I. Echipamente de control şi supraveghere – Contractele 1- 4a) echipamente de supraveghere şi control pentru locaţiile de la frontiera externă livrate, instalate, testate (conform precizărilor din caietele de sarcini, acolo unde se impune) şi funcţionale/operaţionale; … b) cursuri de instruire pentru cca. 100 utilizatori finali ai echipamentelor desfăşurat şi finalizat cu succes, pentru toate tipurile de echipamente care necesită instruire pentru utilizare şi întreţinere (conform precizărilor introduse în caietele de sarcini). … Componenta II. Suport logistic pentru activitatea operativăContract 5. Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative – achiziţie staţii de lucru– staţiile de lucru (cu software-ul aferent şi UPS) achiziţionate, livrate, testate, instalate şi operaţionale.Contract 6. Dotarea poliţiştilor de frontieră cu echipamente de mascare, mijloace şi accesorii individuale de ordine publică– echipamentele achiziţionate, livrate, distribuite şi recepţionate conform caietelor de sarcini, în locaţiile de destinaţie prevăzuteComponenta III. Facilităţi de comunicaţiiContract 7. Facilităţi de comunicaţii mobile satelitare şi urmărire a poziţiei GPS prin satelita) terminale telefonice portabile satelitare cu accesorii, echipamente portabile de poziţionare şi raportare a poziţiei GPS şi sisteme de afişare şi urmărire a poziţiei GPS, achiziţionate şi livrate conform precizărilor caietelor de sarcini, în locaţiile de destinaţie prevăzute; … b) antenele exterioare fixe instalate la sediile operative prevăzute în caietul de sarcini; … c) 12 persoane instruite privind operarea şi configurarea sistemelor de afişare şi urmărire a poziţiei GPS; … d) terminalele satelitare (telefoane, echipamente de poziţionare şi raportare a poziţiei GPS şi modem-urile asociate sistemelor de afişare şi urmărire a poziţiei) activate în reţea şi menţinute active pe o durată de minim 1 an; … e) configurarea iniţială a sistemelor de afişare şi urmărire a poziţiei GPS realizată cu succes; … f) serviciile de comunicaţii satelitare furnizate/asigurate pentru trafic de voce de minim 350.000 minute (în reţea) şi minim 800.000 interogări şi raportări a poziţiei GPS. … Contract 8. Extinderea serviciilor de comunicaţii voce în linia I PTF– echipamentele achiziţionate, livrate, distribuite şi recepţionate conform caietelor de sarcini, în locaţiile de destinaţie prevăzute, respectiv:a) Terminale telefonice IP; … b) Cartele de abonaţi IP necesare a fi instalate în centralele telefonice şi licenţele aferente (per număr de abonaţi sau per maximul de abonaţi aferenţi cartelei); … c) Switch-uri de distribuţie necesare interconectării la reţea a tuturor abonaţilor dintr-o locaţie; … d) UPS-uri necesare asigurării comunicaţiilor de tip voce în condiţiile unor întreruperi de curent. … Componenta IV. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunărea în judeţul Caraş-SeverinContract 9. Achiziţie echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supravegherea) Echipamente specializate destinate supravegherii, funcţionale şi apte de a furniza informaţii în timp real, la orice oră (24h/24 -7zile/7); … b) aparatura de observare pe timp de noapte (camere în infra-roşu) şi sistemele de supraveghere exploatate la nivelul maxim al parametrilor tehnico-funcţionali; … c) echipamentele staţionare, de supraveghere şi control al frontierei terestre, fluviale şi maritime, necesare managementului operaţional (efectiv) al frontierei, furnizate în vederea integrării ulterioare a acestora într-un sistem unitar eficient de supraveghere şi control al frontierei. … NOTĂ:Livrarea, distribuirea şi recepţia echipamentelor/mijloacelor se va face la structurile operative de pe frontiera externă şi/sau structuri de coordonare operativă a activităţii de pe frontiera externă, conform listelor locaţiilor de distribuţie prevăzute în caietele de sarcini şi documentaţiile de atribuireActivităţiSe vor desfăşura următoarele activităţi, corespunzătoare fiecărei componente:1. Componenta I. Echipamente de control şi supraveghere – Contractele 1- 4A. Livrarea echipamentelor;B. Recepţia echipamentelor;C. Instalarea, punerea în funcţiune şi testarea echipamentelor la locaţiile stabilite prin caietele de sarcini;D. Instruirea personalului în utilizarea şi întreţinerea echipamentelor;E. Realizarea acceptanţelor parţiale, provizorii şi finale.2. Componenta II. Suport logistic pentru activitatea operativă – Contractele 5, 6A. Livrarea şi distribuirea echipamentelor;B. Recepţia echipamentelor;C. Instalarea, punerea în funcţiune şi testarea echipamentelor la locaţiile stabilite, în funcţie de precizările din caietele de sarcini, acolo unde este cazul;D. Realizarea acceptanţelor parţiale, provizorii şi finale.3. Componenta III. Facilităţi de comunicaţiiContract 7. Facilităţi de comunicaţii mobile satelitare şi urmărire a poziţiei GPS prin satelita) livrarea şi recepţia terminalelor telefonice portabile şi a antenelor exterioare pentru autovehicule; … b) livrarea, recepţia şi instalarea antenelor exterioare fixe la sediile operative (inclusiv cele aferente sistemelor de afişare şi urmărire a poziţiei GPS), conform precizărilor din caietele de sarcini; … c) instruirea privind operarea şi configurarea sistemelor de afişare şi urmărire a poziţiei GPS; … d) configurarea iniţială a sistemelor de afişare şi urmărire a poziţiei GPS; … e) livrarea şi recepţia sistemelor de afişare şi urmărire a poziţiei GPS, conform precizărilor din caietele de sarcini; … f) realizarea acceptanţelor (parţiale, provizorii şi finale). … Contract 8. Extinderea serviciilor de comunicaţii voce în linia I PTFa) Livrarea şi distribuirea echipamentelor; … b) Recepţia echipamentelor; … c) Instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor la locaţiile stabilite, în funcţie de precizările din caietele de sarcini; … d) Realizarea acceptanţelor parţiale, provizorii şi finale. … 4. Componenta IV. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunărea în judeţul Caraş-SeverinContract 9. Achiziţie echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supravegherea) întocmirea studiului de acoperire cu camere şi radare; … b) livrarea, distribuirea, instalarea şi configurarea senzorilor de supraveghere (radare şi camere video); … c) testarea şi punerea în funcţiune a echipamentele instalate în vederea realizării acceptanţelor provizorii şi finale; … d) realizarea unui număr de 7 branşamente electrice în vederea asigurării posibilităţii de testare şi funcţionare a echipamentelor ce urmează a fi livrate; … e) instruirea personalului PFR implicat în utilizarea echipamentelor; … f) asigurarea serviciilor de garanţie pentru echipamentele furnizate; … g) dezvoltarea unui plan de management al proiectului în care vor fi incluse sarcinile contractuale. … ImpactProiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregăteşte să adere la spaţiul Schengen. Proiectul susţine pe termen lung activitatea de supraveghere şi control a frontierei, având un impact semnificativ asupra modului de desfăşurare curentă a acesteia, determinând creşterea eficienţei în combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi în special a migraţiei ilegale, în zona de responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în raportul costuri – resurse – rezultate, în sensul scăderii costurilor şi îmbunătăţirii rezultatelor PFR. Astfel se obţine creşterea eficienţei în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună, cu care se confruntă toate ţările UE, nefiind limitată la frontierele României.Introducerea echipamentelor de supraveghere şi control la frontierele externe propuse prin acest proiect va asigura:a) creşterea gradului de securitate naţională a României şi a cetăţenilor săi, respectând drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora, concomitent cu combaterea eficientă a fenomenului infracţional transfrontalier, în speţă a migraţiei ilegale; … b) fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor la frontieră; … c) îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea Europeană şi demararea din timp a acţiunilor pentru realizarea, cât mai curând posibil după aderare, a condiţiilor preliminare (precondiţiilor) necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen şi accederea în acest spaţiu. … Dotarea poliţiştilor de frontieră cu o gamă completă de costume şi mijloace individuale de acţiune, similară cu cea utilizată în alte state membre U.E. va contribui la atingerea unor standarde ridicate de echipare a unităţilor Poliţiei de Frontieră Române, cu atât mai mult se constată şi se estimează şi pe viitor o creştere a infracţionalităţii transfrontaliere. Cu ajutorul echipamentelor de mascare, echipajele şi patrulele de frontieră vor realiza o mai bună supraveghere şi control a frontierei, prin creşterea eficienţei în combaterea şi descoperirea tuturor formelor de infracţionalitate transfrontalieră, având ca finalitate facilitarea liberei circulaţii a persoanelor în contextul aderării la Spaţiul Schengen. Performanţa sistemului de management integrat al frontierelor va creşte prin dezvoltarea unor structuri dotate şi echipate optim, capabile să răspundă solicitărilor de supraveghere transfrontalieră a Statelor Schengen.Prin extinderea sistemelor de comunicaţii în conformitate cu standardele europene se realizează facilitarea accesului la informaţie, îmbunătăţirea controlului transferului de informaţie, a cooperării inter-instituţionale, precum şi facilitarea intervenţiei în cazuri de combatere a migraţiei ilegale şi combaterii infracţionalităţii transfrontaliere. Implementarea ultimelor tehnologii în domeniul comunicaţiilor de tip voce vor contribui la creşterea operativităţii activităţilor de control la frontieră. Echipamentele şi mijloacele tehnice prin care se realizează controlul la frontieră sunt absolut necesare obţinerii certitudinii că persoanele verificate nu reprezintă o ameninţare reală, prezentă şi suficient de serioasă la adresa securităţii interne, ordinii publice, sănătăţii publice şi relaţiilor internaţionale ale statelor membre.De asemenea, aria geografică de implementare a componentei de comunicaţii satelitare a proiectului o constituie cele două segmente de frontieră externă în teren muntos, împădurit, de pe frontiera cu Republica Ucraina (în Nord) şi Republica Serbia (în Sud). Asigurarea unui înalt nivel de securitate a frontierei în aceste zone constituie o prioritate întrucât cele două zone sunt favorabile săvârşirii infracţiunilor de migraţie ilegală.Implementarea sistemului integrat de supraveghere a frontierei la Dunăre, cu ajutorul echipamentelor achiziţionate în cadrul acestui proiect se va asigura schimbul permanent de date şi informaţii, atât între structurile proprii, cât şi cu instituţiile şi agenţiile competente, schimbul permanent de date şi informaţii cu agenţiile internaţionale similare în vederea eficientizării controlului în Punctele de Frontieră deschise traficului internaţional. Facilităţile asigurate prin implementarea acestui sistem sunt:a) supravegherea activităţilor ilicite care se desfăşoară pe uscat şi se finalizează pe apă sau pe teritoriu vecin; … b) supravegherea traficului naval în vederea cunoaşterii cât mai exacte a poziţiei fiecărei nave, pe traseul de deplasare, sau în staţionare; … c) realizarea unui schimb permanent de date şi informaţii atât între structurile proprii, cât şi cu instituţiile şi agenţiile competente; … d) realizarea unui schimb permanent de date şi informaţii cu agenţiile internaţionale similare; … e) asigurarea reacţiei şi intervenţiei calitative a echipelor de mobilitate navală şi terestră în vederea prevenirii şi combaterii infracţionalităţii transfrontaliere şi a gestionării situaţiilor apărute; … f) determinarea factorilor de risc interni şi externi referitori la traficul naval şi elaborarea permanentă a analizei riscului operativ şi tactic. … Proiectul va contribui în mod semnificativ la întărirea controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontieră externă şi luptei împotriva migraţiei ilegale şi infracţionalităţii transfrontaliere.6.2. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Comunicaţii şi Tehnologia InformaţieiRO-FSCH 21: Echipamente de acces radio de bandă largă şi servicii de instalare şi punere în funcţiune aferente acestora, pentru accesul la SINS al autorităţilor publice din mediul ruralJustificareObiectivul general îl reprezintă alinierea la acquis-ul Schengen în domeniul e-administraţiei, pentru facilitarea comunicaţiilor, schimbului de informaţii şi interoperabilităţii între toate autorităţile publice abilitate prin lege să introducă/consulte date în/din SINS.Scopul proiectului este asigurarea accesului autorităţilor publice la infrastructura integrată de comunicaţii a statului. Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 128/2005 următoarele autorităţi publice oferă şi/sau accesează informaţii SIS:● Poliţia Română● Poliţia de Frontieră Română● Jandarmeria Română● Biroul SIRENE, de la data operaţionalizării acestuia● Oficiul Român pentru Imigrări● Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date● Direcţia Generală de Paşapoarte● Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor● Autoritatea Naţională a Vămilor● Ministerul Afacerilor Externe● Ministerul Justiţiei şi autorităţile din sistemul judiciarMulte dintre aceste autorităţi (cum ar fi Poliţia Română, Poliţia de Frontieră, Jandarmeria Română etc.) sunt reprezentate până la nivelul comunelor, sediile acestora fiind localizate în zone rurale din România. Implementarea acestui proiect va asigura accesul la SINS, bazându-se pe şi în completarea extensiei infrastructurii de telecomunicaţii a statului, care se extinde în acest moment până la nivelul oraşelor şi municipiilor, prin proiectul RO FSCH 15.În fapt acest proiect este continuarea logică şi este complementar cu proiectul RO FSCH 15 – "Extensia şi consolidarea infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de informaţii necesar pentru autorităţile publice până la nivelul structurilor lor teritoriale". Proiectul este de asemenea complementar cu proiectul RO FSCH 3 – "Extinderea Reţelei de Comunicaţii integrate Voce-Date (RCVD) pentru crearea suportului de comunicaţii pentru unităţile MAI care va ajuta la crearea sistemului de cooperare informatică european pentru afaceri interne şi pentru Sistemul Informatic Schengen"- deoarece va asigura conexiuni WAN de bandă largă, sigure şi gratuite, pentru unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor din zona rurală a României.Se estimează că în cele 2856 de comune din România există aproximativ 3000 de utilizatori (autorităţi publice) abilitate să consulte şi să actualizeze datele din SINS. Este important de menţionat faptul că cele mai multe zone rurale din România sunt definite în Strategia Naţională de Bandă Largă ca "zone de defect" din punct de vedere al accesului la comunicaţii de bandă largă, respectiv "localităţi cu mai puţin de 10000 de locuitori şi cu mai puţin de doi ISP (Internet Service Provider) disponibili". În consecinţă, serviciile VPN din multe comune vor fi achiziţionate aproape fără competiţie între potenţialii furnizori de servicii.Reţeaua de multiservicii integrate a statului este deţinută şi operată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi este în curs de extindere în acest moment până la nivelul oraşelor şi municipalităţilor, prin proiectul RO FSCH 15 finanţat prin Facilitatea Schengen (sfârşitul implementării propus la 30 septembrie 2010).Soluţia propusă prin acest proiect va realiza acelaşi scop – asigurarea accesului la datele SINS pentru autorităţile locale reprezentate în zonele rurale din România. Această estimare include:a) implementarea infrastructurii de Acces Radio de Bandă Largă (echipamentul şi serviciile subsecvente de instalare şi punere în funcţiune): staţiile radio de bază punct-multipunct şi legăturile pe microunde aferente, de la locaţiile staţiilor de bază la cel mai apropiat POP al reţelei de multiservicii integrate a statului, care este în curs de extindere în acest moment până la nivelul oraşelor şi municipalităţilor prin proiectul RO FSCH 15; … b) staţiile terminale punct-multipunct (echipamentul şi serviciile subsecvente de instalare şi punere în funcţiune), care vor asigura conexiunile terminale între staţiile radio de bază şi premisele utilizatorilor- doar pentru autorităţile publice din zonele rurale care sunt autorizate să consulte şi să actualizeze datele din SINS. … Mai mult, soluţia propusă se bazează pe soluţiile de Acces Radio de Bandă Largă punctmultipunct disponibile comercial, capabile să asigure o lărgime de bandă de cel puţin 2Mbps pentru terminalele de utilizatori, o rază de acoperire peste 10 km (incluzând suport pentru zonele fără vizibilitate directă), şi o largă gamă de aplicaţii posibile datorită calităţii mecanismelor interne de asigurare a serviciilor (streaming video în timp real, supraveghere video, telefonie IP, bandă garantată pentru VPN şi servicii Internet, reţele de semnalizare etc.).RezultateÎn cel puţin 75% din comunele din România, autorităţile publice abilitate să consulte şi să actualizeze datele din SINS vor fi conectate printr-o soluţie de acces de bandă largă la cel mai apropiat Punct de Prezenţă (POP) al reţelei multiservicii integrate a statului.Activităţia) Proiectare. Include: elaborarea şi aprobarea proiectului; întocmirea şi aprobarea documentaţiei de achiziţie. … [] Mijloace: Resursele tehnice şi personalul STS pentru analiza locaţiilor (site survey), proiectarea detaliată a reţelei şi elaborarea documentaţiei de achiziţie. Proiectare lucrări civile şi colocare echipamente.b) Procedura de achiziţie. Include toate fazele legale prevăzute de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, până la semnarea contractului. … [] Mijloace: Resursele tehnice STS[] Resursele umane aferente procedurii de evaluare a ofertelor: personalul STS şi MAI.c) Implementare. … În cadrul acestei faze se vor derula următoarele activităţi:(i) obţinerea avizelor de colocare şi lucrări de amenajare de amplasamente;(îi) derularea livrărilor de echipamente şi a transportului acestora în amplasamente;(iii) instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor;(iv) integrarea de reţea;(v) acceptanţa.[] Mijloace:● Resursele tehnice STS şi personalul STS pentru echipamentele de sistem care se instalează în locaţiile terţilor, STS şi MAI● Personalul MAI şi STS pentru sediile MAI în care se instalează echipamentele terminale de abonat şi de management de sistem[] Contracte de achiziţie de echipamente şi servicii pentru proiectarea şi amenajarea amplasamentelor, instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor.ImpactInfrastructura de comunicaţii propusă va extinde accesul sigur şi gratuit la componenta naţională din cadrul SIS II (SINS) până la nivelul autorităţilor publice competente localizate în zona rurală a României (la nivelul comunelor).Proiectul nu se suprapune cu alte proiecte finanţate sau co-finanţate din fonduri naţionale sau europene. Proiectul este complementar, se bazează şi susţine alte două proiecte majore finanţate prin Facilitatea Schengen, respectiv RO FSCH 3 – "Realizarea extinderii Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce – Date (RCVD) a MAI pentru asigurarea suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MAI care concură la constituirea mediului informatizat de cooperare european în domeniul afacerilor interne" şi RO FSCH 15 – "Extensia şi consolidarea infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de informaţii necesar pentru autorităţile publice până la nivelul structurilor lor teritoriale".Beneficiar la acest proiect este şi MAI prin DGCTI.RO-FSCH 22: Servicii de instalare şi punere în funcţiune echipamente de acces radio de bandă largă pentru accesul la SINS al autorităţilor publice orăşeneşti şi municipaleJustificareObiectivul proiectului îl reprezintă alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul e-administraţiei, pentru facilitarea comunicaţiilor, schimbului de informaţii şi interoperabilităţii între toate autorităţile publice cu responsabilităţi în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale.Scopul proiectului este de a instala şi pune în funcţiune echipamentele de acces radio bandă largă (staţii radio de bază punct – multipunct şi terminale abonaţi) care asigură accesul terminal la infrastructura integrată de comunicaţii a statului. Instalarea se va executa în amplasamentele de reţea (instalarea staţiilor radio de bază) şi în clădirile autorităţilor publice cu drept de a accesa/actualiza datele N.SIS II, în toate oraşele şi municipiile din România (instalarea de terminale abonat).Echipamentele de acces radio de bandă largă propuse a fi instalate şi puse în funcţiune prin proiectul mai sus menţionat, vor fi achiziţionate prin intermediul contractului RO-FSCH-15.3, subsecvent proiectului finanţat sub Facilitatea Schengen, "Extensia şi consolidarea infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de informaţii necesar pentru autorităţile publice până la nivelul structurilor lor teritoriale".De asemenea, proiectul este complementar cu proiectul RO-FSCH 3 "Extinderea Reţelei de Comunicaţii integrate Voce-Date (RCVD) pentru crearea suportului de comunicaţii pentru unităţile MAI care va ajuta la crearea sistemului de cooperare informatică european pentru afaceri interne şi pentru Sistemul Informatic Schengen" – întrucât asigură conexiuni de bandă largă WAN sigure şi gratuite, pentru unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, situate în toate localităţile urbane din România.RezultateImplementarea oportună a soluţiei de acces de bandă largă radio, pentru autorităţile publice cu drept de a accesa/actualiza datele N.SIS II, în toate oraşele şi municipiile din România.Activităţia) Proiectare. Proiectarea reţelei (proiectare radio, arhitectură, amplasamente reţea, echipamentele de infrastructură, proiecte de colocare, site survey pentru locaţiile abonaţilor şi proiecte de instalare etc.) a fost deja întocmită de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Activităţi rămase de efectuat: întocmirea şi aprobarea documentaţiei de achiziţie. … [] Mijloace: Resursele tehnice şi personalul STS pentru elaborarea documentaţiei de achiziţie.b) Procedura de achiziţie. Include toate fazele legale, până la semnarea contractelor. … [] Mijloace: Resursele tehnice şi personalul STS.c) Implementare. Include: obţinerea avizelor de colocare şi lucrări de amenajare de amplasamente; derularea livrărilor de echipamente şi a transportului acestora în amplasamente; instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor; integrarea de reţea; acceptanţa. … [] Mijloace: Resursele tehnice şi personalul STS pentru integrarea contractelor subsecvente proiectului. Finanţarea contractelor pentru servicii: instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor de acces, atât în amplasamentele de reţea – staţii radio de bază – cât şi în sediile autorităţilor publice – terminalele de abonat. Numai autorităţile publice abilitate să acceseze/actualizeze datele N.SIS II, localizate în oraşe şi municipii, sunt eligibile pentru instalarea terminalelor de abonat.ImpactInfrastructura de comunicaţii propusă va extinde accesul securizat şi gratuit la N.SIS II, până la nivelul autorităţilor publice situate în localităţile urbane ale României (oraşe şi municipalităţi).––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește