În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 161-186 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările și completările ulterioare,Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. +
ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4c-22/89 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 23 februarie 2021, Camera Deputaților:1.susține obiectivele ambițioase prezentate în materie de climă pentru Europa, în perspectiva anului 2030, precum și strategia de investire într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor, stabilite ca răspuns la criza climatică și pentru a combate efectele încălzirii globale; … 2.își exprimă preocuparea cu privire la amplificarea riscurilor și consecințelor schimbărilor climatice de către dezastrele naturale și umane și îndeamnă la utilizarea noilor tehnologii, precum blockchain, și a inteligenței artificiale pentru a asigura gestiunea integrată la nivelul Uniunii a acestor procese și evenimente cu impact negativ semnificativ asupra sănătății și bunăstării cetățenilor; … 3.recomandă dezvoltarea prevederilor privind proiectarea ecologică a echipamentelor pentru monitorizarea mediului și a schimbărilor climatice și a celor din domeniul sănătății pentru a permite prelungirea duratei lor de viață, precum și distribuirea unor astfel de dispozitive recondiționate în state terțe cu resurse restrânse, în special din Africa, care se confruntă cu situații critice; … 4.recomandă elaborarea unor proceduri de implicare a cetățenilor în faza de evaluare și a unor mecanisme de apel, care să se asigure că rezultatele finanțării prin instrumentul „Generația următoarea a UE“ sunt utile, imediat aplicabile, distincte de resursele existente și cu adevărat inovative; … 5.recomandă o politică mai curajoasă, armonizată la nivelul Uniunii, de sprijinire a inițiativelor publice și private, de extindere a rețelelor de alimentare pentru automobilele electrice, urmărind rezultate cât mai rapide, echilibrate în profil teritorial și în condițiile asigurării unei concurențe suficiente între furnizorii de astfel de servicii; … 6.reamintește relevanța acțiunilor concrete la nivelul comunităților locale, de care depind conservarea biodiversității și combaterea schimbărilor climatice și care asigură eficiența cercetării științifice de teren în domeniu, cu participarea beneficiarilor încă din faza de proiectare a studiilor; … 7.subliniază că răspunsul consecvent și concomitent la pierderea biodiversității pe plan mondial și la criza climatică presupune participarea tuturor factorilor interesați, inclusiv a societății civile și a sectorului de afaceri, în mod coordonat la nivel internațional, și solicită obținerea unor rezultate rapide, concrete și sesizabile la nivelul cetățenilor în ceea ce privește impactul cheltuielilor pentru climă în conformitate cu Acordul de la Paris; … 8.menționează că asigurarea concordanței competențelor, educația și formarea, în vederea dezvoltării economiei circulare, impun abordarea armonizată la nivelul Uniunii, cu luarea în considerare a educației nonformale și, în special, a celei științifice ce are loc în afara sălii de clasă, precum și recunoașterea noilor forme de învățare independente favorizate de mediul digital și de conectivitatea extinsă; … 9.își exprimă reținerea cu privire la utilizarea indicilor de referință pentru activitățile climatice, ce prezintă riscul de a distorsiona avansul în aplicarea politicilor din cauza dificultăților obiective de a sintetiza multitudinea factorilor de impact, și sugerează însoțirea acestora de texte descriptive; … 10.atrage atenția asupra faptului că deciziile de cumpărare și alegerile cetățenilor privind stilul de viață, care prezintă potențialul de a contribui la decarbonizare, depind în mod esențial de furnizarea de informații utile privind produsele și serviciile, ceea ce necesită ample dezbateri periodice pentru ca sistemele de etichetare ecologică sau energetică să urmeze progresul tehnic accelerat; … 11.subliniază că renovarea clădirilor, ce reduce facturile la energie și emisiile de gaze cu efect de seră, ar îmbunătăți mai mult condițiile de trai dacă ar fi însoțită de combaterea cauzelor sărăciei energetice, în special de punerea în aplicare a unor mecanisme armonizate la nivel european de cuplare a educației grupurilor vulnerabile la condițiile socioeconomice din comunitățile locale și de sprijinire a învățământului vocațional; … 12.solicită Comisiei Europene să elaboreze și să aplice un mecanism structurat de consultare publică periodică, în cadrul căruia să furnizeze informațiile detaliate necesare înțelegerii de către cetățeni a costurilor și beneficiilor aplicării măsurilor propuse, precum și evaluării rezultatelor acestora; … 13.atrage atenția că obiectivele specifice prezentate și logica intervenției sunt neclare, sub aspectul cuantificării dependenței dintre sectoarele-țintă, ceea ce generează dificultăți în coordonarea politicilor climatice cu cele din alte domenii; … 14.consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru promovarea unei alimentații sănătoase în aplicarea Strategiei „De la fermă la consumator“ și a unui regim de viață sănătos; … 15.atrage atenția că există riscul ca opțiunile tehnice disponibile pentru reducerea emisiilor în sectorul alimentar și agricol să fie insuficiente pentru atingerea țintelor politicilor climatice; … 16.consideră că este necesară corelarea nivelului de ambiție în stabilirea țintelor din politicile climatice cu posibilitățile practice de aplicare, mai ales în statele membre din Europa Centrală și de Est, și semnalează că analiza fezabilității măsurilor propuse este insuficientă, iar așteptările ca PIB-ul să crească în urma investițiilor legate de creșterea nivelului de ambiție în domeniul climei în situația în care performanțele economice sunt sub capacitate sunt dificil de acceptat; … 17.își exprimă aprecierea față de intenția Comisiei Europene de a lua în considerare riscurile și problemele tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și admite că lipsa de acțiune ar putea avea consecințe grave; … 18.consideră că întreprinderile mici și mijlocii prezintă un potențial ridicat de a iniția și adopta tehnologii care să contribuie la decarbonizare și recomandă, în consecință, adoptarea unei politici de finanțare în domeniu favorabile acestora, în special microîntreprinderilor și a întreprinderilor nou-înființate – start-up-uri; … 19.semnalează că mai sunt necesare eforturi la nivelul Uniunii pentru a asigura participarea tuturor factorilor interesați și a societății civile la colectarea separată a deșeurilor biologice și la utilizarea acestora, precum și pentru a sprijini direct inițiativele comunităților locale mici din mediul rural, într-un mod care să răspundă provocărilor socioeconomice specifice, cu care acestea se confruntă; consideră că o strategie adaptată acestor realități ar accelera reducerea emisiilor din sectorul deșeurilor; … 20.își manifestă interesul pentru identificarea și aplicarea mai multor soluții eficiente din punctul de vedere al costurilor economice și sociale, urmărind ca tranziția către neutralitatea climatică să se facă ținând cont de circumstanțele specifice fiecărui stat membru și de respectarea mixurilor energetice convenite; … 21.se așteaptă la măsuri de implementare care să asigure o contribuție mai ridicată a Programului Orizont Europa la adoptarea agriculturii de precizie, în special de către statele membre cu sector agricol semnificativ și cu resurse interne de finanțare mai restrânse decât media Uniunii; … 22.consideră necesară promovarea la nivelul statelor membre UE a tehnicilor agricole care determină încapsularea carbonului în sol, precum agricultura fără exploatare agresivă a solului, respectiv agricultura minimum-till sau no-till – agricultura fără arătură; este necesară fructificarea principiului demonstrat științific că un sol bogat în materie organică capturează mult mai mult dioxid de carbon din atmosferă și, prin urmare, îmbunătățirea biologică a câmpurilor cultivate reprezintă un mijloc de combatere a încălzirii globale; … 23.consideră necesară armonizarea politicilor privind gestiunea terenurilor la nivelul Uniunii, astfel încât să se asigure creșterea suprafeței spațiilor verzi urbane și sporirea suprafețelor împădurite, cu efecte benefice asupra combaterii schimbărilor climatice; … 24.recomandă extinderea cercetării la nivelul Uniunii în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, cu punerea în practică a principiului cercetării și inovării responsabile, precum și a încurajării implicării comunităților și societății civile, atât în formularea obiectivelor, în monitorizarea și aplicarea rezultatelor, cât și direct în procesul de cercetare; … 25.apreciază, în mod deosebit, atenția acordată de către Comisia Europeană sistemelor de consolidare a capacităților pentru a crea microrețele de energie din surse regenerabile și modele de autoconsum și recomandă încurajarea participării cetățenilor în cercetare și inovare, precum și aplicarea la nivel pilot a soluțiilor tehnologice emergente; … 26.subliniază necesitatea stabilirii unor condiții stricte de a prezerva arhitectura tradițională și peisajul în renovarea clădirilor pentru eficiență energetică, în special în mediul rural; … 27.apreciază măsurile prevăzute pentru a facilita aplicarea instrumentelor financiare adecvate în stimularea economiilor de energie, cum ar fi promovarea formării profesionale care să permită dobândirea competențelor necesare; … 28.semnalează necesitatea ca evaluarea proiectelor care vor fi depuse în cadrul Programului Orizont Europa să includă criteriul de reprezentare echilibrată, spre a implica statele membre din Centrul și Estul Europei, astfel încât clusterul „Climă, energie și mobilitate“ să sprijine atingerea obiectivelor climatice pe întreg teritoriul Uniunii și să faciliteze accesul entităților ce acționează la scara comunităților locale și a întreprinderilor mici și mijlocii; … 29.subliniază că Programul Orizont Europa și Fondul pentru inovare trebuie să reflecte nevoia de inovare din societate, ceea ce necesită un mecanism curajos de evaluare a propunerilor, care să prezinte garanții privind evitarea subiectivității în aprecierea acestui aspect; … 30.amintește că tendința de reînnoire a echipamentelor electronice de tehnologia informațiilor și comunicațiilor de uz larg influențează negativ neutralitatea climatică, prin accelerarea utilizării materiilor prime și generarea de deșeuri dificil de procesat, fiind, prin urmare, necesară actualizarea politicilor de protecție a consumatorilor față de impulsionarea excesivă a consumului, ce ar acompania strategia de colectare a deșeurilor electrice și electrocasnice și proiectarea ecologică; … 31.consideră necesară punerea la dispoziția cetățenilor și a comunității științifice, într-un mod direct aplicabil, a datelor relevante din punctul de vedere al amprentei de carbon din sol obținute de sateliții europeni și a rezultatelor programelor spațiale ale Uniunii, cum ar fi Copernicus; consideră necesară sprijinirea educației și a participării cetățenilor în domeniul nanosateliților și al sistemelor de informare geografică, spre a facilita înțelegerea schimbărilor climatice și îmbrățișarea carierelor profesionale relevante de către tineri; … 32.recomandă antrenarea întreprinderilor mici și mijlocii și societății civile în promovarea cooperării multilaterale bazate pe norme, precum și diseminarea de informații concludente cu privire la oportunitățile de implicare și de consultare a acestora, pentru a susține diplomația ecologică și diplomația în domeniul climei și energiei. … Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 10 martie 2021, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
LAURENȚIU-DAN LEOREANUBucurești, 10 martie 2021.Nr. 27.–-
