HOTĂRÂRE nr. 24 din 3 noiembrie 2000

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern pentru funcţia de Preşedinte al României



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorMariana Trofimescu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentLa data de 3 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, contestaţia înregistrată la nr. 319 din 2 noiembrie 2000, formulată de doamna Veronica Gindac.Contestaţia priveşte înregistrarea candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern pentru funcţia de Preşedinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 360 D/2000.Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţiile se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.În motivarea contestaţiei se susţine ca domnul Paul-Philippe Hohenzollern nu poate candida pentru funcţia de Preşedinte al României deoarece are dubla cetăţenie, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 35 alin. (1), coroborat cu art. 16 alin. (3) din Constituţie. De asemenea, contestatoarea susţine ca "simple adrese sau adeverinte emise de misiuni diplomatice sau consulare nu pot face dovada reală a renunţării la cetăţenia străină", motiv pentru care considera ca "singurul mijloc de proba ce poate fi admis este declaraţia autentică de renunţare constatată de autoritatea de stat competenţa în materie de cetăţenie din ţara respectiva".Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, apreciază ca fiind neîntemeiată contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern pentru funcţia de Preşedinte al României, arătând ca la data depunerii candidaturii la Biroul Electoral Central s-a făcut dovada renunţării la cetăţenia britanica, astfel cum rezultă din adeverinta emisă de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti. În consecinţa, se arata ca sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 16 şi 35 din Constituţie şi se solicita respingerea contestaţiei.CURTEA,analizând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze contestaţiile privind înregistrarea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României.Prin contestaţie se susţine ca domnul Paul-Philippe Hohenzollern are şi cetăţenia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, astfel încât nu poate ocupa funcţia de Preşedinte al României, potrivit art. 35 alin. (1) şi art. 16 alin. (3) din Constituţie.Conform dispoziţiilor constituţionale ale art. 35 alin. (1) "Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3)", iar potrivit art. 16 alin. (3), "Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara".De asemenea, art. 10 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României prevede: „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Preşedinte al României.”Examinând motivele contestaţiei, Curtea Constituţională constata ca acestea sunt neintemeiate, deoarece din actele aflate la dosar rezultă ca la data de 24 octombrie 2000 domnul Paul-Philippe Hohenzollern a renunţat la cetăţenia britanica, renunţare acceptată de autoritatea britanica abilitata în acest sens şi, în consecinţa, nu mai are această cetăţenie, fapt confirmat prin adeverinta emisă de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti, în care se face referire la scrisoarea Direcţiei Naţionale a Imigrarii din Ministerul de Interne al Marii Britanii. Astfel fiind, rezultă ca la data depunerii candidaturii, şi anume la 25 octombrie 2000, era îndeplinită condiţia constituţională potrivit căreia persoanele care candidează la funcţia de Preşedinte al României trebuie să aibă numai cetăţenia română.În consecinţa, contestaţia ce face obiectul cauzei de faţa urmează să fie respinsă.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţie formulată de doamna Veronica Gindac.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește