HOTĂRÂRE nr. 22 din 26 februarie 2018

În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, și ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/17 din 31.01.2018,Senatul adoptă prezenta hotărâre. + 
Articolul 1Senatul României:1.constată caracterul orientativ al documentului Comisiei Europene care, deși prezintă opțiuni în cadrul a trei scenarii diferite pentru trecerea către o uniune a securității și apărării, indică de o manieră clară că aceste scenarii nu se exclud reciproc și se doresc a reflecta diferite niveluri de ambiție ale UE în ceea ce privește desfășurarea de activități în comun în materie de securitate și apărare. Scenariile avansate de Comisia Europeană nu reprezintă deci soluții prescriptive, care fixează de o manieră rigidă opțiunile disponibile statelor membre în poziționarea față de proiectul apărării europene, ci indicatori de nivel ai gradului de integrare a eforturilor la nivelul UE pentru un răspuns cât mai eficient în abordarea amenințărilor de securitate prezente și viitoare.De asemenea, se constată faptul că scenariile sunt evolutive, iar modul în care se prefigurează la acest moment consolidarea Politicii de securitate și apărare comună (PSAC) va presupune, cel mai probabil, o combinație de acțiuni cu aplicabilitate pe toate cele trei scenarii, cu premisele de a avansa diferit pe diverse paliere; … 2.remarcă faptul că o apărare europeană tot mai integrată va presupune o integrare a piețelor de apărare și o transformare a sectorului industrial militar european în direcția creșterii competitivității, optimizării capacității de producție și reducerii costurilor. Din această perspectivă, se apreciază că o dezvoltare a bazei industriale și tehnologice în domeniul apărării va trebui realizată de o manieră echilibrată, cu oportunități pentru industria din toate statele membre.Totodată, se evidențiază că dezvoltarea echilibrată a bazei industriale și tehnologice va necesita luarea în considerare a specificităților și nevoilor sectorului industrial central și est-european, în special ale întreprinderilor mici și mijlocii. În acest sens se subliniază că, printre mecanismele propuse de către Comisie, Fondul european de apărare va constitui un real sprijin atât pentru întărirea apărării comune, cât și pentru consolidarea bazelor economice și industriale europene.Din punctul de vedere al României a fost creată astfel o oportunitate reală de implicare a industriei naționale de apărare în contextul finanțării din fonduri europene în ce privește crearea/dezvoltarea de capabilități comune; … 3.reiterează angajamentul transpartinic asumat la nivel național privind alocarea a 2% din PIB sectorului apărării și menținerea acestui nivel de finanțare pentru următorii 10 ani.Se evidențiază faptul că eforturile individuale ale statelor membre trebuie să fie dublate de o creștere a solidarității europene, precum și de o amplificare a acțiunilor derulate în comun sau prin intermediul instituțiilor UE, obiectivul final fiind o Uniune ce contribuie mai mult la acest efort, fără a lua însă din prerogativele statelor membre sau ale altor organizații. În acest context, se consideră necesară o implicare pro-activă a tuturor statelor membre, atât în reflecția strategică despre viitorul apărării europene, cât și în toate formele de cooperare avansată asociate acestui sector;  … 4.apreciază eforturile în derulare la nivel european având ca obiectiv consolidarea rolului instituțiilor UE pe palierul securității și apărării și echilibrarea efortului transatlantic în materie de apărare. Se apreciază în particular alăturarea Comisiei Europene la acest efort și propunerile concrete avansate până în prezent în domeniul cercetării, dezvoltării de capabilități și optimizării proceselor de înzestrare; … 5.susține viziunea Comisiei Europene privind necesitatea coordonării politicilor de securitate și apărare ale UE cu principalii parteneri cum ar fi Organizația Tratatului Atlanticului de Nord sau Organizația Națiunilor Unite. Se subliniază totodată progresele semnificative înregistrate până în prezent în implementarea Declarației comune privind consolidarea cooperării NATO – UE, adoptate la Varșovia în 2016; … 6.semnalează faptul că România a susținut în mod constant consolidarea rolului UE de actor global pe scena internațională de securitate, cu o implicare mai eficientă în gestionarea crizelor din vecinătatea imediată (estică și sudică), concomitent cu asigurarea complementarității cu NATO, evitarea duplicărilor și abordarea conjugată a celor două organizații, precum și dezvoltarea unor capabilități de apărare credibile și robuste care să susțină rolul major asumat de UE. Se evidențiază faptul că pentru România principalul garant al securității este și va rămâne NATO, iar o apărare europeană mai puternică nu poate fi decât benefică pentru NATO în general și pentru relația transatlantică în particular, în măsura în care va contribui la consolidarea capabilităților militare ale statelor membre, conform principiului unui singur set de forțe. Se subliniază faptul că România este un susținător constant al substanțierii dialogului și cooperării NATO – UE în cât mai multe domenii de interes comun, cu respectarea specificității și autonomiei de decizie a fiecăreia dintre cele două organizații. …  + 
Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 26 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ADRIAN ȚUȚUIANUBucurești, 26 februarie 2018.Nr. 22.––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește