În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 161-186 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările și completările ulterioare,Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. +
ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4c-22/52, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 9 februarie 2021, Camera Deputaților:1.susține obiectivele Uniunii Europene din Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței care vizează o schimbare de paradigmă în ceea ce privește pregătirea aferentă, care să se materializeze într-o agendă ambițioasă a calificărilor necesare pentru locuri de muncă și care să stimuleze dubla tranziție – ecologică și digitală; … 2.consideră că strategia ar beneficia de pe urma actualizării sale, printre altele, de includerea învățării autodidactice, a învățării extracurriculare și, mai ales, de pe urma încurajării inițiativelor de învățare conectată, pentru care există bază științifică solidă și inițiative prezente pe piață, dar care ocupă un loc marginal în preocupările Comisiei Europene; … 3.consideră că strategia ar fi un mijloc eficient de asigurare a contribuției factorilor interesați la obiectivele sale, dacă ar fi transpusă într-un document mai sintetic care să prezinte concret măsurile propuse, cu evitarea menționării aspectelor generale; … 4.reamintește că era cunoscut înainte de pandemie că sunt necesare eforturi susținute pentru a îmbunătăți pregătirea digitală în Uniunea Europeană și că sectorul medical necesita o atenție deosebită pentru armonizarea sa la nivel european, dar au fost făcuți puțini pași concreți în acest sens; consideră, din acest motiv, că este nevoie de un calendar de acțiune mult mai ambițios pentru activitatea Comisiei Europene, cu ținte tangibile și măsurabile, precum și de o responsabilizare a sa mult mai pronunțată; … 5.recomandă instituirea unui sistem cuprinzător de indicatori cantitativi pentru a evalua activitatea Comisiei Europene pe parcursul dezvoltării și aplicării măsurilor prevăzute de Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței; … 6.recomandă ca orientările elaborate la nivelul Uniunii, care vizează îmbunătățirea educației timpurii, să includă reducerea acesteia la ceea ce este strict necesar, pentru a nu afecta nevoia copilului de afecțiune și de prezența fizică lângă părinți, nevoie pe care Uniunea a recunoscut-o în documentele sale programatice și normative ce vizează ocrotirea vieții de familie; … 7.consideră că, din moment ce Uniunea Europeană a inclus dezvoltarea competențelor în Pilonul european al drepturilor sociale, cu referire la principiul acestuia care enunță dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, în Pactul ecologic european, în Strategia digitală și în cea industrială și privind întreprinderile mici și mijlocii, este evident că educația este crucială pentru buna funcționare a pieței unice, Comisia Europeană dobândind, pe această cale, un rol central în politicile de educație și o responsabilitate pe măsură; … 8.recomandă analizarea obstacolelor care stau în calea unei piețe active și diversificate a serviciilor de educație și formare; … 9.își manifestă dorința de a fi informată cu privire la stadiul și planurile Comisiei Europene cu privire la edificarea spațiului european al educației, prevăzut să devină realitate până în 2025, prin eliminarea barierelor din calea învățării în întreaga Uniune și prin promovarea unei educații și formări inovatoare și incluzive pentru toți; … 10.își exprimă îndoiala cu privire la funcționalitatea Pactului pentru educație, în condițiile în care nu au fost prevăzute obiective și modalități practice de fructificare a colaborării și a parteneriatelor, într-un orizont de timp rezonabil și previzibil și cu resurse financiare precis identificate; modalitățile de acțiune cuprinse în strategie, în acest sens, cum ar fi ambasadorii formării, sunt vagi și puțin credibile; … 11.recomandă revitalizarea Coaliției pentru competențe digitale și locuri de muncă în sectorul digital, înzestrarea sa cu resurse financiare anume destinate și elaborarea unui program specific acesteia bazat pe finanțarea de proiecte și pe sprijinirea acțiunilor la nivelul comunităților locale; … 12.recunoaște existența unor lacune semnificative în materie de competențe, agravate de îmbătrânirea populației și de creșterea incidenței bolilor cronice și semnalează că au fost depuse prea puține eforturi pe plan european atât pentru susținerea în activitate a persoanelor vârstnice, cât și pentru contracararea practicilor de piață care favorizează un regim de viață nesănătos; … 13.recomandă sprijinirea soluțiilor descentralizate de obținere a energiei din surse regenerabile prin finanțarea investițiilor, dar și a formării specialiștilor necesari pentru dezvoltarea și aplicarea lor, inclusiv a acțiunilor ce vizează familiarizarea cu această carieră începând de la vârsta școlară; … 14.consideră ca fiind excesiv de optimiste așteptările față de strategiile naționale în materie de competențe, având în vedere evoluția extrem de rapidă a cererii de competențe și dificultatea determinării evoluției pieței, oricât de avansați ar fi algoritmii de predicție bazați pe inteligența artificială; … 15.recomandă acceptarea accesului la finanțarea pentru livrarea de competențe a entităților comerciale, a celor nonprofit și a întreprinderilor sociale; … 16.subliniază că întreprinderile, prin natura lor, sunt preocupate de procesele interne de identificare a lacunelor în materie de competențe și de măsurile de perfecționare pentru propriii angajați, dar că sistemele educaționale, inclusiv componentele private, trebuie să fie suficient de flexibile și de operative pentru a furniza competențele solicitate; … 17.atrage atenția asupra riscurilor de distorsionare a pieței serviciilor de educație și a scăderii calității acestora, ca efect al reducerii concurenței, ca urmare a introducerii conturilor personale de învățare și a stimulentelor prevăzute pentru a elabora conținut educațional digital și module curriculare de bază; … 18.menționează că în prezent abordarea STIM, anume studii combinate în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii, reprezintă mai curând o nouă paradigmă de învățare decât o filieră de învățare, pentru care este necesar un efort conștient și de lungă durată, încă din învățământul secundar, sub îndrumarea unor cadre didactice specializate în acest sens; … 19.își exprimă preocuparea cu privire la absența unor obiective ale adaptării educației și formării profesionale la exigențele viitorului, care să reflecte actualul stadiu al educației și care să prevină accentuarea blocajelor de pe parcursul de instruire sau a capacității de răspuns a acesteia la cererea de competențe; … 20.recomandă adoptarea unei teme orizontale în programele de finanțare care să susțină dobândirea abilităților de viață și a capacității de adaptare, de gestionare a schimbărilor; … 21.atrage atenția asupra necesității de a se depune eforturi pentru a dezvolta o cultură europeană solidă a grijii față de ceilalți în comunitate; … 22.susține sprijinirea unui cadru normativ favorabil microcertificatelor, care recunosc rezultatele unor cursuri de scurtă durată, în special în domeniul digital, și înregistrează rezultatele acestor cursuri. … Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 17 februarie 2021, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
LAURENȚIU-DAN LEOREANUBucurești, 17 februarie 2021.Nr. 19.–-
