HOTĂRÂRE nr. 18 din 2 noiembrie 2000

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorMariana Trofimescu – procurorMarioara Prodan – magistrat-asistentLa data de 1 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, contestaţia formulată de domnul Marin N. Duta, privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţie ce formează obiectul Dosarului nr. 354D/2000.Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţiile se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.În motivarea contestaţiei se arata ca domnul Petre Roman s-a opus adoptării în anul 1991 "a legii cu privire la accesul la dosarele Secţiei speciale a C.C. al P.C.R., la dosarele Securităţii, ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Justiţie şi Ministerului de Externe, la publicarea listei nominale cu numele şi numărul dosarelor celor vătămaţi, a listei informatorilor denuntatori".Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, apreciază ca fiind neîntemeiată contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, arătând ca motivele invocate sunt chestiuni ce ţin de opţiunile politice ale candidatului, a căror verificare excede competentei Curţii Constituţionale. În consecinţa, se solicita respingerea contestaţiei.CURTEA,analizând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, şi vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României.În opinia contestatorului candidatura domnului Petre Roman la funcţia suprema în stat este neconstitutionala. Motivele invocate în contestaţie sunt de ordin politic şi moral, vizând opunerea candidatului la adoptarea, în anul 1991, a legii privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politica. Autorul îşi întemeiază contestaţia pe prevederile art. 16, 21, 123, 130 şi ale art. 144 lit. c) din Constituţie, pe cele ale art. 11 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi pe dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedura penală.Examinând motivele cuprinse în contestaţie, Curtea constata ca atât condiţiile de eligibilitate, cat şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) şi la art. 81 alin. (4) din Constituţie, texte al căror conţinut este următorul:– Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi vârsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României."; … – Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";– Art. 16 alin. (3): "Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara.";– Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabiliţi prin lege organică.";– Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive."În speta, examinând motivele invocate de contestator, Curtea constata ca acestea nu se regăsesc în conţinutul prevederilor constituţionale anterior menţionate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatorului, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimarii votului.Curtea constata, de asemenea, ca prevederile constituţionale cuprinse în art. 21, referitoare la accesul liber la justiţie, în art. 123, referitoare la înfăptuirea justiţiei, în art. 130, referitoare la rolul Ministerului Public, precum şi prevederile art. 144 lit. c) din Constituţie, referitoare la competenţa Curţii Constituţionale de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, invocate de contestator, nu justifica, în mod evident, motivele contestaţiei.Referitor la incidenţa art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi, Curtea constata ca numai alin. (3) al acestui text se referă la un impediment pentru candidaţii la funcţii şi demnitati publice, civile sau militare, impediment care însă nu a fost invocat în cauza, astfel încât nu poate fi examinat de Curte.Curtea constata totodată ca dispoziţiile Codului penal, precum şi ale Codului de procedura penală nu au incidenţa în cauza, Curtea neavând atribuţii în materia tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni, ci numai atribuţiile prevăzute la art. 144 din Constituţie, fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România.În consecinţa, contestaţia urmează să fie respinsă.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 16, 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţie formulată de domnul Marin N. Duta.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Marioara Prodan––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește