În temeiul dispozițiilor art. 67 și aleart. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/351 din 8.11.2023,Senatul adoptă prezenta hotărâre. +
Articolul 1Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind plantele obținute prin anumite noi tehnici genomice și alimentele și furajele derivate din ele și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/625 – COM (2023) 411 final respectă principiul subsidiarității, dar nu respectă principiul proporționalității. +
Articolul 2Senatul României:a)apreciază că:(i)nu sunt îndeplinite cerințele de transparență și de informare completă, corectă și precisă a consumatorilor asupra caracteristicilor esențiale ale produselor, astfel încât aceștia să ia decizii în cunoștință de cauză;[a se vedea și Hotărârea din 25 iulie 2018 (Cauza C-528/16) – Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat că organismele obținute prin mutageneză sunt organisme modificate genetic (OMG) în sensul Directivei 2001/18/CE, în măsura în care tehnicile și metodele de mutageneză modifică materialul genetic al unui organism într-un mod care nu apare în mod natural, și că aceste organisme intră în domeniul de aplicare al Directivei 2001/18/CE și fac obiectul obligațiilor prevăzute de acest act normativ – trasabilitate, etichetare, adică obligațiile de la care sunt excluse prin propunerea de regulament plantele NTG1 (noi tehnici genomice), alimentele și furajele care conțin astfel de plante, care constau în astfel de plante sau care sunt produse din astfel de plante, precum și produsele, altele decât alimentele sau furajele, care conțin astfel de plante sau care constau în astfel de plante. Doar organismele obținute prin intermediul tehnicilor de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-o serie de aplicații și care au un istoric de siguranță lung sunt excluse de la aplicarea dispozițiilor prevăzute de Directiva 2001/18/CE, consideră CJUE. CJUE apreciază că riscurile asociate utilizării unor noi tehnici de mutageneză care au apărut de la adoptarea Directivei 2001/18/CE se pot dovedi similare celor care rezultă de la producerea și eliberarea unui OMG prin transgeneză deoarece modificarea directă a materialului genetic al unui organism prin mutageneză face posibilă obținerea acelorași efecte ca introducerea unei gene străine în organism (transgeneză) și aceste noi tehnici fac posibilă apariția de varietăți modificate genetic la un nivel care nu este proporțional cu cea care rezultă din aplicarea metodelor convenționale de mutageneză.] … (ii)excluderea organismelor obținute prin tehnici de mutageneză noi – așa cum se prevede prin prezentul regulament – din domeniul de aplicare al Directivei 2001/18/CE ar compromite obiectivul urmărit de aceasta, și anume acela de a evita efectele negative asupra sănătății umane, a sănătății și bunăstării animalelor, a mediului și asupra intereselor consumatorilor, și nu ar respecta principiul precauției aplicat prin Directiva 2001/18/CE și prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare; … … b)subliniază:(i)importanța protejării exportatorilor/producătorilor români de produse convenționale pe piețele terțe, în vederea menținerii schimburilor comerciale (România se situează pe primele locuri la producția și exportul de cereale pe piețele terțe); … (ii)necesitatea includerii condițiilor de coexistență pentru produsele NTG1 cu cele convenționale, altfel culturile convenționale vor dispărea, iar exporturile de NTG1 ar putea fi respinse de piețele terțe, ca fiind similare cu OMG; … … c)atrage atenția că:(i)întrucât este vizată crearea de soiuri de plante noi, cu anumite caracteristici obținute prin operațiuni genomice, evaluarea modificărilor ar trebui efectuată la nivelul statelor membre în privința valorii agricole, tehnologice și a distinctibilității, stabilității și uniformității, pentru a ține seama de specificitatea fiecărui stat membru. Este important ca noile soiuri să poată fi reevaluate de autoritățile specializate ale statelor membre în piața cărora se intenționează comercializarea și utilizarea acestora; … (ii)este necesară susținerea financiară de către UE a statelor membre pentru înființarea de laboratoare oficiale publice specializate, acreditate european, pentru testările specifice NTG, care să opereze evaluarea în baza unor proceduri specifice, identice în cadrul tuturor autorităților statelor membre; … (iii)este oportun să fie acordată o atenție sporită aspectelor care vizează: solicitarea testelor și rapoartelor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) cu privire la analiza de risc, respectiv siguranța alimentară pentru om și animal, siguranța impactului de mediu pentru fiecare produs autorizat, asigurarea informării prin etichetare a noilor produse NGT; … (iv)sunt necesare asigurarea metodelor de control ale NGT, trasabilitatea și etichetarea, pentru respectarea drepturilor consumatorilor de a fi informați și de a alege; … (v)este necesară excluderea de la brevetare a plantelor obținute prin procese care ar putea avea loc în mediul natural (NGT1), precum și a plantelor care sunt deja în domeniul public și a genelor de interes care fac obiectul patrimoniului biodiversității; … (vi)nu susține licențierea unor procedee de transformare care ar fi avut loc, cu o probabilitate oarecare, și „in vivo“; … (vii)patentarea biotehnologiilor aplicate plantelor nu trebuie să limiteze accesul amelioratorilor la materialul genetic și la tehnici; … (viii)trebuie evitată instituirea unui sistem de licență obligatoriu, care ar putea afecta disponibilitatea semințelor și valoarea economică a investițiilor în producție pe care le vor efectua fermierii; … (ix)patentarea biotehnologiilor aplicate plantelor nu trebuie să aibă impact negativ asupra competitivității industriei biotehnologice din UE; … … d)solicită Comisiei Europene:(i)să pună la dispoziție baza științifică a deciziei de a diferenția cele două categorii prin limita de 20 de modificări genomice; … (ii)să efectueze demersuri pentru a asigura consultarea țărilor terțe cu privire la echivalarea NGT1 cu convenționalele, pentru ca acestea să poată fi acceptate de partenerii comerciali ai UE; … (iii)clarificări cu privire la consecințele de ordin comercial internațional, respectiv accesul noii categorii de produse NGT1 pe piețele terțe (echivalarea categoriilor de produse NGT1 pe aceste piețe și protejarea culturilor convenționale), având în vedere interesul României în păstrarea piețelor tradiționale de export cereale din zona Orientului Mijlociu, Turcia etc. … … +
Articolul 3Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 13 noiembrie 2023, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
SORIN-MIHAI CÎMPEANUBucurești, 13 noiembrie 2023.Nr. 141.––
