cu privire la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii referitoare la concluziile celui de-al cincilea raport privind coeziunea economică, socială şi teritorială: viitorul politicii de coeziune – COM (2010) 642 final
Având în vedere Raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului nr. XXX/452 din 16 februarie 2011 şi Raportul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital nr. XXII/117 din 16 februarie 2011,în temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului nr. 1 anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,Senatul adoptă prezenta hotărâre. +
Articolul 1Poziţia preliminară a Senatului privind aspectecheie ale viitorului politicii de coeziune post 2013 este următoarea:a) consideră că politica de coeziune oferă unele dintre cele mai vizibile beneficii pentru cetăţenii UE şi este un instrument esenţial pentru atingerea obiectivelor fundamentale ale UE; … b) consideră că politica de coeziune este o "politică de dezvoltare pentru Europa" care va contribui decisiv la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020; … c) susţine poziţia preliminară a Guvernului României privind viitorul politicii de coeziune şi demersurile iniţiate de România în acest domeniu; … d) sprijină puternic menţinerea unei ponderi importante a politicii de coeziune în cadrul bugetului comunitar post 2013; … e) subliniază că, în vederea reducerii disparităţilor socioeconomice şi teritoriale în cadrul UE, ţările şi regiunile cel mai puţin dezvoltate trebuie să fie principalele beneficiare ale politicii de coeziune; … f) este în favoarea unei mai mari concentrări tematice a intervenţiilor finanţate din politica de coeziune, în strânsă legătură cu Strategia Europa 2020, statele membre şi regiunile trebuind însă să aibă posibilitatea de a selecta priorităţi şi domenii de intervenţie în funcţie de condiţiile şi provocările socioeconomice şi teritoriale specifice. Ţările şi regiunile cel mai puţin dezvoltate trebuie să aibă la dispoziţie o gamă mult mai diversificată de intervenţii, inclusiv în domenii care pot fi mai puţin corelate cu agenda Europa 2020; … g) apreciază că, din punct de vedere al domeniilor de intervenţie, prioritare pentru România sunt: investiţiile în infrastructura de transport de interes european, naţional şi regional, inclusiv îmbunătăţirea conectivităţii între polii de creştere naţionali şi regionali; investiţiile majore în infrastructura de mediu; creşterea eficienţei energetice şi utilizarea de surse regenerabile de energie şi de tehnologii mai ecologice; dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere prin promovarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării, precum şi prin încurajarea utilizării la scară largă a tehnologiilor informaţiei şi a mijloacelor moderne de comunicare; dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia; dezvoltarea infrastructurii de sănătate; consolidarea capacităţii administrative; … h) susţine menţinerea actualei configuraţii a politicii de coeziune, bazată pe cele 3 obiective (convergenţă, competitivitate regională şi ocupare şi cooperare teritorială europeană) care trebuie să se sprijine reciproc printr-o complementaritate sporită şi menţinerea obiectivului convergenţă în centrul politicii de coeziune; … i) sprijină consolidarea dimensiunii strategice a obiectivului cooperare teritorială europeană şi creşterea eficienţei utilizării fondurilor alocate; … j) susţine elaborarea de către Comisia Europeană, în parteneriat cu statele membre, a unui Cadru strategic comun pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit care să stabilească liniile directoare pentru implementarea acestor instrumente ale bugetului comunitar. Aceasta nu trebuie însă să afecteze cheia de alocare financiară pe cele 3 politici vizate (politica de coeziune, politica agricolă comună şi politica pentru pescuit şi afaceri maritime) şi nici specificitatea şi valoarea adăugată a intervenţiilor fiecărui fond; … k) este în favoarea propunerilor Comisiei Europene privind uniformizarea într-o mai mare măsură a regulilor de implementare a fondurilor comunitare între diversele politici, precum şi extinderea utilizării metodelor simplificate de decontare a cheltuielilor. Acest proces presupune totuşi o analiză atentă a oportunităţii impunerii unor reguli şi practici utilizate pentru unele instrumente financiare comunitare şi la nivelul altor politici ale căror specificităţi solicită o abordare diferită; … l) apreciază că Fondul social european (FSE), componentă esenţială a politicii de coeziune, va conduce la o coeziune socială efectivă şi la realizarea unor progrese substanţiale în vederea atingerii ţintelor Strategiei Europa 2020. Priorităţile FSE trebuie să se bazeze pe obiectivele politice conţinute în "Orientările integrate Europa 2020", însă intensitatea sprijinului trebuie să fie diferenţiată între state şi regiuni în concordanţă cu situaţia socioeconomică şi cu ţintele asumate pentru Strategia Europa 2020; … m) este în favoarea menţinerii abordării bazate pe elaborarea şi negocierea cu Comisia Europeană a unor documente strategice de referinţă aşa cum este cazul Contractului partenerial de dezvoltare şi investiţii, propus pentru politica de coeziune; … n) susţine îmbunătăţirea mecanismelor decizionale aferente politicii de coeziune la nivel comunitar şi naţional şi aplicarea principiului parteneriatului în toate etapele planificării şi implementării intervenţiilor finanţate în cadrul acestei politici; … o) respinge posibilitatea revizuirii alocărilor naţionale şi regionale în funcţie de "capacitatea de absorbţie", aceasta nereprezentând un criteriu obiectiv şi cuantificabil. Mai mult decât atât, o astfel de abordare ar avea un efect contrar asupra eforturilor regiunilor mai puţin dezvoltate de a reduce decalajele semnificative de ordin economic, social şi teritorial; … p) se pronunţă în favoarea motivării statelor membre pentru valorificarea fondurilor comunitare gestionate, prin mecanisme de stimulare echitabile, în vederea promovării abordării bazate pe orientarea spre rezultate; … q) nu este în favoarea stabilirii unor condiţionalităţi negative suplimentare pentru fondurile structurale şi de coeziune, având în vedere că reglementările actuale furnizează suficiente pârghii pentru ca obiectivele fondurilor şi ale programelor să fie puse în aplicare în mod corespunzător. Noua politică de coeziune nu trebuie să includă condiţionalităţi ce nu au legătură directă cu implementarea intervenţiilor finanţate din fonduri structurale şi de coeziune; … r) apreciază că stabilirea unui sistem de rezerve de performanţă poate fi un instrument adecvat de stimulare a performanţelor statelor membre şi regiunilor; … s) subliniază necesitatea menţinerii rolului predominant al abordării pe bază de grant în implementarea intervenţiilor cofinanţate din fonduri comunitare, în special în regiunile mai puţin dezvoltate ale UE; … ş) consideră necesară, cu privire la procedura de audit, simplificarea reală şi eficace a regulilor de management şi control, în vederea maximizării impactului resurselor financiare investite şi a reducerii poverii administrative. Referitor la obiectivul cooperare teritorială europeană în particular, consideră că se impune simplificarea substanţială a regulilor de implementare şi control, cu luarea în considerare a contextului complex în care acest tip de intervenţii se derulează;t) consideră că în ceea ce priveşte disciplina financiară, menţinerea exigenţelor actuale contribuie la realizarea şi punerea în aplicare a obiectivelor fondurilor şi programelor; … ţ) subliniază importanţa consolidării dimensiunii urbane a politicii de coeziune, în paralel cu promovarea, împreună cu politica agricolă comună, a unor legături urban-rural mai strânse şi mai coerente;u) consideră că politica de coeziune trebuie să susţină elaborarea şi implementarea de strategii macroregionale, precum Strategia UE pentru regiunea Dunării; … v) consideră că, referitor la conceperea unei categorii intermediare de regiuni pentru a susţine regiunile pentru care procesul de reducere a decalajului nu s-a încheiat încă, sunt necesare mai multe informaţii pentru a determina impactul unei astfel de propuneri prin prisma numărului de regiuni vizate şi a nivelului alocărilor aferente; … w) sprijină stabilirea unui regim de finanţare specific pentru regiunile-capitală care în viitoarea perioadă de programare nu se vor mai încadra în obiectivul convergenţă. … +
Articolul 2Opinia Senatului, cuprinsă în prezenta hotărâre, se transmite către instituţiile europene şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 23 februarie 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA-DAN GEOANĂBucureşti, 25 februarie 2011.Nr. 14.–––
