În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin. (2) și alin. (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/585 din 23.11.2017,Senatul adoptă prezenta hotărâre. +
Articolul 1Senatul:(1)consideră că:– doar o reducere a decalajelor economice și sociale atât din interiorul statelor membre, cât și între statele membre poate duce la o convergență reală și o stabilitate prosperă a Uniunii Europene; … – reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni sau convergența economică și socială ar trebui să fie incluse drept criterii de evaluare în propunerea Comisiei; … – este esențial să existe norme bine concepute, un „cadru unic de reglementare“ pentru toate procesele și instrumentele sau aplicarea unor norme și condiții identice pentru același tip de proiect, pentru a se asigura faptul că fondurile Uniunii Europene sunt cheltuite în mod corespunzător și că banii contribuabililor sunt protejați. … (2)sprijină:– menținerea finanțării bazate pe granturi, instrumentele financiare fiind complementare acestora, utilizarea/combinarea lor trebuind să fie la latitudinea statelor membre, în conformitate cu realitatea internă a piețelor financiare și pe baza unei evaluări ex-ante aprofundate. E necesar un mix personalizat între aceste instrumente, adecvat particularităților naționale, pentru maximizarea efectelor utilizării; … – menținerea duratei de 7 ani a cadrului financiar multianual post 2020, dată fiind importanța prezervării caracterului strategic al bugetului, ca instrument stabil și predictibil care să susțină îndeplinirea obiectivelor UE pe termen mediu și lung. … (3)atrage atenția că:– o arhitectură bugetară cu un buget separat al zonei euro, precum și crearea oricăror mecanisme decizionale în cadrul zonei euro ar însemna o amenințare la adresa politicilor tradiționale (politica agricolă comună și politica de coeziune), adâncind astfel decalajele dintre statele net contribuitoare și cele net beneficiare, respectiv creșterea divergențelor economice și sociale dintre statele membre ale UE; … – nu trebuie condiționate fondurile europene de realizarea obiectivelor din Recomandările specifice de țară, deoarece mecanismele democratice nu pot fi subminate de mecanisme birocratice; … – mecanismele de corecție existente pe partea de venituri ale bugetului UE nu corespund principiilor de transparență, simplitate, echitate și eficiență. Aceste mecanisme ar trebui să dispară treptat, în funcție de structura cheltuielilor în următoarea perspectivă financiară; … – noile provocări legate de migrație, controlul frontierelor, terorism, apărare și securitate să nu afecteze cele două politici tradiționale, respectiv politica de coeziune și politica agricolă comună, care au un rol important în atenuarea decalajelor dintre SM. … (4)constată că interesele României ar fi mai bine satisfăcute în scenariul 5. Totuși, acest scenariu conține câteva propuneri inacceptabile, motiv pentru care se propune următoarea abordare, un scenariu 5 îmbunătățit: a)Tendința generală și volumul – majorare semnificativă a bugetului european în cadrul CFM; … – majorarea plafonului resurselor proprii; … … b)Cheltuieli – sume mai mari alocate politicii agricole comune, dar concretizate prin creșterea sprijinului pentru exploatațiile agricole de dimensiuni medii și mici; … – coeziunea economică, socială și teritorială:(i)consolidarea dimensiunii sociale (de exemplu, garanția pentru copii); … (ii)un accent mai puternic pe incluziunea socială, ocuparea forței de muncă, competențe, inovare, schimbările climatice, tranziția energetică și ecologică; … (iii)consolidarea dimensiunii de cooperare teritorială; … (iv)investiții pentru regiunile defavorizate și pentru cooperarea transfrontalieră; … … – priorități noi și priorități cu o valoare adăugată mare:(i)securitatea și apărarea comună (accelerarea cercetării comune și a interoperabilității forțelor armate europene, dar finanțarea în comun a capabilităților esențiale și a achizițiilor publice să se facă din surse interguvernamentale); … … – reforme structurale legate de semestrul european prin stimulente pozitive, fie prin politica de coeziune, fie prin intermediul unui fond special; … – un mecanism de finanțare cu capital de risc; … – un fond monetar european; … – consolidarea acțiunii externe; includerea în buget a Fondului european de dezvoltare; … – crearea unui instrument de aderare la zona euro, care să ofere asistență tehnică și financiară statelor membre non-euro; … … c)Venituri – simplificarea sistemului actual: abrogarea tuturor corecțiilor, reformarea sau eliminarea resursei proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată; … – noi resurse proprii pentru a finanța o parte din bugetul UE și a contribui la îndeplinirea obiectivelor în materie de politică (de exemplu, taxa ecologică, taxa pe tranzacțiile financiare, baza fiscală consolidată comună a societăților); … – introducerea unor măsuri de combatere a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale și de evaziune fiscală (paradisuri fiscale, modalitățile de planificare fiscală agresivă etc.) care să stopeze erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor companiilor multinaționale; … – finanțarea bugetului UE din alte surse de venituri sau taxe. … … +
Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 4 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
IULIAN-CLAUDIU MANDA București, 5 decembrie 2017.Nr. 125.––
